6,939 matches
-
aferente creditelor pentru realizarea de investiții, creditelor/liniilor de credite pentru capital de lucru, acordate în baza Comunicării Comisiei 2023/C 101/03 Cadru temporar de criza și de tranziție pentru masuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a O.U.G. nr. 18/2024, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 2.250.000 euro pe întreprindere, respectiv echivalentul în lei a 280.000 euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, respectiv 335.000 euro/întreprindere în cazul
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
doi este la început plăcută, apoi devine misterioasă, pentru ca în final să fie dezastruoasă. Forța care îi înlănțuie pe toți vine dintr-un portret al domnișoarei Christina, fosta stăpână a latifundiilor, omorâtă de țărani. Spiritul ei plutește peste tot, dovedind agresiune asupra celor vii. Fantoma se va opri asupra lui Egor, de care se îndrăgostește și caută să-l atragă în jocul „iubirii cu moartea“. Nenorocirile care urmează îl determină pe Egor să omoare strigoiul, apelând la puterile descântecului. Motivul duhului
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
pentru a satisface cerințele vieții. Iată soarta descendenților colonilor lui Traian care vorbesc limba poporului-rege și care de o mie șapte sute de ani cultivă fără încetare acest pămînt, cel mai fertil din lume". Mizeria provoacă la sate o violență latentă, agresiunile împotriva fermierilor, asasinarea proprietarilor sînt frecvente. Plutește în aer amenințarea unei răscoale, iar revoltele țărănești sînt endemice: 1888 este un an negru. Agitația se declanșează în primăvară în jurul Bucureștilor, în județul Olt și județele vecine: În mai multe județe din jurul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după mărturisirile lui Gafencu care prezintă amintirile întîlnirilor sale cu suveranul, Primul Ministru Tătărăscu și Ministrul Palatului, Urdăreanu, ar fi declarat că, în ipoteza unui atac clar al Germaniei și al Ungariei, România ar intra în război; în ipoteza unei agresiuni sovietice, ea ar fi rămas neutră. După 10 mai 1940, totul se schimbă. La 29 mai, regele reia discuția: pe biroul său, o telegramă anunță capitularea armatei belgiene; sînt de față Tătărăscu, Gafencu, Urdăreanu. Sînt avute în vedere două soluții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apoi disponibilizat, în iunie 1940, regele mutîndu-1 disciplinar în Oltenia. Maniu îl întîlnește clandestin la 2 septembrie 1940, înainte de a pleca la Cluj pentru a susține manifestațiile împotriva arbitrajului Vienei la care s-a opus. El credea că pericolul unei agresiuni maghiare era mic și că forțele armate române puteau să facă față pericolului. Cît privește un dublu atac al URSS și al Bulgariei, acesta îi părea puțin probabil. Discuția dintre Maniu și Antonescu se desfășoară într-o mașină condusă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unde negociază cu ministrul Afacerilor Externe al Reich-ului, cu mareșalul Keitel și cu Hitler. Sigur pe el, la 28 mai, Antonescu se adresează Școlii Superioare de Război și comandanților marilor unități: "Regretul meu este cu atît mai mare cu cît agresiunile nu s-au limitat la deținuții politici care se aflau închiși la Jilava, ci că domnii lorga și Virgil Madgearu au fost asasinați. Am luat toate măsurile posibile pentru a împiedica această crimă odioasă, însă, spre marea mea amărăciune, am
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
germanii înaintează 700 de kilometri în două luni în inima teritoriului sovietic. Rezervele emise de opoziție sînt exprimate de Maniu încă de la 18 iulie: Dacă întreaga opinie publică, dacă noi toți am fost de acord în privința recuceririi provinciilor separate prin agresiunea patriei mame, ne opunem însă în totalitate ca România să urmărească obiective agresive. Nu este admisibil să ne prezentăm ca agresori față de Rusia, astăzi aliata Angliei". Și își arată indignarea că România se află în fraternitate de arme cu "Ungaria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
climatul dur și sever al războiului civil și al intervenției străine, anii traumatizanți ai unui comunism de război au creat condițiile care au instituit în partidul bolșevic o tradiție de dispreț marțial și de eroism în fața formidabilelor obstacole. Mai tîrziu, agresiunea antisovietică a devenit din ce în ce mai reală și, odată cu venirea lui Hitler la putere, ea a creat în partid un curent în favoarea unei acțiuni voluntariste și energice în care scopurile erau mai importante ca mijloacele. Acest spirit stalinist s-a altoit pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sîngeroasă, oferă siguranță. Puțin cîte puțin, tineretul se autoconvinge că este sănătos, iar societatea în ansamblul ei, că este merituoasă și