2,520 matches
-
afirmația lui Heraclit, conform căruia nu te poți scălda de două ori În același râu, la aforismul lui Rimbaud: „Eu este un altul”, formulele care subliniază faptul că identitatea se construiește prin confruntarea dintre același și altul, dintre similitudine și alteritate, sunt nenumărate. Până acolo Încât Edgar Morin a consacrat În Întregime tomul 5 al Metodei sale „identității umane”, căreia Îi aplică o necesară „gândire complexă” (Morin, 2001). Dinamica identitară se bazează pe alte raporturi dialectice. Acestea ne Îndeamnă să considerăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este așadar istoria sa, care nu este accesibilă decât prin intermediul unei relatări. Acesta este motivul pentru care Ricœur vorbește despre identitate narativă (ibidem, p. 175). Sinele nu se poate pricepe decât pornind de la altul (decât noi Înșine). Această structurare prin alteritate se află, desigur, În centrul interacțiunii verbale, acolo unde eu Îl instituie pe tu și reciproc: „Atunci când spun «tu», Înțeleg că tu ești capabil să te desemnezi pe tine Însuți drept «eu»” (Ricœur, 1993, p. 92); o formulare analoagă găsim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
relației ă o diferență fundamentală dintre Ricœur și Lévinas, al doilea propunând o abordare asimetrică În care celuilalt i se conferă prioritate asupra subiectului (Gilbert, 2001, pp. 198-199) ă nu este decât una dintre formele necesarei luări În considerare a alterității În construirea identității personale. Mai general, putem spune că alteritatea este În același timp condiție și instrument al dinamicii identitare. Individualul și colectivul. Raportul dialectic dintre același și celălalt interferează cu un raport similar Între individul „singular” și colectivitate. Pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
doilea propunând o abordare asimetrică În care celuilalt i se conferă prioritate asupra subiectului (Gilbert, 2001, pp. 198-199) ă nu este decât una dintre formele necesarei luări În considerare a alterității În construirea identității personale. Mai general, putem spune că alteritatea este În același timp condiție și instrument al dinamicii identitare. Individualul și colectivul. Raportul dialectic dintre același și celălalt interferează cu un raport similar Între individul „singular” și colectivitate. Pe de o parte, identitatea se bazează pe o afirmare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
indisociabilă de validarea pe care i-o acordă ă sau i-o refuză ă celălalt. Cu alte cuvinte, orice „imagine de sine” propusă de subiect este supusă recunoașterii de către celălalt. Recunoaștere care este Înscrisă, și ea, În dialectica identității și alterității, Întrucât celălalt trebuie să recunoască persistența anumitor trăsături care asigură unicitatea subiectului și să-l poată distinge totodată de ceilalți. Această recunoaștere este indispensabilă pentru garantarea afilierii individului la un grup dat: apartenența la un anumit mediu social nu poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1995), Les Conflits identitaires, Paris, Ellipses. TURNER John et alii (1987), Rediscovering the Social Group. A Self-Categorisation Theory, Oxford, Blackwell. VINSONNEAU Geneviève (1999), Inégalités sociales et procédés identitaires, Paris, Armand Colin. — (2002), L’Identité culturelle, Paris, Armand Colin. Φ Aculturație, ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Atitudine, Cultură, DIVERSITATE, Etnie, Etnocentrism, MULTICULTURALISM, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ideologietc "Ideologie" Anumite credințe, valabile În cadrul unui mediu dat, pot fi considerate adevărate chiar dacă, cel mai adesea, nu sunt demonstrabile. Atunci când capătă un caracter normativ, ele dau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plan limbile de pe teritoriul metropolitan cu cele vorbite, după părerea lor, doar de câteva zeci de locutori din departamentele sau teritoriile de peste mări. Această atitudine, cât se poate de etnocentristă, este cu totul neașteptată din partea acelora care revendică recunoașterea propriei alterități și accederea limbii lor la statutul de limbă oficială. Sursă: Ministerul Culturii și al Comunicării, Delegația Generală pentru Limba Franceză și Limbile din Franța, 1999. Atlasele lingvistice și etnografice regionale După realizarea celor treizeci și cinci de fascicule din Atlasul lingvistic al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
