3,682 matches
-
cruce, loc pe care acum se găsește casa și grădina locuitorului Alexandru Tonu. Ca urmare a căsătoriei dintre Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, fiica spătarului Mihalache, cu Panait Balș, satul Torcești și împrejurimile, ce țineau tot de moșia Torceștilor, trec în stăpânirea acestui ambițios boier, apoi la numeroșii săi urmași, mai cunoscuți în partea locului fiind Mihail și fratele său, Paul Balș, cărora li se spunea pe plan local Mil și Pol Balș. Pentru a lămuri și înțelege cum s-a ajuns ca stăpânii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu raze X (pentru inspectarea rucsacurilor), precum și de țârâitul stațiilor walkie-talkie ale supraveghetorilor, de încuietorile magnetice și de o întreagă serie de produse ale unei tehnologii așa-zis "de securitate"". Devine, 1996, p. 26. În fine, Devine prezintă cel mai ambițios proiect dintre toate aceste eforturi tehnologice: programul informatic cunoscut sub numele de "Mosaic- 2000", comercializat în prezent de Gavin de Becker, un expert în securitate care pretinde că noul program poate scana sute de indicatori pentru a detecta profilul elevului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
factorilor de risc Nu există așadar o cauză unică a violenței. Nici un factor, luat în parte, nu este o explicație suficientă. Avem de-a face cu un sistem hipercomplex, iar pluralitatea cauzelor necesită răspunsuri diferențiate. Unul dintre studiile cele mai ambițioase în a înțelege cum se combină factorii de risc este The Cambridge Study in Delinquent Development (Farrington, 1997). Acest studiu demonstrează că procentajul tinerilor acuzați de infracțiuni violente crește de la mai puțin de 3% pentru tinerii fără factori de risc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu talent de filosoful și polemistul Alain Finkielkraut. Am avut onoarea să fiu invitat aici, pentru o dezbatere asupra delincvenței juvenile, în compania unui alt autor, Jean-Claude Barreau; acesta tocmai își lansase cartea Bandes à part, cu subtitlul cel puțin ambițios Pour en finir avec la violence [Ca să terminăm cu violența] (Barreau, 2003). Jean-Claude Barreau a publicat peste treizeci de cărți, dintre care multe religioase, acest scriitor fiind un fost preot. De asemenea, de mult timp e pasionat de "bandele de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Internet, iar bibliografia de la sfârșitul cărții conține câteva adrese ale acestor site-uri, unde cititorul să-și poată completa informațiile. Rezultatele meta-analizelor sunt încurajatoare, chiar dacă uneori efectul măsurat rămâne modest (Gottfredson, 2003). Unul dintre studiile cele mai complete și mai ambițioase este cel realizat în 2003 de Sandra Jo Wilson, Mark W. Lipsey și James H. Derzon pentru a măsura efectele programelor utilizate pentru diminuarea comportamentelor agresive și perturbatoare în școală. Această lucrare a compilat și tratat două sute douăzeci și unu de studii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
încerca să explicăm o situație contrastantă: pe de o parte, o școală elementară care rezistă și chiar își ameliorează situația, pe de alta, un gimnaziu unde a crescut inegalitatea în fața riscului de a fi victimă a violenței. În ciuda unor planuri ambițioase, cu sau fără mijloacele de punere în practică, trebuie să recunoaștem un eșec îngrijorător în stăvilirea fenomenului în gimnaziile populare. O altă anchetă decât a noastră, referitoare la gimnaziu și liceu (Choquet et al., 2005), desfășurată în aceeași perioadă, confirmă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
internaționale în special în perioada behavioralistă, așa cum s-a întîmplat cu teoria sistemelor la Parsons și Easton (vezi capitolul 3). Relațiile internaționale sînt adesea considerate ca fiind inevitabil interdisciplinare, adică bazîndu-se în același timp pe mai multe discipline, sau, mai ambițios, ca o disciplină integratoare care combină intuițiile și metodele. Dar nu există încă o metodă internaționalistă - nu există nici măcar acest concept - care să poată fi delimitată la nivel metodologic. Totuși, cei care se ocupă de relațiile internaționale au folosit două
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
consilier în probleme de securitate națională, era mai potrivită concepției sale decît promovarea ulterioară în funcția de secretar de stat, care îl expunea în mai mare măsură criticilor și controlului intern. Kissinger admite că politica sa începuse să fie prea ambițioasă, mai ales în perioada dezastrului din Vietnam și a celui provocat de Watergate. El a lăsat nedezlegată între-barea dacă proiectul era din principiu destinat eșecului sau ar fi putut reuși, în alte circumstanțe. PROBLEME ALE CONEXĂRII Ținînd seama de învățăturile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru a proteja interesul național, cît și pentru a menține sau a căuta să instaureze o ordine internațională legitimă, așa cum spu-nea Kissinger, o ordine care să facă diplomația să funcționeze și care să limiteze eventualele conflicte. Eventuale teorii etice mai ambițioase nu ar fi de nici un folos la nivel internațional. Scepticismul funcționează și aici ca o condiție de slăbire a moralității. Strădania pentru un sistem al Concertului este singura preocupare a statului acceptată de realiști, pentru că este de dorit să fie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în 1989), Logic of Anarchy nu vede de ce puterea trebuie înțeleasă doar ca agregat, ca putere generală. Barry Buzan a scris, și are dreptate, că "încercarea de a gîndi în termenii puterii agregate a dus, printre altele, la dezbaterea prea ambițioasă și fără finalitate asupra polarității și războiului" (Buzan ș.a. 1993: 61). El pledează în schimb pentru discutarea polarității dezagregate. Waltz s-a ferit de această mișcare, întrucît consecințele puterii dezagregate ar putea face mai problematică susținerea realismului sistemic. Și într-
