3,948 matches
-
s] devin] complet dezvoltați, de nivelul Etapei 6, adic] s] aib] în mod profund curajul propriilor convingeri? Voi incerca s] ofer un r]spuns în secțiunea urm]toare. iv. Ce este dezvoltarea moral]? S] ne gândim ce înseamn] dezvoltarea în accepțiunea lui Kohlberg pan] la Etapa 4 luând exemplul Canadei contemporane, pe de o parte, și al cel de-al Treilea Reich, pe de alt] parte. Canada reprezint] un exemplu de societate liberal] egalitar], care, cu marile ei avantaje în sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Întâmplă ceea ce este mai rău, faptul că persoana respectivă e acasă dă măcar senzația de moarte naturală, cel mai mic din cele două rele. La urma urmei, ce anume ne menține sănătoși? Ce creează diferența dintre sănătate și boală? În accepțiunea științei moderne, multe boli sunt provocate de viruși și de bacterii. Dat fiind faptul că nimeni nu trăiește Într-un mediu lipsit de viruși, de ce unii se Îmbolnăvesc, iar alții scapă neatinși? Conform teoriei sistemului chinez de Îngrijire naturală a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
geografia electorală, iar modelele spațiale de vot sunt caracterizate printr-o concentrare puternică între diferite zone omogene. Procesul spațial de polarizare/omogenizare a comportamentelor electorale a fost adesea explicat prin ceea ce s-a numit efectul vecinătății - neighbourhood effect. Într-o accepțiune mai largă, efectul vecinătății se referă la influențele mediului sociogeografic asupra comportamentelor umane, în sensul în care oamenii împrumută caracteristicile mediului în care locuiesc, iar conceptul a fost și este utilizat în științele educației, epidemiologie, psihologie. Plasat în sfera geografiei
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
folosite, utilizarea corectă și unitară a termenilor vehiculați, cu atât mai mult cu cât, vom vedea în continuare, ceea ce denumim generic educația adulților este un concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au fost tributare nevoilor sociale și individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul clasic de folkeoplysning (folosit de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca premisă a dezvoltării țării). Mult utilizat în spațiul scandinav, conceptul reflectă sprijinul social deosebit acordat adulților pentru continua
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aspecte mai generale, dimensiuni educaționale alternative, ce trebuie acoperite (civică, culturală, de timp liber, pentru grupurile marginalizate social sau intervenții educative specifice diferitelor grupuri de adulți: bătrâni, femei casnice, șomeri, imigranți, minoritari etc.). Cele două orientări se regăsesc și în accepțiunile date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru grupurile marginalizate social sau intervenții educative specifice diferitelor grupuri de adulți: bătrâni, femei casnice, șomeri, imigranți, minoritari etc.). Cele două orientări se regăsesc și în accepțiunile date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună tot mai mult în discursurile agresive, neoliberale din societățile vest-europene, în care educația adulților este văzută ca dezvoltare de competențe pentru a face față competiției de pe piața globală. Astfel, educația adulților nu mai este o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de asemenea instituții trebuie să vină în întâmpinarea intereselor și a nevoilor individului, și nu invers (vom reveni în subcapitolul următor). Oricum, educația de-a lungul vieții este văzută ca o investiție continuă și articulată în dezvoltarea individului, reunind, după accepțiunea dată acesteia de Comisia Europeană („Making European Area of Lifelong Learning a Reality”, 2001), „toateactivitățile de învățare ce au loc de-a lungul vieții, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, deprinderile și competențele, într-o viziune personală, civică, socială sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
urmare, nu plătesc sau nu participă la acest gen de oferte educaționale, care devin insuficiente, datorită slabului interes pe care îl manifestă în privința lor. Educația de bază a adulților. Acoperă generic achiziția deprinderilor-cheie pentru a supraviețui în societate. Dacă, în accepțiunea tradițională, deprinderile de bază vizau cititul, scrisul și numerația, în societatea actuală bazată pe cunoaștere, acestea sunt mult mai complexe și vizează: deprinderile computeriale, cultura tehnologică, limbile străine, deprinderile sociale și competențele antreprenoriale (vezi „Memorandumul privind învățarea permanentă”, mesajul-cheie nr.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
imuabilă, cel puțin la nivel decizional administrativ și de control al resurselor. Pentru a constitui o organizație publică de educație a adulților, sunt necesari câțiva pași organizaționali: conturarea viziunii, constituirea echipei, planificarea și managementul. Viziunea organizațională are multiple definiții și accepțiuni. Ea este o imagine proiectivă, mai elaborată decât o idee și mai concretă decât un vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
folosite, utilizarea corectă și unitară a termenilor vehiculați, cu atât mai mult cu cât, vom vedea în continuare, ceea ce denumim generic educația adulților este un concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au fost tributare nevoilor sociale și individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul clasic de folkeoplysning (folosit de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca premisă a dezvoltării țării). Mult utilizat în spațiul scandinav, conceptul reflectă sprijinul social deosebit acordat adulților pentru continua
