7,295 matches
-
născute în naivul timp al paleoliticului când un om alb ca lumina stelei a zărit o floare ce colora chipul unei fecioare, undeva la malul unui lac împânzit cu calm. De ce nu ne-a fost dat să fim pietre în albia unui râu, să fim veșnici cu adevărat? Trupul nu rămâne pentru a ne compara viața cu a altuia. E bizar cum el, cel frumos, cel care transformă lumea într-un cuib de tablouri mergătoare se dezintegrează frumos, obscur de repede
La un foc de tabără, la apusul unei veri. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
acolo locuia regina. Știa aceasta după aromele care dansau în aer tot mai vioi. Cum să treacă însă râul acesta fără să se murdărească? Și cât de adânc poate să fie, căci apele ciocolatii nu lăsau să se zărească pietrișul albiei. Lângă ea, poposi atunci o pasăre Phoenix care o și întrebă: Dorești să treci răul? Haide, urcă-te pe spatele meu și te voi trece în zbor. Vom ajunge cât ai zice: „ciocolată”. Este o idee bună! Mulțumesc! Sonia se
Călătorie în pădurea fermecată. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana-Maria Nuţu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_684]
-
iar la extrema cealaltă se situează Măgura Coloneștilor, din Colinele Tutovei, unde relieful atinge 564 m. Dintre terase, prima și cea mai bine conservată este cea reprezentată de Câmpia Piemontană (Înaltă) de la Poiana-Nicorești, situată la 200 m mai sus de albia Siretului. În privința „vârstei” acestor terase, s-a constatat la cele din preajma Bârladului, care au o altitudine ce variază între 65/70 - 170 m, precum cele de la Crasna, Bursuci, Bălăbănești, că sunt acoperite cu prundișuri considerate cuaternare. Cu alte cuvinte, relieful
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
formațiuni pliocene, argilo-nisipoase, deci supuse intens degradărilor de teren. Orizonturile dure sunt cel mai des reprezentate prin straturi de tufuri andezitice, motiv pentru care torenții le atacă cu ușurință. Nisipurile, mai ușor de spălat, sunt cărate de șuvoaiele torenților în albiile majore ale râurilor și provoacă înfundarea acestora; spre exemplu, afluenții Bârladului adună o parte din aceste nisipuri în albia râului amintit. Ele sunt modelate ulterior de vânt în dune rudimentare, precum cele de la „gura” Berheciului ori din stânga Bârladului, între Tecuci
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tufuri andezitice, motiv pentru care torenții le atacă cu ușurință. Nisipurile, mai ușor de spălat, sunt cărate de șuvoaiele torenților în albiile majore ale râurilor și provoacă înfundarea acestora; spre exemplu, afluenții Bârladului adună o parte din aceste nisipuri în albia râului amintit. Ele sunt modelate ulterior de vânt în dune rudimentare, precum cele de la „gura” Berheciului ori din stânga Bârladului, între Tecuci și Hanul Conachi. Alunecările de teren din cadrul bazinului sunt întâlnite pe versanții dealurilor, însă nu le depășesc pe cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
560 m3/s. Într-o corelație cu debitul se află nivelul apelor, care prezintă unele variații. Cele mai izbitoare oscilații de nivel sunt întâlnite la râurile de stepă, ca Jijia, Bahlui și Bârlad, deoarece precipitațiile au un caracter neregulat, iar albiile lor minore sunt foarte mici. 2.3. Așezare. Limite. Structură În descrierea geografică a bazinului bârlădean trebuie să ținem cont de câteva elemente morfometrice, precum stabilirea suprafeței (prin metode grafice sau mecanice), lungime, lățime, altitudine și pantă medie de vărsare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
format uneori cernoziomuri degradate, iar pe luncile râurilor se găsesc aluviuni aduse de ape. Lunca Bârladului și a afluenților lui a fost acoperită de păduri de stejar, frasin, salcie, plop, ulm, ale căror trunchiuri carbonizate încă se mai zăresc în albia râului Bârlad, la circa 3-4 m sub aluviuni. Datorită acestor depuneri, lunca s-a ridicat în ultimii 600-700 de ani cu 2-2,5m, acoperind multe din așezările preistorice și antice, situate la niveluri mai joase. Comunitățile stabilite în aria bazinului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 90. 58. Gara Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Șapte case (Șesul Bârladului): în partea vestică a satului, în apropiere de albia Bârladului, pe cele două terase ale râului, în locul denumit Șapte case s-au găsit, cu prilejul lucrărilor de regularizare a apei (1981), câteva complexe de locuire. Cercetările ulterioare au condus la dezvelirea unui număr de 23 de locuințe de suprafață
