6,823 matches
-
înclinată cu unghiul β=2γ față de verticală). Printr-un punct oarecare, O1 de pe tangentă se duce o paralelă Ds la A0A∞ care intersectează A0A1 în K. Segmentul O1K se gradează de la 0 la 1; pe acest segment se vor citi alunecările (dreapta alunecărilor). Dacă se duce din O0 o perpendiculară pe A0A1 se obține punctul M' de intersecție cu cercul (C). Acesta este punctul corespunzător puterii mecanice maxime produsă de mașină în regim de motor. Unind A0 cu M' se determină
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unghiul β=2γ față de verticală). Printr-un punct oarecare, O1 de pe tangentă se duce o paralelă Ds la A0A∞ care intersectează A0A1 în K. Segmentul O1K se gradează de la 0 la 1; pe acest segment se vor citi alunecările (dreapta alunecărilor). Dacă se duce din O0 o perpendiculară pe A0A1 se obține punctul M' de intersecție cu cercul (C). Acesta este punctul corespunzător puterii mecanice maxime produsă de mașină în regim de motor. Unind A0 cu M' se determină, pe dreapta
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Dacă se duce din O0 o perpendiculară pe A0A1 se obține punctul M' de intersecție cu cercul (C). Acesta este punctul corespunzător puterii mecanice maxime produsă de mașină în regim de motor. Unind A0 cu M' se determină, pe dreapta alunecărilor, valoarea sm(≈0,22 în cazul de față). În mod analog, dacă se duce din O0 perpendiculara pe AA0 se obține punctul M1' de intersecție cu (C). Acesta este punctul corespunzător puterii electromagnetice maxime a mașinii, iar valoarea alunecării este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dreapta alunecărilor, valoarea sm(≈0,22 în cazul de față). În mod analog, dacă se duce din O0 perpendiculara pe AA0 se obține punctul M1' de intersecție cu (C). Acesta este punctul corespunzător puterii electromagnetice maxime a mașinii, iar valoarea alunecării este sm1≈0,28. Pentru un punct considerat nominal, N se obține alunecarea sN≈0,08 și se poate afla factorul de putere nominal, rezultând cosφ1N≈0,74. 5.4.1.5 Trasarea și utilizarea diagramei cercului Diagrama cercului la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dacă se duce din O0 perpendiculara pe AA0 se obține punctul M1' de intersecție cu (C). Acesta este punctul corespunzător puterii electromagnetice maxime a mașinii, iar valoarea alunecării este sm1≈0,28. Pentru un punct considerat nominal, N se obține alunecarea sN≈0,08 și se poate afla factorul de putere nominal, rezultând cosφ1N≈0,74. 5.4.1.5 Trasarea și utilizarea diagramei cercului Diagrama cercului la o mașină asincronă cu rotor bobinat se poate trasa pe baza parametrilor calculați
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
funcționarea în gol (reală) se poate reprezenta în planul complex ținând seama de modulul său, de scara de reprezentare și de defazajul φ10 - în urma tensiunii U1, fie 0A - figura 5.24, vârful acestuia, . Acest punct al cercului corespunde la o alunecare destul de mică (sub 0,001 la motoarele de medie și mare putere) cu valori pozitive, întrucât o putere redusă - egală aproximativ cu pmec+v este transferată prin întrefier spre rotor. Dacă se cunosc aceste pierderi mecanice, se poate obține punctul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
I1sc sunt mărimi de fază, iar P1sc este puterea activă totală, măsurată cu metoda celor două wattmetre sau cu metoda celor trei wattmetre. Dacă se dispune de un fazmetru se poate verifica factorul de putere: . (5.140) Punctul A1, corespunzător alunecării s=1 (figura 5.24) se obține astfel: defazat cu unghiul φsc în urma tensiunii U1 se construiește segmentul OA1, a cărui lungime este scNi ImOA 11 , unde scNscN ZUI 11 curentul de scurtcircuit calculat în condițiile aplicării tensiunii nominale (mai
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este dreapta puterii mecanice nule, dreapta 10 AA este dreapta puterii mecanice utile (la arbore) nule. După unii autori, [3, 12, 16] dreapta puterii mecanice utile se consideră o paralelă la 10 AA dusă prin A0', valabilă pentru valori ale alunecării de la 0 la sN. Pentru determinarea dreptei puterii electromagnetice nule se duce din A1 o perpendiculară pe dreapta (D), pe care se determină un punct b1 ce îndeplinește condiția: (5.144) unde R1 este rezistența statorului, pe fază, iar Rsc
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
R1 este rezistența statorului, pe fază, iar Rsc - rezistența în regim de scurtcircuit trifazat. Unind A0 cu b1 se obține dreapta puterii electromagnetice nule, iar A∞ este punctul corespunzător la . Pentru un punct oarecare de pe cerc, AN se poate determina alunecarea trasând dreapta alunecării, așa cum se procedează în figura 5.22; anume: în A0 se duce tangenta (T) la cercul (C) perpendiculară pe 00OA ; o dreaptă oarecare (Ds), paralelă cu AA0 , intersectează tangenta (T) în O1 (care corespunde la s=0