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aspecte mai generale, dimensiuni educaționale alternative, ce trebuie acoperite (civică, culturală, de timp liber, pentru grupurile marginalizate social sau intervenții educative specifice diferitelor grupuri de adulți: bătrâni, femei casnice, șomeri, imigranți, minoritari etc.). Cele două orientări se regăsesc și în accepțiunile date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru grupurile marginalizate social sau intervenții educative specifice diferitelor grupuri de adulți: bătrâni, femei casnice, șomeri, imigranți, minoritari etc.). Cele două orientări se regăsesc și în accepțiunile date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună tot mai mult în discursurile agresive, neoliberale din societățile vest-europene, în care educația adulților este văzută ca dezvoltare de competențe pentru a face față competiției de pe piața globală. Astfel, educația adulților nu mai este o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de asemenea instituții trebuie să vină în întâmpinarea intereselor și a nevoilor individului, și nu invers (vom reveni în subcapitolul următor). Oricum, educația de-a lungul vieții este văzută ca o investiție continuă și articulată în dezvoltarea individului, reunind, după accepțiunea dată acesteia de Comisia Europeană („Making European Area of Lifelong Learning a Reality”, 2001), „toateactivitățile de învățare ce au loc de-a lungul vieții, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, deprinderile și competențele, într-o viziune personală, civică, socială sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
urmare, nu plătesc sau nu participă la acest gen de oferte educaționale, care devin insuficiente, datorită slabului interes pe care îl manifestă în privința lor. Educația de bază a adulților. Acoperă generic achiziția deprinderilor-cheie pentru a supraviețui în societate. Dacă, în accepțiunea tradițională, deprinderile de bază vizau cititul, scrisul și numerația, în societatea actuală bazată pe cunoaștere, acestea sunt mult mai complexe și vizează: deprinderile computeriale, cultura tehnologică, limbile străine, deprinderile sociale și competențele antreprenoriale (vezi „Memorandumul privind învățarea permanentă”, mesajul-cheie nr.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
imuabilă, cel puțin la nivel decizional administrativ și de control al resurselor. Pentru a constitui o organizație publică de educație a adulților, sunt necesari câțiva pași organizaționali: conturarea viziunii, constituirea echipei, planificarea și managementul. Viziunea organizațională are multiple definiții și accepțiuni. Ea este o imagine proiectivă, mai elaborată decât o idee și mai concretă decât un vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și simplu, să-și asume această parte a istoriei noastre, dizolvând trecutul specific al Ardealului În retortele unei Românii eterne și fascinante. Multe lucrări de istorie a Transilvaniei poartă subtitluri de genul „contribuții la istoria României”, deși termenul „România” (În accepțiunea sa de nume de țară) nu este folosit decât din anul 1833, În timp ce denumirea Transilvaniei este atestată pentru Întâia oară pe la 1190. Astăzi, lumea vorbește cu nonșalanță despre „primul tren din România”, „prima echipă de fotbal din România”, „primul oraș
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aș fi menționat acest detaliu pitoresc de taxonomie bibliografică dacă el nu ar reprezenta un semn grăitor al confuziei conceptuale care mai domnește totuși la noi, atunci când este vorba despre raportul dintre istoria mentalităților sau imagologie și știința istorică În accepțiunea sa clasică. În orice caz, realizările științifice valoroase, care se Înregistrează, la modul esențial, În evidențele mentale ale publicului cititor, și nu În bibliografii sau În rapoarte contabile de cercetare, nu au lipsit, În anii din urmă, din raftul ideal
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
având caracteristici neobișnuite. Pentru a nu confunda Însă două tipuri diferite de reprezentări cu privire la spațiu, preferăm să folosim denumirea de „geografii simbolice” doar În cazul imaginilor cu caracter politic și ideologic, caracteristice epocii moderne și contemporane. Geografiile simbolice (În această accepțiune) operează, de obicei, cu datele exacte oferite de geografia savantă, cărora le atribuie diverse semnificații ideologice sau pe care le reconfigurează În funcție de aceste semnificații. În schimb, termenul de „geografii imaginare” poate fi aplicat, potrivit aceleiași convenții, mai ales reprezentărilor cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au apărut În contextul cultural al Europei medievale apusene. Ele cuprindeau facultăți de teologie, medicină și drept, aveau privilegiul esențial de a conferi grade didactice și academice și se bucurau de autonomie administrativă În fața autorităților laice și ecleziastice. Dar, spre deosebire de accepțiunea actuală a cuvântului prin care denumim universitatea, termenul universitas, din latina medievală, nu se referea nicidecum la o instituție de Învățământ superior. El nu desemna instituția ca atare, ci doar comunitatea studenților și profesorilor, asociați Într-un „tot”, Într-o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de astăzi al universității clujene se transformă, fără să vrea, Într-un coleg peste timp al acestor Înaintași iluștri, români sau maghiari, reuniți sub cupola unei universitas imaginare. Este adevărat, comunitatea academică de pe la 1848 nu mai păstra aproape nimic din accepțiunea ei medievală, dezbinată cum era pe criterii politice și naționale. Ne rămâne nouă, celor de azi, sarcina de a reface Universitas, acea solidaritate intelectuală pe care străbunicii noștri nu au mai reușit să o păstreze, dar poate nu din vina
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În unele cazuri. În cele ce urmează, voi prezenta câteva exemple referitoare la modul În care au Început să Își construiască națiunea românii ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea, concentrându-mă asupra genezei ideii de patrie, În accepțiunea sa modernă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea Începea, chiar și În cazul societății românești din Transilvania, procesul de disoluție a solidarităților premoderne. Treptat, În următoarea sută de ani, legăturile sociale, politice și culturale care țineau laolaltă societatea tradițională se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]