2,940 matches
-
oarecum spontană, trece la represalii, deoarece consideră că numai așa va influența în bine comportamentul viitor al elevului turbulent. David Fontana conchide: Dacă profesorul poate determina elevul să accepte o altă interpretare cu privire la natura și scopul activităților din clasă (prin accentuarea laturii nonamenințătoare a acestora și prin protejarea respectului de sine), comportamentul elevului se va schimba fără intervenția unui program deliberat de modificare a comportamentului 139. Există și obiecții în raport cu tehnicile modificărilor de comportament: • deși se vor identifica tipurile nedorite de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mai sus, în special în faptul cî pentru ei totul se concentrează în jurul interesului intelectual și că, prin urmare, acesta trebuie să le determine sentimentul total dominant. Cauza se poate afla deseori într-un idealism febril ce-i conduce la accentuarea mai puternică a opoziției față de experiență decît la legătura cu ea. James Sully (Essay on laughter, pp. 397, 401), care a făcut de asemeni observația că filosoful este ținut prea mult de studiile sale departe de scena vieții reale. Aș
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ce provin din societate (Ferrarese, 2002, pp.59-60). 27 Prin cluster înțelegem o grupare de concepte între care au loc relații de tip semantic. Termenul este extras direct din literatura psihologiei gândirii și psihologiei cognitive, care au fost primele în accentuarea importanței efectelor de acțiune și a modului în care conceptele sunt reprezentate și grupate în memoria individuală (Rosch, Lloyd, 1978). 28 Prin "actori-target" înțelegem acei actori cărora li se adresează direct și intenționat programele de sprijin și promovare a practicilor
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de a cunoaște , de a ști și de a ocroti natura înconjurătoare. Este un demers destul de sensibil și presupune o pregătire sufletească din partea celor care îi îndrumă. Educația ecologică a preșcolarilor se realizează mai ales la nivel afectiv, îndeosebi prin accentuarea aspectelor ce țin de legăturile emoționale, cunoașterea elementelor mediului fiind necesar să înceapă de la cele mai fragede vârste. Astfel, la copil se conturează sentimente care se vor manifesta prin atitudini ce dovedesc atenția acordată de aceștia mediului. Puterea exemplului este
Coronița prieteniei by Înv. Simina Ileana, Şcoala Heci, Locaţia Bursuc, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93017]
-
și opus 77 de Haydn: două elemente din inversarea funcției distractive a animației. Exercițiu despre moartea publică, prin teroarea „profesorilor“ și loop-ul explicativ al televiziunii. Povestea continuă pe două niveluri ale muzeului, cu animații sau remixuri de benzi desenate, prin accentuarea icon-urilor dominante ale culturii populare (subversiv modificat Disney cam pretutindeni) sau prin updatarea unor genuri și stiluri mai vechi (cum ar fi povestea fantastică) la obsesiile contemporane. Achiziții 2007, vreo 5-6 Ultimele două etaje sunt dedicate achizițiilor cu scandal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
procese au implicații diverse și importante: o sarcină majoră pentru generațiile de tineri cu efective tot mai reduse, de unde problema finanțării fondurilor de pensii; un deficit virtual de inovații într-o perioadă în care inovația devine tot mai importantă; o accentuare a contrastelor regionale și a celor dintre sat și oraș; o depopulare accentuată a orașelor (the shrinking cities) și o creștere alarmantă a locuințelor abandonate. Suntem departe de acea Europă Orientală tânără și în expansiune preferabilă unei Europe Occidentale obosite
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Mai subtil, problema enunțată ridică riscul unor noi tensiuni între grupurile etnice, mai ales cu minoritatea romă, care menține o fertilitate ridicată și este în continuare puternic (auto)marginalizată. Pe de altă parte, aș aminti necesitatea de a face față accentuării inegalităților sociale și a disparităților locale ori inrerregionale a căror intensitate conduce la tensiuni insuportabile care se opun dinamicilor de coeziune și de integrare europeană. Această problematică, care descrie însăși esența dezvoltării, este foarte dependentă de contextul temporal (prosperitate economică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Pe termen scurt efectele sunt deja perceptibile: reapariția dificultăților economice și reducerea investițiilor, plafonarea și chiar regresul nivelului de trai prin intermediul consumului, creșterea șomajului, reîntoarcerea migranților care nu mai aduc bani, ci probleme noi, sporirea riscurilor de conflicte sociale odată cu accentuarea sărăciei, absența soluțiilor și delegitimarea modelului european de dezvoltare bazat pe combinarea liberalizării cu integrarea. Pretutindeni zonele fragile ies arareori câștigătoare din perioadele de criză, ori Europa de Est și în special Europa Balcanică sunt astfel de zone. Abia ieșit din marasm
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