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să se simtă speciali, deosebiți de ceilalți... Nimic nu poate fi mai monstruos decât stilul personal. E ca dâra umedă și cleioasă pe care o lasă melcul când merge pe frunză... Adina Dabija 86 — Stai puțin. Tu arunci apa din albie cu copil cu tot, spuse Catinca. De ce trebuie să renunți complet la scris În loc să cauți un alt mod de a scrie, altceva decât expresia ? — Chiar asta caut. Dar nu e atât de simplu. — De fiecare dată când cauți ceva trebuie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
care-i ajută să se simtă speciali, deosebiți de ceilalți... Nimic nu poate fi mai monstruos decât stilul personal. E ca dâra umedă și cleioasă pe care o lasă melcul când merge pe frunză... — Stai puțin. Tu arunci apa din albie cu copil cu tot, spuse Catinca. De ce trebuie să renunți complet la scris în loc să cauți un alt mod de a scrie, altceva decât expresia ? — Chiar asta caut. Dar nu e atât de simplu. — De fiecare dată când cauți ceva trebuie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nefericiților, că aceasta, pentru care mă vedeți zicând, implică o cerere de principiu sau un cerc vicios? Da, cunosc sofismele lor pompoase; conduși de originea lor superbă, susțin cu convingere că pietrele rostogolite s-au format în pur frecuș de albia râului și nu pentru că au fost făcute de la început a se rostogoli pentru ca să reziste mai bine curentului. Ce poate fi mai mult? Este un fapt foarte admirabil, izvor de admirație pentru tot adevărul înțelept care a servit acestor falsificatori prin
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
de hârtie? Se află cine să spună că dublând hârtia nu pot să iasă asemenea unghiuri, dar asta presupune o impietate, ca aceea de a susține că nu Dumnezeu a fost cel care a făcut pietrele rotunjite, ci curenții din albia râului, sau că fagurii hexagonali ai unei albine figură ce apropiindu-se mai mult de cerc nu lasă loc la a se uni unele cu altele este o formă care se formează în mod natural; din diferiți cilindri, dacă se
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
s( strige (n timp ce evocă patronii, (n(el(ciunea (i modul lor de a decide. Vocea să a reluat un ton moderat atunci cînd făcu referire la Sfintele Scripturi... Vocea lui Jones se ridică pînă la acoperi(. Remarcasem c( albii din fă(a mea p(reau agasa(i, așteptînd parcă să tacă și să se așeze. Am resim(it eu (nsumi aceast( indispozi(ie, poate un soi de jenă față de orator (i o oarecare complicitate cu auditoriul. Am notat de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
i propune s(-l observe. Îi este cu certitudine str(în, insă prin caracteristicile sale personale: alb, evreu, în vîrst( de 37 de ani, (nalt, licen(iat, familist. Este destul de deschis la ten față de negri, dar și destul de închis în comparație cu albii. (n schimb, el are o anume experien(( a cartierelor negre: (i-a petrecut copil(ria (n apropierea negrilor, care formau clientela tat(lui s(u, b(can (ntr-un cartier s(rac. • Intrarea (n mediu Mediul format din negrii acestui cartier
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
la curte o căruță de pepeni, ai înțeles? - 'Țeles... trăiți!... răspunse ecoul. Pascalopol dădu iar bici cailor, părăsind pe stânga roata și reapropiindu-se treptat de drumul bătătorit de căruțe. Brișca sări deodată, lovindu-se de un mal, căzu într-o albie și se ridică iar pe câmp. Dăduse de pârâu. Nu era decât o șerpuire de șanț mai îngust sau mai lat, în care prezența apei era dovedită doar de noroiul gros mai peste tot și de mici băltoace verzui. Un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de sălcii și, la margini, pe păpuriș tăiat asemeni unei perii. O bună parte din suprafața apei era presărată cu cotoare retezate de trestii și chiar cu trunchiuri de copaci, de unde se vedea că apa se întinsese cu mult peste albia ei veche. Părea că aici fusese o stațiune preistorică pe palafite, din care nu mai rămăsese decât pilonii. O spumă groasă, băloasă ruina toată fața apei verzi, și un miros pătrunzător de lintiță umplea aerul. Dinspre sălcii, câteva bivolițe și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Stănică, față de toți ai familiei, strânși în jurul canapelei lui moș Costache în ziua de Sfântul Dumitru. Prostii, prejudecăți, ca să se îndoape popa cu băncuțe. Fugiți de-aici. Azi suntem în secolul progresului, al luminii, râde de astea și copilul din albie. Aglae se închină, în semn de protest, iar Olimpia se arătă vădit scandalizată, fară să fie în stare să spună vreun argument. Moș Costache, morfolind țigara în dinți, era atent și încruntat. - Ce e aia suflet, întrebă Stănică cu ironie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
