3,796 matches
-
început să-și facă apariția pe piețele europene. Grînele rusești erau cumpărate în Germania, în timp ce Australia devenea și ea o sursă de aprovizionare. Odată cu apariția facilităților de transport ieftin și cu îmbunătățirea metodelor de producție, produsele agricole au devenit mai abundente pe piețele internaționale, iar prețurile au scăzut. Din cauza întinderii de pămînt tot mai mici, stăpînită de fiecare individ și a intensificării concurenței străine, țăranul din Balcani era confruntat cu o situație tot mai grea. Probleme similare existaseră, firește, și în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mici care asigurau subzistența familiilor respective, dar nimic mai mult. Lipsa de pămînt bun forța Grecia să importe grîu pentru a-și hrăni locuitorii. Problema producerii de recolte destinate exportului rămînea nerezolvată. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, unicul articol abundent la export erau stafidele. Tutunul ajunge să ocupe o poziție tot mai importantă cu puțin înainte de primul război mondial. Date fiind aceste condiții, putem înțelege de ce situația generală a populației rurale de pe tot cuprinsul Balcanilor era realmente foarte grea. În
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru mulți dintre ei, tehnicile ajung să predomine față de teorii, care rămîn mai puține și, în cel mai bun caz, au un nivel mediu: astfel, se afirmă tendința dezastruoasă către hiperfactualism, către culegerea dezordonată și inutilă de date mereu mai abundente și mai confuze, către o apreciere prematură a unor fenomene, de multe ori, neînsemnate. La sfîrșitul acestei faze, știința politică riscă, într-adevăr, să-și piardă autonomia abia cîștigată, specificitatea în ceea ce privește obiectul și metoda, să fie invadată de alte discipline
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
metodologie a rostirii filosofice, cu certe intenții regulative și constitutive prin raportare la condițiile de acreditare a discursului de tip filosofic: la el, a discursului ce are drept miză depășirea metafizicii. Nu ne-am putea explica altfel, de exemplu, prezența abundentă a elementelor de metodologie filosofică în Ființă și timp, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, chiar în Scrisoare despre umanism (adică și în lucrări mai târzii) etc. Aceste fapte, care pot fi luate, cumva, drept probe în susținerea ideii despre așezarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și ne-am respectat reciproc. Lucrările practice de Zoologia nevertebratelor le am făcut cu domnul șef de lucrări Hugo Suciu. Puțin adus de spate, cu ochelari mari, ca niște lentile și totdeauna nins pe umeri cu o mătreață albă și abundentă, ne cucerea prin spiritul său de observație, prin experiența didactică care ieșea la iveală prin toți porii și mai ales prin comportamentul deosebit de manierat și de apropiat. S-a lipit de sufletul nostru și a crescut ca un erou din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și Satu- Mare, unde casele ce adăposteau destinele unor zeci de familii de condiție modestă, în marea lor majoritate trăind din roadele cultivării pământului, se înșirau aproape numai de-a lungul drumului comunal, o stradă lungă, acoperită de un strat abundent de praf în timpul verii și de noroi sloios în anotimpurile ploioase. De multe ori mi-am pus întrebarea cum reușeau cele vreo patruzeci de familii evreiești mici negustori și meseriași, ba și un medic rural -care trăiau în bună înțelegere
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
apucăm să ajungem în aceeași zi, spre seară la Mendoza, la o nimica toată de distanță de Buenos Aires de aproximativ 1.300 de kilometri. Când am ajuns, în orașul de la poalele Anzilor ningea binișor, iar serviciul meteorologic prevedea o ninsoare abundentă peste noapte. Am hotărât să las mașina mea, care nu era echipată pentru drumuri înzăpezite, la Mendoza și să continuăm călătoria cu un autobuz. Până la urmă nici autobuzul cu care am plecat a doua zi dimineața nu avea lanțuri pe
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
