8,856 matches
-
acumulată Întâmplător și nu mai puțin rapid. Ceea ce se transformă și reorientează atunci, În 1939-1940, e dedicația tezei franceze despre Yoga. Surendranath Dasgupta, maharajahul de Kassimbazar și Nae Ionescu erau toți niște amintiri aproape pierdute În 1939. Toți trei erau absenți din biografia, din prezentul său, dar toți trei revin. Mai Întâi, după aproape un deceniu, cel mai depărtat și primul pierdut, Dasgupta: „În 1939 primisem, la București, telegrama lui Dasgupta propunându-mi să vin la Roma, unde se afla, oaspetele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
numai că este lăsat deoparte, dar e și respins: „Față de tot ce auzisem, dosarul Honigberger, deschis pe birou, mi se părea mult prea puțin interesant” (50). Astfel, Eliade Începe să caute sursele tainei În multele caiete de autodidact ale gazdei absente. Într-un anumit sens, poate psihanalitic, de aici Încolo, el i se substituie („pe biroul ăsta cărțile și caietele rămăseseră ca În fiecare seară” - 44). În trei pagini, revenirea dnei Zerlendi Îl readuce În zona familiarului măcar În sensul În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
personaj: „Mă interesa viața acelor români care se lăsaseră cuprinși de admirația pentru Orient”?... În subtila transformare Într-un narator al propriilor experiențe până atunci nedezvăluite, Eliade operează o anumită deplasare a identității sale reale. Răspunsul e unul singur, complet absent din orice pagină a lui Eliade: unii „români” mai fuseseră În India, dar fără a scrie despre yoga1; alții au scris despre yoga fără să ajungă În India; iar singurul care mai fusese În India și scrisese despre yoga nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
București, săptămânal și bilunar, între 14 februarie și 21 august 1932. Director: C. Ș. Făgețel. Publicație „politică și de cultură generală”, S. se dorește a fi, așa cum se afirmă în articolul-program, „un organ de atitudine”, deschis spiritului critic „atât de absent astăzi în cultura și politica românească”, o continuare a revistei „Ramuri”, menită să cuprindă „o parte din rosturile pe care le-a avut glorioasa revistă craioveană”, „deși cu o altă croială și cu un alt caracter”. Rubrici: „Teatru-cinema-plastică”, „Curente-idei-fapte-oameni”, „Literatură
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
tot spui d-ta, acolo? Știi, doar, că eu sunt un om serios?!” - adică: Domnule, vorbești prostii, nu mă interesează ce spui, bați câmpii de pomană. Uneori este tăcut și se uită la individul din fața lui cu o privire albită, absentă. Privirea arată că nu îl interesează discuția și nu îi place compania interlocutorului. Este preocupat de altceva, are temele lui. Romanul la care lucrase în mare secret apare, în trei volume, la începutul anului 1980. Cu puțin înainte fusese propus
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Un țăran hotărăște să ucidă calul bătrân devenit o povară în curte. În drum spre locul de sacrificiu, dialoghează omenește cu el, apoi îl omoară și-l jupoaie de piele, supunându-se, astfel, pragmatismului lumii rurale. Nota lirică este totalmente absentă. E doar prezentarea rece, concentrată, a faptelor (Calul). Doi tineri ciobani, Stroe și Bâlea, surprind pe câmp o fată dormind și o violează. O replică brutală la vechile scrieri despre amorul câmpenesc. Scena pare filmată cu încetinitorul, fără comentarii, lăsând
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m., „Osmoze”, „Banatul”, 1947, 230; Felea, Secțiuni, 154-156; Țirioi, Premise, 35-37, 71-72, 82-83; Eugen Dorcescu, Petru Sfetca, O, 1978, 35; Lucian Alexiu, „Cumpăna vieții”, O, 1979, 38; Manu, Eseu, 140-141; Șerban Foarță, Pledoarie pentru un „absent”, O, 1980, 15; Valentin Tașcu, Modificarea formei, ST, 1980, 4; Lit. rom. cont., I, 508-509; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 134-141; Ungureanu, Imediata, I, 61, 99-101; Nicolae Băciuț, „Agora”, SLAST, 1986, 10; Nicoale Scurtu, Petru Sfetca, RL
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
negative” pentru tineri. Părinții și educatorul își pierd semnificația de modele și, din acest motiv, între aceștia și tineri apar conflicte. Tinerii se simt „contrânși”, iar adulții cer „ascultare”. Factorul care determină și impune aceasta, sistemul de valori, este însă absent. Eșecurile școlare, absenteismul, lipsa de motivație pentru procesul de instrucție, refuzul acceptării unor modele de comportament, incapacitatea de a comunica, dificultățile de integrare în colectivul clasei sunt numai câteva dintre aspectele legate de „nevroza școlară”. Pe fondul acestor transformări apar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trei direcții în raport cu normele sociale și cu ceilalți membri ai comunității umane, după cum urmează: a) tulburări de adaptare, care constau în: instabilitate, inadaptare, conflictualitate, atitudine de respingere negativă a sistemului de valori ale modelului socio-cultural, nivel de aspirații limitat sau absent, schimbări imprevizibile; b) tulburări de comportament, care constau în: absența unei motivații pozitive, acțiuni la întâmplare, tensiune și