4,105 matches
-
pe cale. Oricum am numi-o. Curios lucru și sfîrșitul lumii... Dacă tot ne-am apropiat (și am trecut) în pași voios apocaliptici de 2012, să privim puțin și înspre un volum cumva premonitoriu al unui longeviv și fascinant personaj literar, academicianul Jean d'Ormesson, care se ocupă, încă o dată, de lucrarea lui Dumnezeu. E recidivist, prin urmare, căci în 1981 publica Dieu, sa vie, son oeuvre (Dumnezeu, viața și opera sa), iar în 2006, La création du monde (Crearea lumii). Acum
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rămași de la Crăciun, i-am invitat la mine. Nu, n am uitat: vinul, cei ce mi-au trecut pragul casei, Îl știu. Și alb, și roșu, o minune! Astăzi, după atâția ani, ar trebui să-i mai cer scuze domnului Academician, Eugen Simion, pentru faptul că mai mult de ½ dintr-o sticlă, deja spumată peste măsură, la deschidere, i-am turnat-o pe sacou. E, asta e! În ultimă instanță, și Întâmplarea cu pricina a făcut parte din spectacolul prelungit al
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
prin efectul unui acord semnat la Moscova la data de 8 mai 1945. Aceste sinistre făcături mijlocite de Stalin și întreținute cu un trădător aplomb de către comuniștii români, au funcționat, în nimicnicia lor, până în anul 1956! Iată ce-i scrisese academicianul Onisifor Ghibu, imediat după apariția acestor struțo-cămile, vânzătorului de neam și țară Petru Groza: „Un capitol al tragediei noastre de astăzi, camuflat sub firma prieteniei <<românosovietice>>”, sau, „Sub acest nume benign, se duc în Rusia cele mai de seamă bogății
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un cuvânt de spus în ceea ce privește economia Europei. Depinde doar de noi... Răzvan THEODORESCU Prelecțiunea "Din nou despre spiritul Moldovei" 15 decembrie 2006 " Suntem o națiune care explodează greu" Personaj incomod, atât pentru regimul trecut, cât și pentru unii dintre contemporani, academicianul Răzvan Theodorescu, fost ministru al culturii, fost președinte al Radioteleviziunii Române, parlamentar, rămâne una dintre vocile culturale cele mai serioase din România. A refuzat tentația forme-lor fără fond la care s-au dedat alți intelectuali români, a spus " Nu!" superficialității
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Orizontul imaginii (1550-1800), Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI, ca și multe altele, sunt tot atâtea contribuții fără de care istoria culturii românești ar fi fost mai săracă. Adevărat "boier" al spiritului, prezent la Iași, pe finalul anului 2006, academicianul a ținut, la Casa Pogor, o remarcabilă prelegere despre spiritul Moldovei și a demonstrat că, indiferent de culoarea politică, indiferent de pozițiile administrative, structura de pro-funzime a unui intelectual autentic poate să rămână nealterată. Publicul ieșean a avut șansa întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
intelectual autentic poate să rămână nealterată. Publicul ieșean a avut șansa întâlnirii cu un intelectual rafinat, în care aristocrația frumoasă, mimată grotesc de unii, și-a găsit naturală și firească întrupare. Cu eleganță și fără a epata în prețiozități lingvistice, academicianul a sedus asistența prin fermitatea și farmecul expunerii. Domnule academician, ce repre-zintă pentru dumneavoastră postura aceasta de prelector junimist? Cum se pliază ea pe personalitatea dumneavoastră? În primul rând, una dintre acele experiențe culturale inconfundabile pentru că aici, la Casa Pogor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
șansa întâlnirii cu un intelectual rafinat, în care aristocrația frumoasă, mimată grotesc de unii, și-a găsit naturală și firească întrupare. Cu eleganță și fără a epata în prețiozități lingvistice, academicianul a sedus asistența prin fermitatea și farmecul expunerii. Domnule academician, ce repre-zintă pentru dumneavoastră postura aceasta de prelector junimist? Cum se pliază ea pe personalitatea dumneavoastră? În primul rând, una dintre acele experiențe culturale inconfundabile pentru că aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă comunicare intitulată "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii". Cu Bojdeuca în suflet și cu Prutul în vene, academicianul a acceptat provocarea unui dialog pe cele mai diverse teme: de la Creangă, la situația actuală a Moldovei, de la literatura națională la cea universală, de la ...Iași la Chișinău. De la suflet la suflet... Domnule academician, propun să începem dialogul nostru cu "întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în suflet și cu Prutul în vene, academicianul a acceptat provocarea unui dialog pe cele mai diverse teme: de la Creangă, la situația actuală a Moldovei, de la literatura națională la cea universală, de la ...Iași la Chișinău. De la suflet la suflet... Domnule academician, propun să începem dialogul nostru cu "întrebarea casei" pe care o adresez constant tuturor prelectorilor invitați la Casa Pogor. Ce reprezintă pentru dumneavoastră Junimea, spiritul junimist și ideea de prelecțiune junimistă în veacul XXI? Eu cred că întreaga activitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