avea un milion de locuitori, comparativ cu Roma sau Parisul care abia atingeau pe atunci patruzeci de mii de suflete. În această capitală a lumii era cea mai avansată tehnologie, cultură, știință și tot aici era și piața cea mai abundentă în noutăți de tot felul, venite din lumea întreagă. Cu Gibraltarul închis, vikingii au căutat drumuri terestre spre capitala lumii. S-a remarcat drumul care trecea prin Lvov, Lipscani, Rădăuți-Prut, Miorcani, Mitoc, Iași, Brăila, Galați și apoi pe mare sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Fetița era de o inteligență rară, robustă și frumoasă ca un portret de Rubens. Așa o fetiță frumoasă și deșteaptă nu a mai fost pe acele meleaguri ale satului Ghireni. Unde mai pui că părul ei era de aur curat, abundent și cu cîrlionți naturali. Ce mai, era o fetiță "cum nu se mai există'' prin acele sate din stepa moldavă. Doctorul Piticaru, directorul spitalului din Cernăuți, avea un fel de ambulatoriu pe moșia lui din zona satului Crasnaleuca, cam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu treburi de-ale sale. Din biroul meu, cu geamul deschis, aud izbitura și realizez că s-a consumat o tragedie. Ies în stradă și-l văd pe învățător lungit pe asfalt și cuprins de convulsii. De sub cap sîngele curgea abundent, ajungînd la 1,5 m distanță. Lumea este revoltată. Eu fierb și am tentația să-l strîng de gît pe fiul demnitarului cel bogat. Acesta vorbește la telefon și se plimbă nervos. Nu se uită pe unde calcă și sîngele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ființă. De ce plîngeți? Un copil al nimănui... Eu îi dăruiesc pensia mea pe șase luni! Bătrîna întinde, cu o mîna tremurîndă, fîșicul de bani. Bumberică lasă ochii în jos și, cu mișcări încete, ia banii. Lumea este înduioșată. Se plînge abundent, pe săturate. S-a mutat Bumbărează? întreb a doua zi. Da. Dar ieri a venit cu cartușe de Kent, cu lăzi de bere Pilsen. A tras un chef toată noaptea. I-ai dat de lucru? Da, dar nu vrea. Trimite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Încetul cu încetul își revine. Ce miros scîrbos are gura ăstuia! Privește individul care, sigur pe el, o mîngîie rînjind satisfăcut de o victorie așa de ușoară Dinții acestuia sînt galbeni și mulți dintre ei sînt lipsă. Cînd vorbește, stropește abundent. Rodica simte cum i se întoarce stomacul pe dos. Ar plînge dar nu poate. Acum vede și părul din capul omului. Este bătătorit de praf și de mizerie. După o ureche o suită de bube dulci își fac veacul. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
decît ți-ai închipui. După această meditație adîncă, constat, nu peste mult timp, că aerul condiționat chiar nu merge. Mai constat că devin umed și că respir mai dificil. Apa de condens adunată pe mine se amestecă frățește cu transpirația abundentă. Mai butonez la bord tot ce se poate butona, mai deschid capota și mă uit atent și o închid la loc. Soarele își pusese în gînd să-mi facă de petrecanie și îl evit cu o bluză pe cap. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stoic al Romei. Trebuie spus că, dincolo de anvergura morală a textelor stoice, te izbești, uneori, de platitudini monumentale. - sună un text din Epictet. Cu alte cuvinte, mai bine sărac și fericit decât bogat și nefericit. Evident, asemenea solemnități sapiențiale sunt abundent compensate de finețea sau abisalitatea altor pasaje. Dar nu poți să nu dai dreptate lui Hegel, din prelegerile sale de istoria filozofiei, când își încheie capitolul despre stoici cu fraza următoare: Este efectul inevitabil al oricărei „filozofii“ care caută soluții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a citită un nou Paște fericit!“ În peisaj apar, din când în când, și iepurași cu pași voinici cu misiunea de a-ți aduce 100 de pupici, sau „iubitul iepuroi să v-aducă euroi“. Pentru firi mai sensibile, oferta e abundentă: „Să ți fie viața pufoasă ca un cozonac, fără griji ca a unui miel, colorată ca un ou de Paști și luminoasă ca Ziua Învierii!“ Sau „E-n somn de sălcii un vis de răstignire (?!), e plâns de miei și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
găinile fac gripă, iar porcii se îmbolnăvesc de „pestă porcină“. Poate că cel mai bine e să renunți la carne. Deși regimul vegetarian a fost dovedit ca incomplet din punct de vedere nutritiv și născător de pernicioase „compensări“ onirice (vise abundente cu fleici, cârnăciori și cotleteă). Ce ne mai rămâne? Băutura! Dar și aici lucrurile se complică. Eu, vechi diabetic, grăsun și cardiac, am voie bere? În nici un caz! - strigă într-un glas medicii. Dar tot unii medici au descoperit de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de aparat“. Lucrul cel mai semnificativ însă din întregul ansamblu e raportul dintre componentele lui. Cantitativ, accentul cade, firește, pe camerele