centre senzuale, la frecarea celei mai uriașe și de nestăpânit căni de NESS care existase vreodată pe lume și deasupra căreia, mustăcind, has-Satan, în norișorul lui, se legăna precum o linguriță cu frișcă. Pe la 1 și 15 din noapte, prin albia acelorași nesfârșite coridoare, Marele Amăgitor al lumii se strecură înapoi în coșconeața sa. Miorlăind și chemîndu-și pe nume fiecare unghie de la picioare. Frecîndu-se și alintîndu-se de fiecare bulbucătură din zid. Iar când, în sfârșit, se vîrî în pat, pregătindu-se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
unde ulicioara Calomfirescu face unghiurile de întîlnire cu strada Stelea Spătarul, apoi cu bulevardul Hristo Botev (fostă a Domniței). O fortăreață cu parterul înalt. Oblonită. Un singur etaj. Stucaturi exterioare, caracteristice începutului de secol. La această adresă, căzând taman în albia vechii Bucureștioara (în legătură cu care, nu peste multe zile, aveau să-și manifeste interesul Ho diábilos și Genel), fu livrat, către miezul nopții, Sinistratul, pozând în petrecăreț abțiguit și sprijinit discret între umerii Ierbii Fiarelor și-ai Monarhului Bolilor Nervoase. - Ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în țărână. Penele îi erau mânjite la coadă cu un sânge vesel. Fina Smaranda o culese și o duse la-tăiat. Apoi se strigară darurile. Grigore așeză o masă într-o parte, iar Aglaia începu ocolul de la naș. Brutarul adusese o albie căptușită cu tablă, o sobă de bucătărie și mai scosese și cinci site de lei, pe care le așternuse în palma acesteia. Muierea le frecă de bărbie, a saftea. Hârtiile foșniră plăcut la urechea mirelui. - Masă bogată! strigă cocoșată din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acesteia. Muierea le frecă de bărbie, a saftea. Hârtiile foșniră plăcut la urechea mirelui. - Masă bogată! strigă cocoșată din răsputeri. Ai mâncat, ai băut, eu banii ți-i iaju! De la nașul, să-l țină Dumnezeu, că face pâine bună, o albie, o sobă de gătit și cinci sute de lei. - Să ne trăiască! strigară rudele în cor. Meșterii bătură din palme. Gunoierul trase darurile aproape, sub lumina lămpilor, să le vadă toată lumea și să se îndemne. - Masă pricopsită, făcu Aglaia, din partea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să cadă. Taică-său băgă rufele și darurile într-o ladă, pe care o cară cu Stere și cu Grigore până la spatele unei droști. Soba nașului fu pusă deasupra, cu picioarele de tablă în sus, să nu se turtească, lângă albia așezată cu grijă de gunoier. 43 Era vremea să plece. În curte, brutarul se răstea la lăutar: - Ce, mă, voi dormiți? Cântați marșul de plecare, că se duce mireasa! Țiganii se dezmeticiră. Lina, însoțită de maică-sa, călca stingherită lângă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să-l ierte! Spune. - Coană Aglaia... - Spune, apăsă cocoșată. Te zdruncina? * -Oho... - Cu pruna asta a lui? - Cu. - De-aia umblai tu după alde Tilică? Ia vezi apa aia! Florica fugi sumețindu-și mânecile. Ridică ușor căldarea de pe foc. Turnă în albie. Căută săpunul și ștergarul să le ducă vecinei. Aburii se ridicau deasupra, fierbinți, și ea își aduse aminte de vorbele Aglaiei... Într-o vară, frizerul o întîlnise pe la pompă. Mergea, mergea, că-și lăsase prăvălia singură. Florica, înaltă, frumoasă, abia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Dumnezeu în magazie cu apa dinainte și Aglaia striga după ea: 287 - Ce faci, femeie, hai, că-nțepenește bărba-tău de tot, abia te miști..; Florica își aduse aminte că nu i-a pus o luminare la cap lui Gogu. Cară albia și-i spuse bătrânei să caute în dulap, unde avea o feștilă. După aceea îi ajută să coboare mortul din pat. Omul ei, cu care împărțise ani de zile masa și patul, era rece. - Ce-ai? Ce te izmenești? Pune
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
jos! Vezi să nu-l scăpăm! Gogu era greu. Îl așezară ușor pe fundul apei și Florica luă săpunul de leșie și începu să-l fece pe cap. Năduși și se șterse cu mânecile rochiei pe frunte. Spuma albă umpluse albia. Tot nu-i stătea gura Aglaiei: - Și-așa, fă, cu-al tău! Dărâma patul sub tine! Te melcezea! Da cu Tilică cum e? - Lasă, coană Aglăițo... - Spune, putoare, sânt muiere bătrână. Ca mormîntul! Văduva se codea. - Nu-ș' ce-i cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]