3,884 matches
-
individului la luarea deciziilor colective, set care trebuie să fie observat de către întreaga comunitate. Prin urmare, democrația nu vorbește despre libertatea noastră ca indivizi, ci despre libertatea pe care le-o acordăm concetățenilor noștri. Fiecare dintre noi trebuie să răspundă afirmativ la o întrebare care privește încrederea socială: "Pot să am încredere că concetățenii mei își vor folosi libertățile în mod responsabil, dacă nu chiar înțelept?" În absența încrederii sociale, cetățenii nu vor apăra drepturile tuturor celorlalți și chiar s-ar
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
participarea la programe educaționale cu finanțare europeană; implicarea financiară a administrației locale în dezvoltarea bazei materiale a unității școlare. Față de cele trei aspecte care influențează o mai bună desfășurare a procesului educațional și finalitatea actului de învățământ, cuprinse în propoziții afirmative, distribuția opiniilor celor 67 de subiecți intervievați a fost următoarea: Foarte important Important Indiferent Puțin important Foarte puțin important Practica în societăți comerciale în parteneriat cu unitatea școlară 43 20 2 1 1 Participarea la programe educaționale cu finanțare europeană
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
a rămas pe retină, în care am asociat două răspunsuri total incongruente, dar care sintetizează indirect „rețeta succesului“ pentru astfel de programe. Întrebați fiind dacă ei consideră nocivă prezența violenței în programele TV, o majoritate covârșitoare de indivizi au răspuns afirmativ; aceeași majoritate se regăsește însă tot cu un „da“ hotărât și în răspunsul la întrebarea: „Vă uitați la programe care conțin violență?“. Mai pe românește spus, românii adoră înjurăturile din talk-show-uri sau crimele din jurnalele de știri, dar se declară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și , unde a se numește deîmpărțit și b împărțitor, iar q cât și r este restul împărțirii numărului a la b. Exerciții și probleme 1. Care din următoarele egalități sunt adevărate și reprezintă teorema împărțirii cu rest? Scrieți în caz afirmativ deîmpărțitul, împărțitorul, câtul și restul. a) b) c) d) 2. Determinați câtul și restul următoarelor împărțiri: a) = b) = 3. Scrieți câte trei numere naturale care împărțite la 11 dau resturile: a) 1 b) 10 c) 6 d) 8 4. Care
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
preferă să discute cu altcineva din situația de comunicare respectivă, neurmărindu-l pe locutor, se uită pe geam, se uită la ceas, caută diferite lucruri în geantă/servietă etc.; * pseudo-ascultătorul este cel care doar simulează ascultarea prin da, hmm, dat afirmativ din cap etc., în realitate nevizând receptarea și decodarea mesajului transmis de către locutor; * ascultătorul selectiv este cel care "vânează" doar anumite componente ale mesajului fie pe cele de la care își poate construi propria intervenție, fie pe cele care sunt în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Îmi sună foarte cunoscut/Asta îmi amintește de.../ Chiar mă gândeam că... Interlocutorul raportează mesajul locutorului la experiențe proprii eventual, comune cu locutorul. etc. Tabelul nr. 12. Manifestări nonverbale 66 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Manifestări nonverbale "Traducere" mișcare afirmativă a capului, zâmbet încurajator/de confirmare, coborârea pleoapelor Interlocutorul confirmă mesajul locutorului, își exprimă acordul 67 cu acesta. privire atentă către locutor, zâmbet, poziție relaxată pe scaun Interlocutorul își manifestă interesul față de actul comunicativ al locutorului și față de persoana acestuia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
neavând intenția de a interveni în actul comunicativ: zâmbet, înclinarea capului, semnul ok, sintagme verbale de tipul Perfect de acord. /Corect./ Firește. etc. (pentru "întreruperile suportive", vezi Dascălu Jinga, 2006, p. 136); * mărci ale evitării intervenirii în actul comunicativ: mișcare afirmativă din cap, zâmbet scurt, brațe încrucișate, evitarea privirii locutorului (care l-ar putea invita astfel pe interlocutor să preia cuvântul), degetul la buze, mâna la gură, manifestări verbale lapidare de tipul hmm, da etc. (Collett, 2005, pp. 88-107) etc. * * * Ca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