de reprezentare, fie că e vorba de sufragerii pentru mese colocviale (în timpul cărora vinul de Franken era un personaj abundent), fie că e vorba de spații de expunere pentru achizițiile culturale ale gazdei. Dar viața adevărată a casei se petrece în altă parte. Ambianța în care gazda trăiește, lucrează și, în cele din urmă, moare nu e accesibilă nimănui, nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Mexic ; bumbacul și tigva în America de Sud ; floarea-soarelui, talpa -gîștei și călinul în estul Americii de Nord ; betelul și nuca de areca în Thailanda. Oamenii și-au propus să crească numărul de plante rare mai curînd decît să propage plantele alimentare, suficient de abundente în stare sălbatică pentru a le acoperi nevoile. Triburile indiene din California făceau comerț între ele, nu pentru a obține produse de consum curent, ci articole de lux : minerale, obsidian, pene, scoici perforate etc. Este de altfel remarcabil că descoperirile
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
se deschidea o cale pe care unii s-au năpustit, dar răsturnînd din nou datele problemei. Departe de a folosi ca argument pierderea totală a estrului, se subliniază că femeile nu puteau să-l ascundă complet deoarece ciclul lor, mai abundent decît al celorlalte mamifere, le trăda deseori arătînd tuturor că intrau într-o perioadă de fertilitate. Aflate în competiție pentru masculi, femeile au inventat o tactică. Cele care nu erau fertile la momentul respectiv și, prin urmare, nu rețineau atenția
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
noi. Prin defrișare, căci pădurea asigură, mai bine-zis o făcea pe când era hegemonă, o tamponare a regimului hidric, atât prin evapotranspirația care se adaugă apei din atmosferă provocând ploi dese dar scurte, cât și prin stocarea apei de la ploi mai abundente și frânarea viiturilor. Defrișând un versant, obținem rezultatul ca o ploaie banală chiar să poată genera o viitură care capătă viteză, nefiind frânată de vreun strat vegetal, și care ajunge să măture totul În cale, chiar dacă nu poate și Îneca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și avea o anume înțelepciune ce venea din lăuntrul ființei sale. Adesea o însoțeam în oraș și bunica nu-mi putea refuza nimic. Erau nelipsite bomboanele fondante făcute în prăvăliile grecești, sarailiile și baclavalele turcești ori trigoanele însiropate în nucă abundentă, precum și fisticul. Șerbetul se găsea din plin, rareori consumându-l natur deoarece bunica și mama îl foloseau mai ales la prăjiturile de casă. Aveam o slăbiciune aparte la tortul de biscuiți cu șerbet de trandafiri. În camera bunicii puteai găsi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în mânuțe noroi și-l scobeau în mijloc, după care turnau nițică apă în scobitură. În final dădeau
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sărată. Păducel. La degetele de la picioare, acolo unde se simte mâncărimea, se pun felii de mere pădurețe coapte. Sau se spală locul cu apă rece se usucă și se umezește cu picuș de la cazanul de rachiu. Păduchii. Se fac spălături abundente pe cap cu fiertură de omeag. Pojar. Trupul bolnavului se freacă cu rachiu de drojdie și se învelește apoi cu un cearșaf muiat în moare caldă. Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și o lingură de unsoare se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
satului sfințea apele râului «la Moară», lumea toată, înainte de a merge acasă se îndrepta spre crâșmă, unde în uliță Ceata feciorilor încingea din nou jocul cu fetele, care și ele erau în drum spre casă. Din cauza gheții și a zăpezii abundente se mai întâmpla ca vreuna din fete în timpul jocului să alunece și să se ducă de-a berbeleacul. Întregul sat știa atunci că fata aceea se va mărita sigur în anul acela. De aceea unii tineri de pe margine, mai năbădăioși
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
buzduganul" generației scriitorilor comuniști și proletcultiști, victimă fragedă și tragică a epocii sale, cu acea mirabilă, admirabilă a sa Moarte a căprioarei, fără de care literatura acelor ani ar fi, negreșit, mai săracă. Și lista acestor nume e cu mult mai abundentă. În universul aceleiași Galerii își află, de pildă, locul ce i se cuvine și simpaticul și sturlubaticul Ion Creangă; el a învățat la "Școala de popi" de aici, cu ai săi colegi, ajunși prin el, celebri Trăsnea și Oșlobanu. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]