28,520 matches
-
înconjurat de ciraci scoțînd în față cit mai mult armele, puști Peabody, rămase din războiul cu turcii, zîmbeau arătîndu-și dinții albi și lați, perfect aranjați în gură, avea o față sănătoasă, mereu proaspăt bărbierit, ceea ce ți-l făcea simpatic, un amănunt cu o uriașă greutate psihologică. Dacă te uitai atent la el nici nu-ți mai aminteai de cîți inși omorîse. O veselie ciudată și lipsită de orice responsabilitate se năștea în cercuri din ce în ce mai largi de cititori ai ziarelor, ieșiseră glume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
profund sentiment al datoriei și al dragostei față de oameni s-ar fi putut ridica împotriva tuturor, ca să-l alunge pe Șerban Pangratty. Dumneata, domnule adjutant, dumneata știi ce înseamnă fericirea! De aceea te-am și chemat, să discutăm concret, în amănunt, despre fericirea Vladiei. Într-un fel sau altul sîntem amîndoi responsabili de ea. Doar știi la fel de bine ca și mine (aici K. F. sărise nițel peste cal, el, Radul Popianu știa mai bine decît oricine!) că oamenii ăștia, locuitorii Vladiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Balbo a reînceput, explicînd de astă dată unul din misterele succeselor germane în bătăliile aeriene. "I tedeschi, capite, signori, i tedeschi volano sempre con il sole alle spalle." Asta era deci, nemții zboară întotdeauna cu soarele în spate. Pentru Pangratty amănuntul nu era deloc un mister, știa demult, chiar el și-a dat seama că tu venind dinspre soare adversarul practic nu te vede, e orb, iar el își mărește dimensiunile, ca și cum l-ai privi printr-o lupă. Știa, dar spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
deloc un mister, știa demult, chiar el și-a dat seama că tu venind dinspre soare adversarul practic nu te vede, e orb, iar el își mărește dimensiunile, ca și cum l-ai privi printr-o lupă. Știa, dar spus de Balbo amănuntul era de-a dreptul senzațional pentru toată lumea. Cine să-i mai asculte pe cei care doar știau și ei de multă vreme același lucru, cînd faptul era dezvăluit de o asemenea somitate. Și-a dat seama că nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
crede puternic trebuie să fie generos pentru a fi puternic. Leonard Bîlbîie rămăsese lîngă el, rînjind cu gura pînă la urechile lui imposibile și părea că ascultă cu deosebit interes explicațiile lui Balbo. De astă dată vorbea cu lux de amănunte despre Richthofen. Era ceva ciudat, deși luptase împotriva nemților, Balbo n-avea nici un resentiment față de ei, ba mai mult, avea în glas un soi de compasiune, pentru "i camerati tedeschi", aflați într-o jalnică stare din cauza obligațiilor impuse de aliați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prea bine seama cu cine discută, oricum, dacă se găsea acolo, în casa lui, însemna că insul avea un rost pe lume și de aceea catadicsise să-i intre în voie. Leonard Bîibîie judeca repede, fără să se înfunde în amănunte. Ceea ce-i spunea lui, Basarab Cantacuzino mai spusese și altora desigur, cu alți termeni, cu alt ton. Probabil îl făcuse să-și aleagă limbajul ăsta corcit, oricum nepotrivit cu starea lui socială dar destul de bun pentru felul în care arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și farafas tîcuri. Să muncească și o să aibă", adăuga cîte un grad mai mare atins totuși de o undă a neliniștii, căutînd așa o soluție temporară, care de fapt nu rezolva și nu explica nimic. Dar acestea toate au fost amănunte care au ieșit la iveală mai tîrziu, mult mai tîrziu, cînd Leonard Bîlbîie nu le mai putea folosi la nimic, la absolut nimic. Cînd s-au întîlnit a doua oară, pentru Leonard Bîlbîie inginerul Stoicescu era un ins apropiat chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nada: " Sigur că avem toate șansele să reușim. Numai să nu fie prea tîrziu domnule locotenent. Prea le convine multora starea de fapt. Numai dacă citești gazetele, te-ai și lămurit!" Vorbea sibilinic, nu se angaja prea mult, nu dădea amănunte, nu pomenea nici un fapt. Ca o conversație începută în tren cu un ins care te-a confundat cu altcineva, n-ai încotro și mergi mai departe ca să nu-l pui într-o situație ridicolă. Tehnica escrocilor. Șerban Pangratty lăsă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de lopată din cînd în cînd. Restul sînt prăfuite, uscate și din miezul lor te pîndește moartea. Din această mică asemănare se putea deduce chiar tehnica supraviețuirii Serviciului și a oamenilor săi. Tuturor le cerea să strîngă