conflicte în relațiile interpersonale, fugă și vagabondaj, acțiuni revendicative, cverulență, sugestibilitate crescută fără controlul responsabilității pentru acțiunile întreprinse; c) agresivitate, exprimată prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socio-cultural sau, altfel spus, măsurile de igienă mintală. Orice model de educație este expresia unei anumite mentalități sociale. În sensul acesta, putem distinge: modele de educație închisă, rigidă, conformistă, tradițională; modele de educație deschisă; educația liberă; educația incompletă, defectuoasă sau absentă. Nici un model de educație nu este ideal. Nici un model de educație nu poate cuprinde în sfera sa toate aspectele pe care le reclamă formarea omului. În plus, persoana umană este în permanentă devenire, într-o perpetuă evoluție. Acest fapt, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
necesare activității școlare (cretă, burete etc.). 4. Monitorizează păstrarea bunurilor /dotărilor clasei în perioada serviciului și comunică profesorului de serviciu/ dirigintelui/ conducerii școlii eventualele distrugeri; 5. La cerere, ajută profesorii clasei să aducă la ore materialul didactic necesar; 6. Anunță absenții la fiecare oră, precizând care sunt elevii care au părăsit școala după începerea cursurilor; 7. Păstrează caietul de observații al clasei și urmărește completarea lui după fiecare oră (în caietul de observații vor fi trecuți și absenții la fiecare oră
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
necesar; 6. Anunță absenții la fiecare oră, precizând care sunt elevii care au părăsit școala după începerea cursurilor; 7. Păstrează caietul de observații al clasei și urmărește completarea lui după fiecare oră (în caietul de observații vor fi trecuți și absenții la fiecare oră); 8. Răspunde, în numele clasei, la solicitarea fiecărui profesor; 9. Informează dirigintele cu orice problemă deosebită apărută în clasă: absențe nemotivate; observații deosebite ale profesorilor; alte abateri de la disciplina școlară. 10. La sfârșitul programului, controlează curațenia clasei, în
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
2005 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Editura Grammar, București, 1998 Constantin Parfene, Metodica Studierii limbii și literaturii române în școală, Polirom, Iași, 1999 Vistian Goia, Didactica limbii și literaturii române, Dacia, Cluj Napoca,2002 Scenariu didactic I. Moment organizatoric (1’): notarea absentelor, pregătirea elevilor pentru activitate. ÎI. Actualizarea cunoștințelor acumulate anterior (5 min) Se poartă o scurtă discuție despre particularitățile românului subiectiv, despre rolul celor doi scriitori în ansamblul literaturii interbelice, evidențiindu-se contribuția fiecăruia la dezvoltarea românului românesc modern. Se verifică
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
transcendentul se dovedește inaccesibil: așteptată, epifania nu se produce. În prozele finale ale volumului se conturează totuși o soluție: cea a izbăvirii antropogene, prin acțiunea subiectului (autorul, creatorul de ficțiune), care, operând cu artificiul și cultivând imaginația, se substituie divinității absente și organizează „circul” existenței, pune în scenă lumea, dându-i un sens. Această nouă postură auctorială - a cărei ivire marchează trecerea de la onirism la textualism - se observă în mod deosebit în nuvela Înscenare, la prima vedere o parodie grotescă a
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
românesc contemporan, I, Craiova, 1993, 207-220; Simion, Mercuțio, 273-277; Lovinescu, Unde scurte, III, 29-32, V, 65-70, 216-220; Zaharia-Filipaș, Retorică, 5-74; Negoițescu, Scriitori contemporani, 446-449; Petraș, Lit. rom., 49-54; S. Damian, Replici din burta lupului, București, 1997, 270-287; Alex. Ștefănescu, Distins, absent, cu o pipă englezească în colțul gurii, RL, 1998, 28; Dicț. analitic, I, 148-150, II, 100-104; Glodeanu, Dimensiuni, 116-124; Perian, Pagini, 150-156; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, 1998, 129-131; Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu povestește..., RL, 2000, 4; Daniel Cristea-Enache, O
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
orizontale care, prin dispunere, sugerează un tip de veșmânt și, în plus, la extremitatea distală este prevăzută cu un inel, ale cărui urme de lustru demonstrează că a fost purtată ca pandantiv (N. J. Conard, 2009). Reprezentarea feminină nu este absentă în această perioadă, nici în Europa Occidentală dar, spre deosebire de Europa Centrală, ne apare într-o formă simbolică. La Ferrassie, Abri Cellier sau Belcayre (Franța) (fig. 2), majoritatea blocurilor gravate poartă reprezentări de vulve (M. Otte, 1987). Pentru aurignacieni, sexualitatea pare
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