liceu industrial cu clase de liceu, școală profesională și scoală de maiștri. La 24 mai 1990 liceul redevine liceu teoretic și capătă denumirea actuală. De-a lungul timpului la liceu au predat cadre de notorietate națională și internațională. Amintesc de: academicianul Constantin Ciopraga, fost profesor de limba franceză și director, Nicolae Irimiuc, fost profesor de fizică, apoi profesor la Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași, Ion Irimescu, fost profesor de desen, sculptor de valoare mondială, Gheorghe Bendescu, fost profesor de fizică, ulterior
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
prin dezvoltarea lor, anunță marile corporații (Antena 1, Pro Tv, Tele 7 ABC ș.a.m.d)5. Dar pentru elita românească a acelui moment căderea regimului totalitar nu a însemnat decât o clipă de speranță, nematerializată la modul concret. Astfel, academicianul Caius Iacob 6, în speranța unei prese libere, scrie: "sunt foarte mulți ani de când nu mi-am mai putut exprima în presa scrisă gândurile, sentimentele. Prin bunăvoința ziarului Adevărul 7 o fac însă acum, considerând acest lucru o datorie de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
televiziunii, fiind considerate de interlocutorul meu28 "chestiuni de orgolii" ce vizau două variante structurale: fie colectiv de lucru în sensul echipei de emisiei, fie redacție. În cele din urmă s-a ales varianta redacției prin două voturi decizionale, cel al academicianului Răzvan Theodorescu și cel al arhimandritului de atunci, Bartolomeu Anania. Asupra denumirii noii redacții și-a pus amprenta fostul președinte al Televiziunii de dinainte de '89, Petre Constantin (considerat de Radu George Serafim "un comunist de omenie și un intelectual 100
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
credinței. Trebuiau să își identifice similitudinile de preocupare cu ceea ce însemna dogma Bisericii în sensul bun al cuvântului"37. În această direcție, în 12 iulie 1990 Radu George Serafim are ca invitat, pentru 45 de minute, un reputat teolog, părintele academician prof. univ. dr. Dumitru Stăniloae. Acea înregistrare este unul dintre cele mai importante documente 38 video pe care le deține Televiziunea Română. Printre primele transmisii în direct realizate de redacția "Viața Spirituală" s-a numărat și instalarea, la 1 iulie 1990
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Editura Arca Învierii, București, 2004, p. 10. 43 Ion Bria, Liturghia după Liturghie. Misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura Athena, 1996, p. 134. 44 Un exemplu de astfel de folosire este reflectat în următorul fragment din cuvântarea ținuta de Academicianul Răzvan Theodorescu la Seminarul "Viața religioasă", desfășurat în perioada 4-6 martie 1996 la Societatea Română de Radiodifuziune: "nu este un secret pentru nimeni că proasta folosire a arsenalului ideologic privind ortodoxia a creat la televiziunea croată sunt cazuri, sunt dosare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
straniu, demodat, fiind privit cu cinism și ostilitate în anumite cercuri. De atunci, în Europa și în alte părți, termenul "societate civilă" a ajuns un termen la modă în științele umaniste, fiind rostit atît de des de către politicieni, afaceriști importanți, academicieni, conducători de fundații, societăți umanitare și de către cetățeni încît, după cum a observat pe bună dreptate binecunoscutul Times Literary Supplement, "expresia a devenit laitmotivul anilor 1990"1. Proiectele mele de cercetare pe tema societății civile și a statului au anticipat aceste
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
umerii căreia, în perioadele grele prin care am trecut, au apăsat marea parte a greutăților și necazurilor, pentru a le atenua impactul. Le mulțumesc! De asemenea aduc mulțumiri deosebite conducerii Academiei de Științe Agricole și Silvice, începând cu primul președinte, Academician Nicolae Giosan, președinte ASAS (1969-1981Ă, care în 1962 a semnat prima mea decizie de încadrare în postul de director, urmat în ordine cronologică de prof. Irimie Stoian director ICCA (1966 1969Ă, dr. ing. Angelo Niculescu, președinte ASAS (1981-1982Ă, prof. dr.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în ordine cronologică de prof. Irimie Stoian director ICCA (1966 1969Ă, dr. ing. Angelo Niculescu, președinte ASAS (1981-1982Ă, prof. dr. Tiberiu Mureșan președinte ASAS (1982-1993Ă, prof. dr. Corneliu Răuță, președinte ASAS (1993-1997Ă, dr. ing. Alexandru Viorel Vrânceanu, președinte ASAS (1997-2001Ă, Academician Cristian Hera - președinte ASAS (2001-2009Ă și prof. dr. Gheorghe Sin președinte ASAS (2009 și până în prezentă pentru grija acordată infrastructurilor de dezvoltare a Stațiunii Suceava și a Băncii de Gene Suceava pentru maniera profesională și umană a exercițiului de subordonare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