înainte de toate orice amănunt, orice element care participă la "configurarea cazului". Întâi trebuiau să aibă o imagine exactă. Iar după aceea se trecea la compararea imaginii exacte cu imaginea normală. De aici ieșeau deosebirile și din deosebirile acestea întotdeauna răsărea adevărul. Nu putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu putea ști adevărul. Rămăsese doar piatra, atît de aspră și de încăpățînată, încît nici iedera n-o putea acoperi cu totul. Așa se făcea că el o putea zări de fiecare dată cînd simțea că se pierde în hățișul amănuntelor contradictorii a tot felul ele rapoarte și știri. Ușa s-a deschis fără zgomot și un băiat de prăvălie oacheș și subțiratic, cu un șorț rozaliu, purtînd o tablă cu ibric și cești, așeză pe masă în fața lui cafeaua cerută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
știa că există cel puțin două feluri de a te ascunde. Primul, și cel mai obișnuit, era să te ascunzi ca să nu fii găsit. Iar al doilea era să te ascunzi pentru a fi căutat. Întîi trebuia să lămurească acest amănunt, dacă August Stoicescu și Artur Stavri se ascundeau înVladia pentru că îi căuta cineva (asta însemna că deja făcuseră anumite lucruri pe care nu le-au dus pînă la sfîrșit) sau pentru că aveau de gînd, numai de gînd, să făptuiască, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
potrivit pentru cercetarea "afacerii Arsenal", o denumire mai mult sau mai puțin convențională, descriau tot felul de situații, se refereau la tot felul de nume, unele răsunătoare, cum ar fi și cel al generalului Cihoski, așa ceva întrecea orice așteptări, dădeau amănunte, fapte concrete, însă nu ajungeau la un lucru limpede care să-l determine să ia o atitudine. Totul era confuz, încețoșat, așa cum i se părea acum că fusese pentru el viitorul cîndva, în tinerețe. La începuturile muncii sale, atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
va fi introdusă în țară de grupul militar și de către domnul Caraiman." În rest erau tot felul de mărunțișuri și flecuștețe, avea fler Bîlbîie, ca un adevărat copoi, dar minte tot cît un cîine, nu știa să vadă nimic peste amănuntele care îl înconjurau, care îl asediau, îl acopereau. Dar meseria și-o făcea bine și de aceea merita toate laudele! Pentru Mihai Mihail faptele se înnodau și se deznodau oricum altfel decît pentru Leonard Bîlbîie. Deocamdată putea fi sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ani împreună cu un album zoologic editat de Oxford Press, album din care lipseau o groază de jivine și gîngănii pe care Schmeltzer le văzuse cu ochii lui în desișurile de stuf și papură pe care le cercetase mai cu de-amănuntul decît un veritabil contrabandist. Cu toate că manualul în vigoare nu prevedea vreun fel de experiență ori împăieri, ori disecții, domnu' Schmeltzer se hotăra ca o dată pe an fiecare clasă să asiste la "lucrări practice" și în anul acela a introdus o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fapt răspunsul la o altă întrebare pe care te-ai ferit să mi-o pui. De fapt pe dumneata te interesează nu atît ce se va întîmpla, ci dacă ceea ce se va întîmpla are vreo legătură cu Basarab Cantaeuzino. Acest "amănunt" te lămurește mai mult și mai folositor decît toate secretele viitorului imprevizibil. Nu-i așa?" Cinstit era să recunoască. Prințul era un adevărat descendent dintr-o familie bizantină. Viclenia și priceperea în a sesiza la vreme capcanele nu le învățase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Încă În zorii zilei. Ceea ce‑i conferă unicitate acestei enciclopedii, căci este Într‑adevăr singulară În lume, este modul În care sunt Înregistrate raporturile umane, Întâlnirile, peisajele; acea abundență de detalii din care e făcută viața unui om. De pildă, amănuntul legat de locul nașterii, consemnat corect și precis (Kraljevčani, comuna Glina, județul Banja) era Însoțit de date istorice și geografice, fiindcă acolo se Înregistrează tot. Absolut tot. Ținutul natal fusese descris cu atâta Însuflețire Încât, urmărind cu privirea rândurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
jandarmii; se auzeau salve de tun și lătratul surd al câinilor. Tot aici apare și o sinteză cronologică a Primului Război Mondial, uruitul roților de tren din preajma orășelului, muzica de alămuri, gâlgâitura apei de la gura bidonului, geamuri făcute țăndări, fluturarea baticurilor... Fiecărui amănunt Îi era rezervat câte un paragraf, iar fiecare moment era evocat cu un anume lirism, transpus În metafore, cronologia nu era strictă, unele momente coexistând Într‑o simbioză bizară a timpurilor trecute, prezente și viitoare. Altfel, cum s‑ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