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
statorului, pe fază, iar Rsc - rezistența în regim de scurtcircuit trifazat. Unind A0 cu b1 se obține dreapta puterii electromagnetice nule, iar A∞ este punctul corespunzător la . Pentru un punct oarecare de pe cerc, AN se poate determina alunecarea trasând dreapta alunecării, așa cum se procedează în figura 5.22; anume: în A0 se duce tangenta (T) la cercul (C) perpendiculară pe 00OA ; o dreaptă oarecare (Ds), paralelă cu AA0 , intersectează tangenta (T) în O1 (care corespunde la s=0) și 74 Mașina
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
s=0) și 74 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar prelungirea dreptei 10 AA în K (care corespunde la s=1); segmentul 11 KO se poate grada liniar în procente, de exemplu, pe care se va citi alunecarea. Se pot evalua puterile și pierderile în mașină, cu mai mare precizie astfel: se duce din AN o perpendiculară pe dreapta (D) și se obțin punctele de intersecție ale acesteia cu diverse drepte care se proiectează pe verticala dusă prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
asincrone alimentate cu curent impus, constant, cvasisinusoidal, când se folosesc convertoare statice, comandate adecvat. Se consideră cazul când se neglijează pierderile în fier, iar schema echivalentă pe fază, de la care se pornește este prezentată în figura 5.25 a). Pentru alunecarea nominală se obține punctul AN corespunzător lui s=sN. Se poate determina punctul AM corespunzătoare unghiului φ1=minim, sau factorului de putere cosφ1=maxim. Acesta se obține din: (5.154) relație justificată și de formula (5.99). Diagrama cercului din
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
obține o relație similară de raportare:(5.170') Din egalitatea puterilor aparente se obține: (5.171) adică relația de raportare a tensiunilor aplicate sau a tensiunilor induse. 5.5 REGIMUL DE MOTOR AL MAȘINII DE INDUCȚIE 5 5.1 Definiții, alunecare Regimul de motor al mașinii de inducție este caracterizat prin faptul că statorul, cu înfășurare trifazată, absoarbe de la sursă o putere activă pe care o transformă în putere mecanică, furnizată pe la arbore, unei mașini de lucru. În ceea ce privește alunecarea, în situația
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
1 Definiții, alunecare Regimul de motor al mașinii de inducție este caracterizat prin faptul că statorul, cu înfășurare trifazată, absoarbe de la sursă o putere activă pe care o transformă în putere mecanică, furnizată pe la arbore, unei mașini de lucru. În ceea ce privește alunecarea, în situația când rotorul este imobil, n=0, rezultă . După conectarea statorului la rețeaua trifazată de frecvență f1, câmpul inductor statoric învârtitor cu turație n1, induce tensiuni în rotor. Apar curenți induși (se consideră circuitul rotoric închis) care interacționează cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
turație n1, induce tensiuni în rotor. Apar curenți induși (se consideră circuitul rotoric închis) care interacționează cu câmpul inductor. Asupra rotorului, se manifestă un cuplu având tendința rotirii sale cu turația n în sensul câmpului. În timp, turația va crește, alunecarea ajungând la o valoare de câteva procente, dictată de sarcina mecanică la arbore. Valoarea acestei alunecări este apropiată de 0 dacă mașina funcționează în gol. Regimul de motor corespunde așadar, domeniului de alunecări de la s=0 (când rotorul se rotește
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cu câmpul inductor. Asupra rotorului, se manifestă un cuplu având tendința rotirii sale cu turația n în sensul câmpului. În timp, turația va crește, alunecarea ajungând la o valoare de câteva procente, dictată de sarcina mecanică la arbore. Valoarea acestei alunecări este apropiată de 0 dacă mașina funcționează în gol. Regimul de motor corespunde așadar, domeniului de alunecări de la s=0 (când rotorul se rotește la sincronism, adică n=n1) la s=1 (când rotorul este blocat-calat, situație ce caracterizează pornirea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sensul câmpului. În timp, turația va crește, alunecarea ajungând la o valoare de câteva procente, dictată de sarcina mecanică la arbore. Valoarea acestei alunecări este apropiată de 0 dacă mașina funcționează în gol. Regimul de motor corespunde așadar, domeniului de alunecări de la s=0 (când rotorul se rotește la sincronism, adică n=n1) la s=1 (când rotorul este blocat-calat, situație ce caracterizează pornirea, n=0). Regimurile de funcționare ale mașinii asincrone, în funcție de valoarea alunecării, sunt prezentate în tabelul 5.1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de motor corespunde așadar, domeniului de alunecări de la s=0 (când rotorul se rotește la sincronism, adică n=n1) la s=1 (când rotorul este blocat-calat, situație ce caracterizează pornirea, n=0). Regimurile de funcționare ale mașinii asincrone, în funcție de valoarea alunecării, sunt prezentate în tabelul 5.1. Regim Generator Motor Frână Valorile nominale ale alunecării depind de tipul de construcție, mai ales a rotorului (bobinat, cu colivie din bare rotunde fără refularea curentului, cu bare înalte etc. ) de numărul de perechi