corectă. Crizele tineretului american și european din anii 1966-1968 nu sînt înțelese de populația care se teme de orice agresiune revoluționară, uitînd în întregime că ea însăși este înhămată la un proces revoluționar. MUNCA ȘI PATRIA SOCIALISTĂ Aspirațiile exprimate cu ocazia Congresului al IX-lea sînt simple: totul pentru industrializare. Acest obiectiv are un sens. Puterea lui i-a impresionat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și aderă la partid, care-i selecționează pe cei mai buni din universități și din întreprinderi. Această rezistență închide frontierele mentale: solidaritatea cu reformismul cehilor a avut un rol mai mic în salvarea găsită în Ceaușescu decît frica de o agresiune străină. În 1968, Statul-partid a cucerit astfel națiunea. Întîlnirea este patetică: tineretul, numeroși intelectuali cred că au găsit în comunismul "ceaușist" o cultură de stînga care este aceea a tineretului occidental, cultură de lumea a treia și antiimperialistă. Tinerii se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mari și puternice cari ne încunjură, toate acestea ar trebui să se imprime și-n politica noastră esterioară, pe care am trebui s-o urmăm ca și strămoșii noștri, cari stăteau bine cu toți și nu se apărau decât de agresiune directă. Mai e însă și un alt inconvenient, combinat cu orice sfaturi pozitive pe cari un ziar din opoziție l-ar da țării în privirea politicei esterioare. Relațiile dintre puteri, în aparență adeseori atât de clare și liniștite, ascund în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Doda a plecat din Scodra la Tusi cu 3 000 de miridiți, iar la Scodra s-au concentrat 6 000 de albaneji din Dibra și Matia. Hodo Bei s-ar fi jurat că, în caz daca muntenegrenii ar încerca o agresiune, el ia ofensiva și-i trece pe toți sub ascuțișul săbiei. Sub data de 11 mai "Politische Correspondez" primește din Scodra o telegramă care modifică întrucîtva știrea despre proclamarea independenței. Noutatea despre separarea completă a deosebitelor triburi albaneze de sub suveranitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
exterioară am și avea de făcut? Principiul fundamental al politicei exterioare a României e cunoscut și de copiii din clasele primare, precât au studiat viața Domnilor noștri. Vecinii noștri au fost totdeuna prea mari, noi totdeuna prea mici. Contra unor agresiuni directe ne-am apărat cu arma în mână; dar, biruiți sau biruitori, am dovedit întotdeuna că apărarea existenței noastre naționale nu e nici pentru noi o glumă, precum nu e pentru nici un popor care ține la el însuși, la felul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceva periculos apoi e desigur aceasta. Cât de limpede a văzut-o principele Bismarck se poate vedea de-acolo că numaidecât și-a întrerupt cura, numaidecât a plecat la Viena și a încheiat cunoscuta alianță, ca apărare contra unor asemenea agresiuni. Așadar a existat pericol. Omul care l-a comunicat principelui Bismarck a fost răsturnat de acelaș Gambetta care acum câteva săptămâni a ținut discursul de la Cherbourg. Argumentarea deputatului german e logic strictă. Afară de asta, nu credem ca un om, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fuseseră așezați din amândouă laturile râului Sem, pentru a face stricăciuni inamicului. Două secole continuară aceste acte de dușmănie, faptele cetelor muntenegrene. În anul 1490 (sau 1480) au început, la 1690 fură pentru prima oară reprimate. După ce cetele muntenegrene întinseseră agresiunea lor nu numai asupra osmanilor, ci și asupra albanejilor, cari trăiau împăcați cu supremația străină, toată Albania de nord fu cuprinsă de-o intensivă pornire războinică. Suleiman Pașa, care comanda pe atunci la Scutari, crezu c-a sosit timpul pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
constiuie variabilitatea genetică. Variabilitatea genetică este, pe drept, considerată, pentru orice specie, o asigurare, o garanție pentru a putea riposta neprevăzutului. Diversitatea speciilor, respectiv a ecosistemelor, prin comparaație, constituie o garanție pentru stabilitatea și evoluția speciei umane, un tampon împotriva agresiunilor naturale îndreptate împotriva sa. Diversitatea speciilor garantează, în același timp, existența resurselor de care omul are nevoie. Diversitatea ecosistemelor, ca și a arhitecturii peisagere asigură și reglează marile circuite biogeocimice: apă, carbonazot, fosfor, care sunt esențiale pentru funcționarea planetei și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