diferențieze; să învețe mult mai mult despre modul cum și unde își pot exterioriza sentimentele; să-și dezvolte empatia [...]; să citească limbajul trupurilor și alte aspecte nonverbale, pentru a înțelege comunicarea; să învețe să asculte; să învețe să fie constructivi (afirmativi)" (Roco, 2004, p. 155). 22 Pentru accepțiunile competenței de comunicare, vezi Șerbănescu, 2007, pp. 62-63; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227 etc. 23 Relevantă este, în acest sens, și problematica tranzacțiilor pe care le implică orice relaționare/comunicare interumană, în condițiile în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ne referim la cei 50 de ani, intervalul de timp în care Facultatea de Fizică a ființat oficial ca unitate de sine stătătoare în cadrul Universității, dar și în învățământul superior românesc, credem că răspunsul la întrebarea de mai sus este afirmativ. În cei 50 de ani, comunitatea academică specializată în fizică și întregul personal au trăit bucurii și necazuri, neîmpliniri și speranțe, succese, dar și dezamăgiri, însă din fiecare moment neprielnic au ieșit mai întăriți. Facultatea de Fizică are astăzi un
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
țării, nici, zice-se, de acele ale patriei sale”. Domnul Moldovei ar fi dorit ca Poarta să-i pună de-a dreptul întrebarea dacă momentul de a retrage din țară oștirile celor două împărății a sosit, spre a putea răspunde afirmativ și a scăpa astfel de zdrobitoarea sarcină a întreținerii oștirii rusești. Comisarul turc și Poujade, deși primeau ideea lui cu simpatie și o aprobau cu desăvârșire, îl sfătuiră să uzeze de cea mai mare băgare de seamă, „spre a nu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de speranță. Orice autoritate va încerca să aducă anumite critici unui cadru sau unui arestat va constata imediat cum capul acestuia se pleacă resemnat, fără să opună rezistență, fără să-și exprime opinia. Această umilință, însoțită de datul din cap afirmativ, este înlocuită, o dată dispărută autoritatea din cîmpul vizual, de o înălțare a capului, ca un semn al creșterii sentimentului propriei valori. Expresia de umilință a capului e completată și de tunsoarea obligatorie. Deși oficial fiecare individ este liber să aibă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la Augustin, în Confesiuni, unde Dumnezeu este prezentat ca fiind altceva în raport cu lumea creată, ceva „deasupra” lumii, „Cel Care a făcut” toate lucrurile din lume . De asemenea, Dionisie Pseudo-Areopagitul susține în Teologia mistică imposibitatea cunoașterii lui Dumnezeu pe o cale afirmativă, catafatică, și recomandă doar raportarea apofatică, prin negații, care constă în apropierea de Dumnezeu prin negarea atributelor celor mai îndepărtate de esența sa . Sfințenia divină reprezintă temeiul ontologic al lumii și finalitatea către care tind cele create. Astfel, Dionisie Pseudo
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
apelează cu încredere la ajutorul nostru, noi fiind singura lor speranță... După aproape o lună, ministrul mă apelă telefonic să mă întrebe dacă aș fi de acord să-mi închei misiunea în jurul datei de 1 octombrie 1993. La răspunsul meu afirmativ, bunul meu coleg mi-a mulțumit, adăugând: "Ne vedem, deci, la minister, la începutul lunii octombrie". Apreciam gestul prietenesc al ministrului de a mă consulta în legătură cu finalul perioadei cipriote și acuratețea de a-mi oferi cele trei luni, firești pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
artelor, de șef al planului pe patru ani și de mare maestru de vânătoare », mareșalul aerului declară siderant « Hier donke Ich! » încheiem, notând că cele două lucrări cu caracter memorialistic, desi foarte diferite că factura și atmosfera, par să răspundă afirmativ la întrebarea pusă odată prințesei de I.G.Duca:
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
face semn să intru. O celulă cu un singur pat de fier și cu o cuvertură pe el. Mă întreabă dacă știu nemțește și cu multă curiozitate se uită la mine și în special la uniforma mea. La răspunsul meu afirmativ, privirea lui devine chiar binevoitoare și cu politețe și ușor jenat se interesează ce s-a întâmplat. Mă uit la el, la celulă, îmi revine totul în minte și am impresia că trăiesc un coșmar. N-a insistat și a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