continuă mai ales față de România, grație proximității lingvistice, dar și față de întreg spațiul est-european. În geografie, spre deosebire de alte științe sociale (precum sociologia sau științele politice), aceste legături nu au fost întărite prin intermediul cercetătorilor emigrați care părăseau spațiile totalitare înainte de 1989. Accentuarea actuală a interesului, după cum mărturisește creșterea numărului de cercetări doctorale, a numărului de colocvii și a publicații din ultimii ani, ține de doi factori principali. În ciuda obstacolelor mai rămăseseră câțiva geografi competenți, care cercetau intens Europa de Est comunistă. Imediat după 1990
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ml /min/an. Tensiunea arterială ambulatorie (TAA) în T1DM Ameliorarea controlului metabolic pe termen scurt, deși produce o ușoară scădere a TA clinice (TAC), totuși nu influențează semnificativ TAA, ba chiar se poate constata o creștere moderată a valorilor nocturne (accentuarea fenomenului non-dipper), în special la pacienții care prezintă hipoglicemii frecvente. Un studiu recent [235] a evaluat, pe un lot de pacienți tineri cu T1DM, factorii care sunt asociați semnificativ cu creșterea TAm nocturne (non-dipper). Acești factori sunt: ritmul cardiac nocturn
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
războiului într-o lumină optimistă. Publicațiile de tip "canard" au fost nenumărate iar această propagandă, improvizată la origine, apoi orchestrată cu din ce în ce mai multă rigoare, a fost în cele din urmă foarte eficace. În acest timp, ea a avut ca efect accentuarea opoziției între opinia publică din spatele liniilor și cea a combatanților care au ajuns să disprețuiască ziarele unde nu regăseau nimic din preocupările lor și unde nu recunoșteau războiul pe care îl purtau. Presa delapida cu această ocazie un imens capital
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
pentru ceea ce "va urma". Presa, care rămîne o autoritate, deja nu mai este o putere. Ea poate încă să influențeze modurile de viață și de gîndire, însă este incapabilă, (n perioada amintit(, să formeze și să conducă opinia publică. 2. Accentuarea diferențelor naționale și readucerea în discuție a principiilor liberale. Diversificarea publicațiilor și adaptarea lor din ce în ce mai precisă la gusturile și curiozitatea cititorilor au accentuat diferențele naționale; printre altele, evoluția politică, de pe acum divergentă, a țărilor occidentale, a condus la creșterea numărului
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Tema lucrării „ Abilități practice și Educație tehnologică - Proiectare ” încearcă să scoată în evidență că și în învățământul primar stimularea creativității micilor școlari este determinată în mod hotărâtor de natură și conținutul activităților, de metodologia aplicată în acest scop, precum și de accentuarea aspectului formativ. A crea înseamnă a produce (a genera) ceva nou în raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal. Sarcina mea că învățător, este sa îndrum, să stimulez, să încurajez copilul, vizând dezvoltarea abilităților, aptitudinilor, capacităților psiho-motrice și creative. Lucrând cu
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
planificare („conducerea” și „independența” - valori asociate acestor profesii fiind slab valorizate). Puternica valorizare a factorilor legați de motivația extrinsecă muncii poate fi explicată ca o consecință a particularităților psihice ale elevilor deficienți de auz, dar și ca o consecință a accentuării „individualismului” ca urmare a schimbărilor social-economice din țara noastră după decembrie 1989. În funcție de mediul de proveniență, atât la elevii care provin din familie cât și la cei ce provin din centre de plasament, pe primele locuri se află „ambianța muncii
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
toate nivelele electorale ale vieții americane, fiind pe punctul de a influența în întregime ansamblul proceselor și strategiilor de campanie (Kern, 30 Second Politics). Genul a evoluat către un rafinament formal al produsului, spre o micșorare a formatului și o accentuare a puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ale situației, fiecare dintre acestea urmărind să își impună supremația. Aceste definiri ale situației pot lua forme variate, în funcție de amestecul de argumente și de citate pe care le mobilizează. În acest caz, două metode clarifică mecanismele de definire a situației. Accentuarea dimensiunii argumentative a discursului politic îndeamnă la examinarea procedurilor logico-discursive prin care se elaborează schematizările, adică reprezentările simplificate ale situațiilor politice. Dimpotrivă, accentuarea dimensiunii narative clarifică mecanismele transpunerii în context, pe care le implică discursul electoral concomitent marcat de o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de citate pe care le mobilizează. În acest caz, două metode clarifică mecanismele de definire a situației. Accentuarea dimensiunii argumentative a discursului politic îndeamnă la examinarea procedurilor logico-discursive prin care se elaborează schematizările, adică reprezentările simplificate ale situațiilor politice. Dimpotrivă, accentuarea dimensiunii narative clarifică mecanismele transpunerii în context, pe care le implică discursul electoral concomitent marcat de o retrospectivă, bilanțul acțiunii guvernamentale și, tinzînd spre o prospecțiune, programul de acțiune urmează a fi aplicat. Miza comunicării electorale nu e mai puțin