precum și plachetele de la La Marche, ce conțin 27 de gravuri feminine, cea mai mare parte acefalice. La nivelul Magdalenianului mijlociu, în Franța au fost descoperite doar două statuete: cea de la Laugerie-Basse și cea de la Courbet. Venus de la Laugerie-Basse are capul absent, torsul reprezentat printr-un fel de cilindru aplatizat, care prezintă în partea superioară o spărtură, ceea ce l-a determinat pe H. Breuil (1952) să susțină că torsul era completat de o altă piesă din material perisabil, iar părțile acum lipsă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Statul era principalul angajator și intra în obligațiile sale de principal furnizor de bunăstare să garanteze un loc de muncă tuturor celor care ar fi trebuit să muncească. În acest context, rata de ocupare era foarte mare, iar șomajul era absent cel puțin din statisticile oficiale. Acest sistem se situa undeva, între workfare-ul american și productivismul scandinav. Conform lui Esping-Anderson (1990), workfare-ul american presupune condiționarea beneficiilor sociale de acceptarea muncii, în timp ce productivismul scandinav implică faptul că statul bunăstării trebuie să garanteze
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cromozomului 15 lipsește, presupunându-se a fi vorba de o componentă pe linia maternă. Atunci când lipsește porțiunea aceluiași cromozom pe această direcție, pacientul poate suferi de sindromul Prader-Willi. Similar autismului, pacienții cu sindromul Angelman prezintă următoarele simptome: tremurul mâinilor, vorbire absentă sau slab calitativă, deficit de atenție, hiperactivitate, probleme de somn și alimentație, retard în dezvoltarea motorie, uneori se mușcă și se trag de păr. Contrastând cu tulburările pervazive de dezvoltare, pacienții cu S.A. sunt deseori descriși ca foarte sociabili. Sunt
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
termenul de tulburări pervasive de dezvoltare a fost folosit în scopul denumirii categoriei din care fac parte autismul și dizabilitățile asociate. Autismul infantil a fost definit prin: 1. lipsa capacității de a reacționa la celelalte persoane din jur; 2. limbaj absent sau anormal; 3. rezistență (împotrivire) întâmpinată la schimbarea mediului sau obsesie pentru unele obiecte; 4. absența trăsăturilor schizofrenice; 5. punerea diagnosticului înainte de 30 de luni. DSM-III cuprinde de asemenea criterii de diagnostic și pentru dizabilitățile asociate. După o analiză ulterioară
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
specii ale florei și faunei sălbatice (Regulamentul nr. 338/97 al Consiliului), al cărui obiectiv principal este controlul comerțului cu speciile pe cale de dispariție. Regulamentul nr. 708/2007 al Consiliului privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local prevede evaluări ale riscului asociate acțiunilor de introducere intenționată a organismelor de acvacultură și a speciilor conexe nevizate. Directivele privind mediul natural (Directiva Păsări 79/409/CEE amendată prin Directiva 2009/147/CE și Directiva Habitate 92
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
așa de puțin afirmat Încât, Împrejurările cele mai utile conduc la autosuprimare. Frână voluntară, frica sau excesul de vitalitate care Îi Împiedică pe indivizii care aparțin categoriei vitale să se sinucidă chiar În Împrejurări fără ieșire, sunt În aceste cazuri absente.Sinuciderea este consecventă Împrejurărilor celor mai neînsemnate. În toate cazurile de sinucidere există un teren organic prielnic actului care duce la acceptarea morții sau la provocarea ei involuntară.Aceasta dovedește că Împrejurările sociale cotidiene selectează din multitudinea temperamentelor și a
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
paternă are nevoie de înlocuitor care, din punct de vedere psihic, este poate mai ușor de găsit decât în cazul mamei. Dar nu numai deprivarea paternă are efecte nedorite în evoluția copilului ci și insuficiența paternă. Unii tați sunt mereu absenți datorită exigențelor profesiunii (cazul oamenilor de afaceri care sunt suprasolicitați la locul de muncă și mereu sunt pe drumuri în interes de serviciu); alți tați fug de responsabilitățile familiale, ei n-acceptă prezența neastâmpărată a copiilor. În toate aceste cazuri
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Insolubilitatea harmanei și reversibilitatea acțiunii sale IMAO pune probleme tehnice pentru administrarea pe termen lung, care ar trebui realizată, pentru a ști dacă această sinergie n-ar putea permite nicotinei să devină activă. Harmane este un compus de pirosinteză practic absent În frunzele de tutun. Există dubiu asupra posibilei sale responsabilități În dependență, deoarece aceasta se dezvoltă și În tabac nefumat. Autorii nu au găsit informații privind conținutul În harmane la aceste tutunuri care adesea suferă prăjire. Dacă aceste observații pot
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
văzut pe toți, ei între ei semănând mai bine decât cu frații lor. Capul este mic (microcefalic), diametrul anteroposterior micșorat și occipit plat. Fontanelele se închid târziu. Fața rotundă, lățită excesiv și plată, nereliefată. Pomeții și ridicăturile orbitale sunt relativ absente, ceea ce face ca fața să fie în același plan cu oasele frunții. Coloratura obrajilor și a vârfului nasului îi dă aspectul de „mască de clown”. Gura este mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]