juristul Fernand de Varennes (Varennes, 1999), nu este necesar să invocăm drepturi colective pentru a apăra sau defini drepturile minorităților. Spre gestionarea diversității Diversitatea etnică, lingvistică și culturală are particularitatea că este simultan conflictuală și amenințată. Conflictuală, deoarece confruntarea cu alteritatea (și Împărțirea puterii materiale și simbolice pe care o presupune) este dificilă; amenințată, pentru că forțele economice, politice și sociale au ca efect erodarea diversității obiective: se estimează astfel că, dintre cele circa șase mii de limbi Înregistrate la ora actuală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru maghrebini sau contra lor etc. Știm că percepția strict dihotomică, de tipul „Noi Împotriva Lor”, departe de a constitui regula În modurile de categorisire obișnuite, nu este decât un caz particular, ilustrând ducerea la extrem a perceperii negative a alterității În cadrul interacțiunilor sociale. Ceea ce se poate observa În domeniul atitudinilor și comportamentelor este gradarea respingerilor (Lemaine și Ben Brika, 1997). Trebuie să Învățăm să percepem și să analizăm complexul până și În modalitățile de rasializare. S-a remarcat, probabil, că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să explice diversitatea nesfârșită a culturilor, omul fiind, dintre toate animalele, cel mai sensibil la condiționare. Această poziție, denumită În general culturalism, pune În valoare, printre altele, argumente etice. Opunându-se evoluționismului, profund anti-egalitarist, ea permite o recunoaștere pozitivă a alterității și, constituind o contestare radicală a etnocentrismului, autorizează studierea unei societăți după propriile-i criterii. După cum rezumă Ruth Benedict, „antropologia era prin definiție imposibilă atâta timp cât distincția Între noi și primitivi, noi și barbari, noi și păgâni domina mintea oamenilor” (Benedict
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alți purtători de „tare” sau defecte presupuse ereditare, de la „indezirabili” la „neasimilabili”, de la „inferiori din punct de vedere biologic (sau genetic)” la „vieți fără valoare de viață” (clișeu al limbajului nazist) (Fredrickson, 1988). În fața acestei nesfârșite perindări de categorisiri ale alterității inferioare sau de temut, ce putem face? Să acceptăm diversitatea și să lucrăm pe segmente, pe domenii particulare, fără a Încerca să ieșim din această paradigmă? Sau să Încercăm să elaborăm o categorie cuprinzătoare, o meta-categorie a celuilalt ca individ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără gradație de proximitate (Ben Brika et alii, 1997, p. 3). Or, În domeniul atitudinilor și comportamentelor socialmente observabile, percepția strict dihotomică (Noi versus Ei) apare ca un caz particular, ca o formă rigidă sau extremă a percepției negative a alterității, care se operează după o gradație a respingerii. Ceea ce se poate observa sunt gradele de acceptare sau de aversiune față de diferit, variațiile ținând În același timp de specificarea categoriei respinse (după origine sau apartenență, naționalitate sau religie, etnicitate sau cultură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
relativizează trăsăturile grupului său de apartenență, cel care nu gândește și nu poate gândi decât În sistemul său de referință. Lévi-Strauss lasă să se Înțeleagă că „acest punct de vedere naiv, dar adânc Înrădăcinat la majoritatea oamenilor, este universal”: respingerea alterității culturale „În afara culturii, În natură”, adică gestul etnocentrist, este „atitudinea cea mai veche”, care „se sprijină fără Îndoială pe baze psihologice solide, deoarece tinde să apară la fiecare din noi atunci când suntem puși Într-o situație neașteptată” (ibidem). A nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Și, dincolo de fundamentul metafizic al acestei teorii (recunoașterea oamenilor este permisă pentru că Dumnezeu s-a făcut Om), trebuie subliniat că filosoful german actualizează pe deplin ideea „că fiecare conștiință poartă În sine, ca o marcă specifică Înseși ființei sale, amprenta alterității ș...ț și că ea nu este singulară decât prin modul În care exprimă universalul” (Fischbach, 1999, p. 109). Hegel este astfel primul care a formulat condițiile intersubiective ale apariției conștiinței de sine. Care sunt Însă acestea? Trebuie distinse trei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se folosesc de ele, dar Încearcă În același timp să lupte Împotriva unei forme de automatism al gândirii. Din acest punct de vedere, reprezentările trimit la folosirea Îndrăzneață a cognițiilor, la geneza unor norme noi, la confruntarea propriilor prejudecăți cu alteritatea și nesfârșita bogăție a lumii. Pentru ilustrarea acestui ultim aspect, trebuie subliniată importanța mecanismelor de construire a unei RS. Putem astfel să Înțelegem sensul propriu-zis al noțiunii expuse aici, să evaluăm mai bine influența sistemului social asupra perceperii cognitive a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1991), La France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. — (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. — (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, CETĂȚENIE, COLONIALISM, Comunitate, Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, NAȚIONALITATE (codul Î), NAȚIUNE, XENOFOBIE Subculturătc "Subcultură" În vreme ce termenul de subcultură (specific regiunii Franche-Comté sau Legiunii Străine, de exemplu) trimite la un ansamblu coerent de norme, credințe și valori și, pe de altă parte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