80 11 18; 82. CRISTEA M., DROGHIOIU G., 1987 - Posibilități de stimulare a germinației semințelor de grâu și porumb boabe tratate termic. Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate, recomandări Anul XX, Vol. 4 (80 , 49 60; 83. CRISTEA M., 1987 - Omagiu Academician Nichifor Ceapoiu la împlinirea a 75 de ani. Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate -recomandări Anul XX, Vol. 2 (78; 84. BUTNARU GALLIA., VARGA P., NEGUȚ LUCIA, CRISTEA M., POSMANY, FLORICA MIHAELA, 1989 - Originea fondului genetic și expresia caracterelor cantitative la
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Cristea a fost solicitat să constituie Comitetul Național de Resurse Genetice Vegetale, fiind investit în funcția de președinte al acestui organism. Reliefez cu aleasă bucurie fructuoasa colaborare pe care a avut-o cu distinsul și prestigiosul genetician și ameliorator român, academicianul Nichifor Ceapoiu, fost cercetător la ICAR și Director General al Institutului de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice de la Fundulea (ICCPTĂ, care l-a susținut cu tărie pe inimosul și curajosul Director Mihai Cristea, în perioada în care a inițiat
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în 1962, a soiurilor Suceava 1 și Hângănesc de Suceava. În același timp, Mihai Cristea și-a valorificat cercetările și prin elaborarea tezei de doctorat cu titlul “Valoarea populațiilor locale de porumb din Bucovina în crearea hibrizilor timpurii”, sub conducerea Academicianului Nicolae Giosan. Rezultatele obținute îl propulsează printre cercetătorii de mare perspectivă pentru agricultura României. Fiind remarcat de conducerea Institutului de la Fundulea și de ASAS, i se încredințează din 1962 conducerea Stațiunii de Cercetări Agricole Suceava. Se poate spune că, încă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Traian Sarca, sau a celor ce au contribuit la elaborarea unor capitole confirmă o dată mai mult valoarea acestei monografii. Putem spune, fără a greși, că această monografie, care vine după aproape 50 de ani după “monografia porumbului” apărută sub coordonarea academicianului Traian Săvulescu, a fost realizată cu aportul celor mai binecunoscuți specialiști în domeniu. În cadrul acestui volum, Mihai Cristea a elaborat șase capitole, care au ca subiect istoria și economia culturii, originea porumbului, rasele de porumb, morfologia, anatomia și fiziologia porumbului
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Vegetale Suceava. Pe prima a ridicat-o la un nivel înalt de recunoaștere în țară și chiar în străinătate. Pe cea de a doua a creat-o, a oferit-o României și lumii întregi. Retras la pensie din anul 1996, academicianul Mihai Cristea rămâne activ în continuare prin lucrări de mare valoare. Seria cărților privind germoplasma porumbului din perioada în care a condus cele două unități (Cultura porumbului în Podișul Sucevei, 1965, Resurse genetice vegetale, 1981, Cultura porumbului timpuriu,1966, Porumbul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
2004, Biodiversitatea, 2006, Clasic și modern în ameliorarea plantelor, 2006, Schimbările climatice și resursele genetice vegetale, 2011). Toate aceste cărți constituie deja un patrimoniu științific care servește generației de astăzi și va fi de real folos generațiilor viitoare. Pentru mine, academicianul Mihai Cristea este cu adevărat tipul cercetătorului înzestrat cu cele două mari calități, Pasiune și Vocație, zugrăvite și explicate atât de frumos de un alt mare academician al Românei și un bun prieten al domniei sale, Nichifor Ceapoiu. Am vorbit despre
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
generației de astăzi și va fi de real folos generațiilor viitoare. Pentru mine, academicianul Mihai Cristea este cu adevărat tipul cercetătorului înzestrat cu cele două mari calități, Pasiune și Vocație, zugrăvite și explicate atât de frumos de un alt mare academician al Românei și un bun prieten al domniei sale, Nichifor Ceapoiu. Am vorbit despre cele două mari pasiuni ale domnului Mihai Cristea, ameliorarea porumbului timpuriu și resursele genetice vegetale în contextul biodiversității. Chiar dacă astăzi nu mai poate activa în domeniul ameliorării
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
aceste date în C.V.-ul său. Putea, la fel, să uite că nu și-a susținut doctoratul? Oricine putea accesa site-ul universității din Budapesta, în care se menționa anul 1995 ca an al susținerii tezei sub îndrumarea d-lui academician Alexandru Zub. Apoi, dacă țin bine minte, Sorin era înscris, simultan, la 44 doctorat în România și în străinătate, pe la începutul anilor '90. Știu că era tentat să-și susțină în străinătate doctoratul mai întâi. Nu-ți mai amintești? Liviu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]