iavaș, o porniră În galop prin glod, spre marea bucurie a fetițelor din căruță, care se Îmbrățișară și chicotiră, chipurile Înfricoșate, deși le amuza goana bezmetică. Gospodarul era‑ntr‑un costum de tweed englezesc (căci nu trebuie să omitem acest amănunt din cauza biciului nou, abia cumpărat), peste care purta un pardesiu tot din tweed englezesc, dar cu‑n alt desen. În măsura În care aparențele nu Înșală, și În ciuda oboselii evidente, dădea impresia unui om mulțumit de sine, nu din pricina biciului cumpărat (era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fost adresate unei singure persoane, lui Mendel Osipovici. Dumneavoastră, cunoscător al operei sale (și nu am intenția de a vă reproșa acele inexactități În monografia pe care i‑ați dedicat‑o), nu va trebui să vă Încărcați memoria cu cine știe ce amănunte, așadar puteți reține ceea ce vi se pare esențial. În poezia cu titlu criptic „Canibalism stelar“ (vol. I, p. 42) “Întâlnirea celor două stele, a celor două făpturi“ nu este „efectul interpenetrării dintre acțiunea de precunoaștere cu cea de necunoaștere“, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
niște barbari. Acest lucru ne-ar fi de mare folos. După felul în care îi privea și se agită, se părea că - deși nu le cunoștea limba - bestia înțelesese comentariile lor. Hiro Tavaeárii, ai cărui ochi obosiți nu pierdeau nici un amănunt, observă imediat acest lucru. — E neliniștit, spuse. Cred că suntem pe drumul cel bun. La ce distanță ar putea fi insula vulcanică de locul lui de origine? Miti Matái cugeta câteva clipe și, în cele din urmă, întinse mâna către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
era Navigatorul-Căpitan al insulei Bora Bora, a primit sarcina să se-ndrepte către sud, spre arhipelagul Tubuai, al cărui rege era văr de-al doilea cu Pamáu. Făcu o scurtă pauză, căci dorea că ascultătorii lui să nu scape nici un amănunt al povestirii. În schimb îmi amintesc, adaugă în cele din urmă, ca tatălui meu i s-a părut o călătorie inoportuna pentru acea perioadă a anului, cu vânturi potrivnice, dar, după cum știți cu toții, moartea nu admite amânări și nu ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
La început am crezut că au să mă omoare, răspunse el liniștit. Oamenii aceia îi bănuiesc pe toți cei care ajung pe coastele lor că ar fi iscoade sau avangardă unei expediții armate. Apoi, adaugă, când le-am povestit, în amănunt, întâmplările prin care am trecut, s-au liniștit. Au devenit amabili? Ar fi cam mult spus amabili. S-au mulțumit să fie respectuoși, convinși fiind că eu îmi consider călătoria încheiată și că intenționez să rămân definitiv printre ei. Clatină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
copii! protesta Vahíne Tiaré. Nu putem să lăsăm bietele ființe să moară de sete. Se zăreau, într-adevăr, doi copii îmbrăcați în zdrențe, iar unul dintre ei avea și el părul deschis la culoare și ochii asemeni unui orb. Acest amănunt îl făcu să se hotărască pe Navigatorul-Căpitan, care făcu un semn către Tapú Tetuanúi și către Chimé din Farepíti. —Duceți-le apă și vedeți dacă sunt periculoși. Îi amenință cu degetul. Și să nu vă asumați nici un risc inutil! Băieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în partea stângă a vasului. —Acolo. — Dar eu nu văd decât un nor! protesta băiatul. Navigatorul-Căpitan îi adresa o privire lungă și mustrătoare: —Te-ai uitat bine la el? întreba. Celălalt se concentra și mai mult, mintea lui caută un amănunt cât de mic care să-l deosebească de orice alt nor din această lume, iar în cele din urmă nega convins: Nu observ nici o diferență. —N-o observi, pentru că nu te-ai uitat la el, răspunse. Dar dacă ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
imediat navă către gură lagunei. Regele Octar era în pragul unei crize de furie văzând că o avusese pe iubita lui, Anuanúa, atât de aproape de el și că îi scăpa din nou printre degete. Se întreba dacă îi scăpase vreun amănunt care să fi deșteptat suspiciunile exploratorilor și începu să-i pară rău că nu lansase navele la apă atunci cand avusese ocazia. Din fericire pentru el, isi dădu curând seama că Marara n-avea nici o intenție să se îndepărteze definitiv de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]