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de a se reproduce și de a-și transmite genele progeniturilor. Iar transmiterea acestor gene ar explica continuitatea filogenetică a agresivității. Pentru a susține această ipoteză evoluționistă și a demonstra posibilitatea aplicării ei la oameni, unii cercetători atrag atenția asupra accentuării manifestărilor agresive la tinerii între 15-24 de ani, adică la vârsta în care secreția testosteronului crește în vederea reproducerii. Prin urmare, evoluția speciei care dictează selecția naturală a bărbaților mai agresivi este influențată de nivelul testosteronului și de importanța agresivității fizice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Consiliului de Miniștri al Comunității Europene, semnificative în acest sens fiind cel de-al doilea Program Antisărăcie din 1988, precum și cel de-al treilea Program Antisărăcie pentru perioada 1990-1994; * În 1980, acest concept a fost preluat de Comisia Europeană în urma accentuării problemelor generate de șomeri și a emigranților. Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale ale Muncitorilor include în documentul din 1989, ca o prioritate, necesitatea combaterii excluziunii sociale, ceea ce a facilitat includerea acestui proces în strategiile și programele globale; * În 1989 se
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
comunicarea cu un specialist în domeniul pragmaticii). Particularizând, locutorul actualizează, în varii situații de comunicare, atât codul verbal (cu toate valențele sale), cât și codul nonverbal (gestica, mimica, postura, ținuta, distanța față de interlocutor etc.), respectiv pe cel paraverbal (intensitatea vocii, accentuarea în context, ritmul vorbirii etc.); ca și în exemplul de mai sus, aferent codului verbal, pot apărea neconcordanțe între codul locutorului și cel al interlocutorului și la nivel nonverbal (vezi, mai jos, problematica gesturilor specifice anumitor popoare), respectiv paraverbal (pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este bine... Nu pune mâna acolo! Nu ai voie să... Treci la tablă! Scrie tot ce spun eu! Este vina ta... Nu trebuia să... Un copil cuminte nu procedează așa... Atenție! Voce autoritară Ritm sacadat Pronunțare silabisită a unor cuvinte Accentuare mai puternică a anumitor cuvinte Brațe încrucișate (poziția de autoritate) Bătaie cu palma/pumnul în masă Sprâncene ridicate Deget ridicat, amenințător Degetul arătător folosit într-un gest indicativ Indicare, pe degete, a regulii nr. 1, a regulii nr. 2 etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cred că... Tu ce crezi? Aș vrea să... Ce zici? Aș vrea să... E bine pentru tine? Care este problema? Hai să vedem de unde pleacă totul... Hai să vedem ce s-a întâmplat și apoi discutăm... Ritm normal al vorbirii Accentuarea cuvintelor-cheie ale mesajului Voce încrezătoare Intonație reflectând logica mesajului Mimică, gesturi "meditative" Capul sprijinit în mâini Privire contemplativă Degete încrucișate Deget dus la tâmplă, sprijinit de nas etc. Gesturi indicative, ilustrative, explicative etc. După cum reiese și din exemplele prezentate în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
condițiile plasării acesteia într-un context cu miză în planul educației. Dacă prima sintagmă 27, "comunicarea didactică", este valorificată, în literatura de specialitate și în uzul comunicării, cu precădere pentru componenta instituțională 28 a formării copiilor/ tinerilor/adulților și cu accentuarea direcției comunicative dinspre profesor către elev/student/cursant, "comunicarea educațională" implică un demers mai complex, fără să fie obligatoriu subordonat instituțional, centrat pe relația bijectivă 29 educator educat, o persoană putându-și asuma, la un moment dat, fiecare dintre aceste
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de o mișcare sugestivă a ochilor/de făcutul din ochi (Dinu, 2004, p. 234) etc.; aceasta în condițiile în care, în general, "orice schimbare bruscă a poziției exterioare reflectă întotdeauna o modificare bruscă a ținutei interioare" (Birkenbihl, 1999, p. 85); * accentuarea anumitor cuvinte/componente ale mesajului 22, către care se va centra, astfel, atenția interlocutorului, și folosirea intonației corespunzătoare construcțiilor interogative: Când ai fost la munte? vs. Când ai fost la munte? vs. Când ai fost la munte...; * valorificarea tonului 23
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Unități/combinații paraverbale "Traducere" Pauza folosită după nu Locutorul vrea să sublinieze refuzul. Încercare de controlare a intensității vocii/a ritmului vorbirii Locutorul dorește să-și mascheze emoțiile. Imitarea timbrului unui copil 42 Locutorul dorește să-l sensibilizeze pe interlocutor. Accentuarea unui anumit cuvânt din mesaj Locutorul dorește să atragă atenția interlocutoruui asupra unei anumite componente a mesajului, în detrimentul celorlalte (cu sau fără intenția de manipulare în sens negativ). Pronunțarea unei componente a mesajului într-un ritm alert 43 sau cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]