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la sincronism, adică n=n1) la s=1 (când rotorul este blocat-calat, situație ce caracterizează pornirea, n=0). Regimurile de funcționare ale mașinii asincrone, în funcție de valoarea alunecării, sunt prezentate în tabelul 5.1. Regim Generator Motor Frână Valorile nominale ale alunecării depind de tipul de construcție, mai ales a rotorului (bobinat, cu colivie din bare rotunde fără refularea curentului, cu bare înalte etc. ) de numărul de perechi de poli, de puterea nominală etc. 82 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
refularea curentului, cu bare înalte etc. ) de numărul de perechi de poli, de puterea nominală etc. 82 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar De exemplu, la motoarele de construcție închisă cu colivie normală produse de BBC, valorile alunecării nominale sunt prezentate în tabelul 5.2. Pornirea motoarelor asincrone este un proces tranzitoriu care se petrece atunci când viteza rotorului crește de la valoarea 0 până la o valoare apropiată de sincronism (sau valoarea nominală). În ceea ce privește alunecarea, aceasta variază de la 1 până în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
normală produse de BBC, valorile alunecării nominale sunt prezentate în tabelul 5.2. Pornirea motoarelor asincrone este un proces tranzitoriu care se petrece atunci când viteza rotorului crește de la valoarea 0 până la o valoare apropiată de sincronism (sau valoarea nominală). În ceea ce privește alunecarea, aceasta variază de la 1 până în apropierea lui 0. În timpul pornirii, mărimile de natură electrică, magnetică și mecanică au anumite variații în timp, expresiile lor analitice fiind date de sistemul de ecuații diferențiale ce caracterizează ansamblul mașină electrică - mașină de lucru
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
linie de pornire este de aproximativ 6 I1N, iar dacă pornește cu conexiunea în stea acest curent este de 2 I1N. În figura 5.27. c) s-au prezentat, prin curbele 2 și 4, dependențele curenților relativi I1/I1N în funcție de alunecare pentru conexiunea Y, respectiv ∆. În legătură cu cuplurile corespunzătoare celor două conexiuni, se ține seama de faptul că acestea sunt proporționale cu pătratele tensiunilor de fază, adică:(5.184) Așadar, la pornirea în stea cuplul de pornire MpY este de trei ori
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în stea cuplul de pornire MpY este de trei ori mai mic decât Mp∆ când se pornește direct în triunghi. Acest fapt trebuie avut în vedere încât metoda se utilizează la porniri ușoare, chiar la gol. Dependențele cuplurilor relative de alunecare, pentru cele două conexiuni: stea sau triunghi sunt date prin curbele 1 și 3 din figura 5.27 c). Dacă pentru conexiunea normală - în triunghi, cuplul critic este 2,4 MN, pentru conexiunea în stea valoarea acestuia este 0,8
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pornirii cu comutator Y-∆ este prezentat prin săgeți în figura 5.27 c). Inițial punctul de funcționare (p.f.) este P pe curba 1(la s=1). În continuare p.f. se deplasează pe curba 1 urmând traseul P-Q-R. În R la alunecarea se trece Inv pe poziția II iar p.f. trece brusc din R în S pe curba 3 corespunzătoare conexiunii ∆. Motorul accelerează, s scade, n crește iar p.f. ajunge în T, cuplul furnizat de motor fiind sub valoarea nominală (aproximativ 0
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
inducției, deci cu pătratul tensiunii aplicate înfășurării). Din cauza reducerii inducției de 3 ori se reduce și curentul de magnetizare, fapt care conduce și la îmbunătățirea factorului de putere. În anumite aplicații se pot folosi strategii adecvate de conectare ∆-Y după alunecare încât funcționarea motorului să fie avantajoasă economic, dar la sarcini mici. b2) Pornirea cu autotransformator sau/și bobină înseriată Între rețeaua de alimentare și motor se intercalează un autotransformator care diminuează tensiunea aplicată motorului (aproximativ la jumătate din valoarea rețelei
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]