să mă năpădească. Unde sunt de fapt? Ce justificare s-a dat pentru reținerea mea? Comandamentul francez de la aerodromul Schwechat o fi reușit să ia legătura cu reprezentanții Crucii Roșii din Viena, cu Alice Văitoianu, cu Mariela Săulescu? În caz afirmativ, cum se poate să nu se fi manifestat într-un fel? Dar dacă francezii se tem de englezi ? (văzusem reacția locotenentului care mă însoțise pe aerodrom: era pur și simplu timorat de englezul care ne acostase). În fine, trebuia să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Austriei. Nu trecu mult și mi-am auzit numele strigat de doi englezi în uniforme (nu mi-am putut da seama ce grad), dar după atitudinea respectuoasă a însoțitorilor mei, nu puteau fi decât ofițeri: "Colonel Vizambi?" La răspunsul meu afirmativ, mi-au făcut semn să-i urmez. Am ieșit în spatele gării unde ne aștepta o mașină mare, neagră. Multă lume, dar ca și în tren, 99% militari englezi. Urcăm în mașină, unul lângă șofer, celălalt lângă mine în locurile din
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
rugat atunci pe șeful gării să-mi aprobe legătura telefonică cu gara Curtici. În sfârșit, avându-l la telefon pe șeful gării, l-am întrebat dacă trenul care sosise cu câteva minute înainte se mai afla acolo, și în caz afirmativ să-i caute pe cei șase bătrâni și să-i ajute să coboare împreună cu toate bagajele și să ne aștepte. După jumătate de oră, șeful gării Curtici m-a chemat și mi-a spus că au căutat în toate vagoanele
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
raportului valoare schimbare, există riscul apariției unor interogații de genul: Putem vorbi cu adevărat de valoare atunci când se pune problema unei schimbări?", " Sunt valoarea și schimbarea două concepte compatibile, ori dimpotrivă, diametral opuse?". Răspunsul la aceste întrebări este, invariabil, unul afirmativ, deoarece în materie de educație orice schimbare trebuie să reprezinte echivalentul valorii. Avem tentația de a considera că valoarea reprezintă semnificantul permanenței, ori în realitate lucrurile stau total diferit. Nici schimbarea, nici elementele care au căpătat deja marca tradiției nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care a investigat procesarea selectivă a informației primite de la media. După apariția în mass-media a unor dovezi legate de afirmațiile nefondate ale administrației Bush în legătură cu descoperirea armelor de distrugere în masă în Iraq, procentajul republicanilor care au dat un răspuns afirmativ atunci când au fost întrebați dacă trupele americane au găsit în Iraq arme de distrugere în masă a rămas neschimbat, în timp ce procentajul democraților care au răspuns negativ a crescut cu 30% (Bennett și Iyengar, 2009, p. 64). Cu alte cuvinte, republicanii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
rostește să provoace o schimbare în lume și/ sau în conștiința interlocutorului său, Austin spulberă iluzia descriptivității, caracteristică filosofiei clasice, potrivit căreia, începând cu Descartes, limbajul este înainte de toate un mijloc de reprezentare a gândirii. J.L. Austin contestă primatul frazei afirmative, din concepția reprezentaționistă, și pleacă de la premisa că limbile naturale se organizează în jurul unei distincții funcționale între două tipuri de enunț: enunțuri constatative, care descriu o stare de lucruri, și enunțuri performative, care permit împlinirea unui anumit tip de acțiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
El strînge apele în mîna Sa, cuprinde în Sine toate creaturile înzestrate cu inteligență pentru ca toate lucrurile să stea în ființă, îmbrățișate în puterea lui atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea luminii care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
identități a noii Europe. Dar posibilitatea de a te raporta la divin prin spectacolul public al venerării sale, prin conformarea la o normă socială de inspirație religioasă a scăzut drastic sau a dispărut. Abordarea divinului prin exterioritate, prin numele lui afirmative, prin aspectele lui manifestate s-a diminuat. Ceea ce putem contempla astăzi în spectacolul societăților laice este mai degrabă prezența lui inaparentă, transcendența lui foarte îndepărtată și totodată ascunsă în substratul lumii și al inimilor. Dumnezeu acceptă, în societățile noastre, o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernitatea poate fi folosită ca tehnică spirituală în măsura în care, fiind o epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]