1,941 matches
-
a intelectualizării senzualității și informării culturale a erosului, de aici o nouă viziune "domestică" sau, mai precis, domesticită asupra femeii moderne. În perioada în care Octav Băncilă se află sub influența Secession-ului și simbolismului german pictează Crinii, Bachus, Visătorul, "alegorii depărtate de realitate". Între crini, intitulat și Melancolie (între 1895-1897), poartă amprenta simbolismului, expresia femeii se nuanțează prin reverie și prin rama florală, aerul melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată, florile care constituie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată, florile care constituie clasica ramă simbolistă din care se ivesc femeile adaugă aici și o fragilitate pusă în relație cu o hipersensibilitate. Melancolia nu este o simplă alegorie, ci pictura unei état d'âme simboliste, pe care C. Săteanu o asociază unei alte figuri misterioase, Gioconda lui Leonardo da Vinci. "Și acel chip diafan, cu ochi umezi, ce răsare dintr-un fond întunecat "Melancolie" [...] tablou fascinant ce are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câmpie. Ei sporovăiesc despre sărutări care durează pentru totdeauna, în timp ce pârâul fuge cu lebedele albe, care trec precum anii de fericire. În jurul casei, Orele sau Anotimpurile dansează o horă simbolică, marcând fără îndoială trecerea rapidă a iubirilor. Înțelegem că aceste alegorii sunt reprezentate de o manieră eterată ca figuri ale visului, dar ele ar fi putut, rămânând, diafane, să aibă frumuseți și grații mai bine precizate"422. Expoziția la care face referire Bachelin are loc în noiembrie 1904, la Palatul Ateneului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care-l constituie atelierului pictoriței. Pictura admite o lectură narativă bazată nu atât pe o narațiune după care se inspiră, cât pornind de la distribuția diferitelor grupuri din tablou și a relațiilor simbolice care se stabilesc între ele. Pentru Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate trece cu vederea că utilizarea unor anumite stiluri, spre exemplu, cel bizantin, gotic sau roman, este legată de un anumit hieratism al imaginii, de o mistică în care se regăsește mai bine încadrat mesajul alegorico-simbolic, pentru că trecerea dinspre alegorie spre simbol nu se realizează pe deplin. Serafina Brukner sesizează decantarea compoziției de orice reper istorist, subliniind această îmbinare a fabulei cu alegoria, un ezoterism asumat al compoziției, care ar solicita o lectură simbolică, în afara contextului stilistic. Stilurile oferă coerență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al imaginii, de o mistică în care se regăsește mai bine încadrat mesajul alegorico-simbolic, pentru că trecerea dinspre alegorie spre simbol nu se realizează pe deplin. Serafina Brukner sesizează decantarea compoziției de orice reper istorist, subliniind această îmbinare a fabulei cu alegoria, un ezoterism asumat al compoziției, care ar solicita o lectură simbolică, în afara contextului stilistic. Stilurile oferă coerență pe un alt plan, ele nu rămân în afara semnificației pe care Cecilia Cuțescu-Storck dorește s-o confere picturii sale, pentru că sensul spiritual se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
e.g. Meissonier, Neuville, Detaille), reprezentările vieții contemporane fie ea publică sau privată, pitorescul, rusticul, pictura peisageră (cu excepția celei realizate à la manièrre de Poussin), naturile moarte, marinele etc. În schimb, prin regulament sunt acceptate idealul catolic și misticismul, legenda, mitul, alegoria, visul, lirismul, toate ingrediente care intră și în componența literaturii simbolisto-decadente. Și în ceea ce-i privește pe clasici, regulamentul prevede o serie de excepții: nudul este refuzat, cu excepția nudului sublimat (le nud sublimé) à la Coreggio, capetele de expresie sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tensiunii dintre contraste. Putem împinge mai departe această situare într-o lectură verticală a tabloului, prin împărțirea sa între cele două volete, urmărind o altă analogie. În iconologia tradițională, la picioarele crucii pe care este răstignit Mântuitorul apare un craniu, alegorie a vechiului om, încarnat în persoana lui Adam, pe care, prin sacrificiul său, Iisus îl eliberează. Inversând ordinea de lectură a voletelor, avem în persoana Sfântului Ioan Botezătorul imaginea martirizării lui Iisus, transpusă în ecuația decadentă, unde agentul răului este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl și conotează morbid. Arta și moartea sunt legate nu printr-o meditație filozofică, inspirațională, cu fervoarea penitenței, spirituală, ci senzualist. Arta devine obiectul unui scenariu al seducției pe care moartea, sub aspectul venust al acestei nimfete, o încoronează. Din alegoriile medievale ale Frumuseții și Morții, sau a motivului miroir de la mort, sau a "craniului oglindit", sensibilitatea decadentă reține și cultivă dimensiunea senzual-morbidă și nu lecția morală pe care o oferă contemplatio morosa. Avem pusă în scenă o fascinație rea a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între interiorul acesteia și interioritatea locatarilor. Artiștii de reflex simbolisto-decadent construiesc sau amenajează adesea spațiul interior în măsură să pună în acord laicul intimității cu o formă superioară de locuire, prin delegație sacerdotală, ca oficianți ai cultului artei. Simbolurile, emblemele, alegoriile etc. constituie mărci ale consacrării unui spațiu privilegiat, ele reflectă, în parte, engrama spirituală a artistului, identitatea sa artistică și devoțiunea sa. Pentru casa Storck, centrul de greutate îl constituie camera centrală aflată la parter, atelierul pictoriței (vezi planșa 5
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ager era, ce să vă mai spun? (Ion Creangă) „Văd poeți ce-au scris o limbă ca un fagure de miere...” (M. Eminescu) „De leneș ce era, nici Îmbucătura din gură nu și-o mesteca...” (Ion Creangă) 3. Figurile ambiguității: - alegorie: Înșiruire de comparații, metafore, personificări. „Să le spui curat / Că m-am Însurat / C-o mândră crăiasă / A lumii mireasă...” - antiteza: prezintă idei, imagini sau noțiuni contrare, menite să se lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau În proză. Genul epic În versuri, cuprinde următoarele specii; Balada este o creație epică populară, intrată apoi și În rândul speciilor literaturii culte; - Legenda are o definiție asemănătoare. - Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o alegorie. Genul epic În proză: Anecdotă, basmul, jurnalul intim, memoriile, mitul, schița, povestirea, nuvela, reportajul, romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fără corp”), se adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul comun, din filozofia lui Arthur Schopenhauer, cunoscută În timpul studiilor de la Viena și Berlin.. Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu dezvoltă o alegorie pe tema geniului. În același timp, receptorul descoperă o meditație pe seama condiției umane. În centrul atenției se află omul supus unui destin tragic, tinzând să-l depășească. O explicație este dată de poet Într-o notă de pe prima filă a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aș fi primit să merg la berărie! Dar ce vreți. Mi-era foame. Vă spun drept, erau zile când mă culcam nemâncat. Viață de artist...” (28) Textul este Încărcat de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic, liric și dramatic în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │ │ │pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, aprobată prin OMEN │ │ │ nr. 4431/29.08.2014 . Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi: ● procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) - conținut │ │ │asociat competenței specifice 1.1; ● trăsături specifice genului dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere - │ │ │conținuturi asociate competenței specifice 1.1; ● trăsături ale speciilor literare: românul, balada populară - conținuturi asociate competenței │ │ │specifice 1.1; Conținuturile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268807_a_270136]