are locutorul de a formula o anumită judecată epistemică și de a face deosebirea dintre construcțiile gramaticale considerate și acceptate, de gramaticile normative, ca fiind corecte și cele incorecte. V. gramaticalitate, normă. CHOMSKY 1966; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. CC ALTERITATE. Pentru scolastici, alteritatea reprezenta ceea ce aparține lumii externe în raport cu subiectul, fiind astfel opusul identității constituite de subiectivitate. În această accepție, alteritatea era de fapt ceea ce s-a numit mai tîrziu non-eu. Ca derivat al latinescului alter, cuvîntul alteritate sugerează semnificația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a formula o anumită judecată epistemică și de a face deosebirea dintre construcțiile gramaticale considerate și acceptate, de gramaticile normative, ca fiind corecte și cele incorecte. V. gramaticalitate, normă. CHOMSKY 1966; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. CC ALTERITATE. Pentru scolastici, alteritatea reprezenta ceea ce aparține lumii externe în raport cu subiectul, fiind astfel opusul identității constituite de subiectivitate. În această accepție, alteritatea era de fapt ceea ce s-a numit mai tîrziu non-eu. Ca derivat al latinescului alter, cuvîntul alteritate sugerează semnificația de "stare sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gramaticile normative, ca fiind corecte și cele incorecte. V. gramaticalitate, normă. CHOMSKY 1966; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. CC ALTERITATE. Pentru scolastici, alteritatea reprezenta ceea ce aparține lumii externe în raport cu subiectul, fiind astfel opusul identității constituite de subiectivitate. În această accepție, alteritatea era de fapt ceea ce s-a numit mai tîrziu non-eu. Ca derivat al latinescului alter, cuvîntul alteritate sugerează semnificația de "stare sau caracter de a fi altceva", care este în concordanță cu acest conținut, dar Hegel i-a atribuit valoarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2004. CC ALTERITATE. Pentru scolastici, alteritatea reprezenta ceea ce aparține lumii externe în raport cu subiectul, fiind astfel opusul identității constituite de subiectivitate. În această accepție, alteritatea era de fapt ceea ce s-a numit mai tîrziu non-eu. Ca derivat al latinescului alter, cuvîntul alteritate sugerează semnificația de "stare sau caracter de a fi altceva", care este în concordanță cu acest conținut, dar Hegel i-a atribuit valoarea specială de manifestare a ideii absolute în afară de sine. Această accepție dată de Hegel noțiunii "alteritate" presupune că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alter, cuvîntul alteritate sugerează semnificația de "stare sau caracter de a fi altceva", care este în concordanță cu acest conținut, dar Hegel i-a atribuit valoarea specială de manifestare a ideii absolute în afară de sine. Această accepție dată de Hegel noțiunii "alteritate" presupune că, deși este ceva exterior, alteritatea nu este totuși ceva lipsit de relație cu elementul de raportare, față de care se plasează în afară ca ceva distinct. Plecînd de aici, lingvistul Eugen Coșeriu consideră alteritatea ca fiind una dintre laturile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau caracter de a fi altceva", care este în concordanță cu acest conținut, dar Hegel i-a atribuit valoarea specială de manifestare a ideii absolute în afară de sine. Această accepție dată de Hegel noțiunii "alteritate" presupune că, deși este ceva exterior, alteritatea nu este totuși ceva lipsit de relație cu elementul de raportare, față de care se plasează în afară ca ceva distinct. Plecînd de aici, lingvistul Eugen Coșeriu consideră alteritatea ca fiind una dintre laturile esenței limbii, ilustrate de faptul că, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
accepție dată de Hegel noțiunii "alteritate" presupune că, deși este ceva exterior, alteritatea nu este totuși ceva lipsit de relație cu elementul de raportare, față de care se plasează în afară ca ceva distinct. Plecînd de aici, lingvistul Eugen Coșeriu consideră alteritatea ca fiind una dintre laturile esenței limbii, ilustrate de faptul că, prin manifestarea limbii în vorbire, locutorul (vorbitorul) se atribuie pe sine interlocutorului (altuia, celuilalt), fără însă a se transpune în el prin autoobiectivare, ca în cazul intropatiei, dar recunoaște
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deosebit și distinct de sine, dar căruia i se adresează într-o manieră care îi face posibilă înțelegerea. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, problema alterității are două aspecte: măsura în care realizatorul discursului (locutorul) s-a adaptat posibilităților de înțelegere ale receptorului (interlocutorului) și măsura în care discursul întrunește condițiile de expresie și de structurare cerute de domeniul la care se aplică și de scopul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și măsura în care discursul întrunește condițiile de expresie și de structurare cerute de domeniul la care se aplică și de scopul pentru care a fost realizat. Întrucît asemenea aspecte sînt vizate în analiza lingvistică obișnuită, se poate constata că alteritatea reprezintă în acest caz fundalul demersului analitic, chiar și atunci cînd el nu este identificat și delimitat ca atare, fiind de obicei o latură implicită a realizării lui. De aceea, a n a l i z a d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]