făcuse dincolo, o viață? L-am pierdut în mulțime. Ceaușescu. Imediat după 1989, a-i pronunța, a-i scrie numele mi se părea o formă de blasfemie la propria-mi persoană, la propria-mi memorie. Era și justificata reticență în fața agresiunii pe care odiosul nume o exercita asupra noastră, asupra fibrei noastre adînci, dăinuitoare. Pomenit acum, deși cam cu același disconfort psihic și intelectual, repulsivul nume (ca și cel al predecesorului, Dej) nu mai întîmpină aceeași reacție, timpul începînd să lucreze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Kooning. Ură pur și simplu. Nemotivată. Renoir însă, motivat de data asta, ar păcătui prin faptul că le sentimentalizează insipid pe femei, iar Degas le ia în posesie cu o superioritate rece. Aceștia, și alții încă, ar comite implicit "o agresiune împotriva realității și autonomiei feminine". Ca să vezi! La noi, lucrurile n-au intrat încă pe făgașul ăsta, al gravelor subtilități. În cazul meu, picturilor "Femeie cu pinguin", "Fată cu nevăstuică", "Femeie dresînd un cîine" le pot alătura, neinhibat, alte și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale națiunii ce s-a constituit prin voința unor minți românești luminate. De unde și durerosul paradox al însușirii de către o insulă de certă latinitate a unui comunism mai habotnic decît al vecinelor slave, mult mai demne, acestea, în confruntarea cu agresiunea rusească, consangvină. Dacă, după 13 ani de la răsturnarea, de iure, a comunismului, masa votantă românească rămîne constant alături de formațiunile neocomuniste cu tot fardul lor democratic fenomenul trebuie explicat tocmai prin alterarea substanței profunde a unei populații care a rezultat din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
est, ale lăsării acestei mari puteri în afara sistemului de securitate colectivă. În această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui schimb de scrisori cu Maxim M. Litvinov, comisarul sovietic pentru afacerile externe; să semneze la 18 septembrie 1934, alături de reprezentanții altor state, invitația adresată Uniunii Sovietice
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cehoslovaco-sovietic la 16 mai 1935. Diplomatul român a participat efectiv la redactarea celui dintâi care prevedea că statele semnatare trebuiau să-și acorde reciproc ajutor imediat și necondiționat în cazul în care unul dintre acestea ar fi fost victima unei agresiuni neprovocate venită din partea unui stat european. Protocolul tratatului francosovietic preciza că statele contractante se angajau să depună eforturi pentru semnarea unui pact regional care trebuia să constituie nucleul securității în Europa. În acest sens, Titulescu arăta că tratatul “oferea Franței
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
documente era reprezentată de prevederea potrivit căreia “obligațiile de asistență mutuală vor fi valabile numai în cazul în care condițiile prevăzute de tratatul franco-sovietic vor fi îndeplinite, și anume numai în cazul în care Franța va da ajutor victimei unei agresiuni“. După încheierea celor două tratate, Titulescu considera necesar semnarea și a unui tratat de asistență mutuală sovieto-român arătând că: “nu are nici un sens să declarăm că suntem amicii Franței și Cehoslovaciei dacă rămânem dușmanii URSS”. România nu putea rămâne indiferentă
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cea din articolul 4 al tratatului de asistență mutuală dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică, încheiat la 16 mai 1935 și care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că ea ar fi căzut victima unei agresiuni neprovocate. Nikolai Nikolaevici Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica refuzul ministrului de externe sovietic prin faptul că Franța avea o alianță cu Polonia și francezii ar fi refuzat să acorde ajutor în cazul în care Uniunea Sovietică ar fi fost atacată
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
României. Practic, acesta stipula faptul că trupele fiecăruia dintre statele semnatare nu puteau să depășească granița dintre România și Uniunea Sovietică, adică Nistrul, pentru acordarea de ajutor, decât la cererea formală a părții contractante, care ar fi fost victima unei agresiuni, iar după ce-și îndeplineau această obligație ele trebuiau ca, la cererea statului care a primit asistența, să se retragă imediat pe teritoriul pe care s-au aflat înainte de a-și executa obligațiile de ajutor. Profesorul Ion M. Oprea în
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Revoluția din Spania o deposedase de tron pe Regina Isabella ÎI în 1868, iar spaniolii căutau un nou conducător în afara granițelor lor. Un văr al regelui Prusiei Wilhelm I fusese propus drept candidat, iar francezii erau îngrijorați de o eventuală agresiune prusaca după înfrângerea Austriei în bătălia de la Sadowa din 1866 (Napoleon al III-lea simpatizase cu austriecii). Un alt factor turbulent era capricioasa Împărăteasa Eugénie, care cerea insistent soțului ei să-i protejeze țara natală de germani. Astfel Franța s
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]