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a înfățișat în legea Voynet. În realitate, rezultatele diferitelor proiecte variază foarte mult. Există și fenomenul a ceea ce s-a descris ca fiind crearea de pays-alibis, adică pays doar cu numele.47 Dar asemenea rezultate sunt inevitabile dată fiind natura ambițioasă și inovativă a acestei abordări, care constituie într-adevăr "une vraie révolution" și va dura până va fi inoculată în cultura dezvoltării locale franceze. Nicolas Portier, care a fost direct răspunzător de secțiunea pays din cadrul DATAR 2001, a afirmat că
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ar fi avut o anumită independență față de prefectul regional. Când problema a fost inclusă într-un referendum, rezultatul a fost negativ. Proiectul regional a fost lăsat deoparte pentru moment. Ideea regiunii a fost reluată dar într-o modalitate mai puțin ambițioasă de către succesorul lui de Gaulle, Președintele Georges Pompidou, fostul lui prim ministru, care a declarat că ținta lui era să: "créer sans détruire, rénover en partant de ce qui est en commençant par la base, au lieu de prétendre imposer des
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
detractorilor săi, sau de proclamarea unui om simplu drept sfânt și nevoia crescândă a maselor de a se bucura de ceea ce este insolit, atracția pentru miraculos, ziua a treia vine să ne ofere portretul unei noi donna angelicata, o femeie ambițioasă și puternică, care nu renunță cu nici un chip la alesul inimii ei pe care îl va convinge, în final, de loialitatea și puterea ei de sacrificiu. Dar ce ne reține în mod deosebit atenția la Giletta di Nerbona este educația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a întreprins o serie de măsuri la vremea lansării monedei euro pentru întărirea coordonării politicilor economice, cum ar fi crearea, în decembrie 1997, a unui organism informal al miniștrilor de finanțe din zona euro, Eurogroup, ca și conceperea unui program ambițios de reforme ale piețelor bunurilor, financiare și ale muncii, așa-numita Strategie Lisabona din martie 2000. Inițiativa cea mai controversată din punct de vedere economic și politic a acestei perioade a fost semnarea Pactului de Creștere și Stabilitate în iunie
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a conferit UE competența de a îmbunătăți infrastructura energetică transfrontalieră printr-un program cunoscut sub denumirea de Rețelele Transeuropene (TENs - Trans-European Networks) și a sporit capacitatea UE de a acționa asupra mediului. Pe baza acestui fundament legal s-a întemeiat ambițiosul program UE privind schimbările climatice. Recent doi factori s-au combinat pentru a face mai complexă agenda politicii energetice. Pe de o parte, preocuparea crescândă privind schimbările climatice a atras atenția asupra necesității reducerii utilizării carbonului și a controlării emisiilor
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
europeană colectivă și consistentă, fiind dificil de întocmit o listă clară de priorități la nivel european. 10.5. Schimbările climatice Cel de al treilea aspect al politicii energetice a UE, schimbările climatice, este cel în care UE are cele mai ambițioase proiecte. Factorii de decizie de la nivelul UE sunt uneori pionieri ai dezvoltării unor măsuri, atât internaționale, cât și interne, pentru tratarea schimbărilor climatice, în special prin rolul jucat în negocierile din cadrul Protocolului Kyoto (vezi Caseta 10.1). Dorința UE de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
opinii și a restrâns conflictele deschise (tipice altfel pentru primul stadiu al negocierilor). O presiune de timp similară a fost resimțită și la nivelul Consiliului UE. În octombrie 2008, în plină criză financiară, Consiliul European și-a declarat angajarea în privința ambițioaselor obiective ale climei și energiei stabilite în 2007 și 2008. Criza financiară a determinat câteva atacuri dure asupra dosarului ETS, în special din partea țărilor est-europene, alte țări adăugându și propriile cereri de tratament special. Industriile energointensive au luptat și ele
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
detractorilor săi, sau de proclamarea unui om simplu drept sfânt și nevoia crescândă a maselor de a se bucura de ceea ce este insolit, atracția pentru miraculos, ziua a treia vine să ne ofere portretul unei noi donna angelicata, o femeie ambițioasă și puternică, care nu renunță cu nici un chip la alesul inimii ei pe care îl va convinge, în final, de loialitatea și puterea ei de sacrificiu. Dar ce ne reține în mod deosebit atenția la Giletta di Nerbona este educația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În final provoacă o revoltă din cauza obsesiei lui de a descoperi cine a mâncat un borcan de căpșuni sustras din cala vasului. A găsi măsura exactă a ceea ce suntem sau nu capabili e o treabă delicată. Dacă ținta e prea ambițioasă, posibilitatea de a eșua e și ea mare; dacă ținta e prea modestă, multe dintre posibilitățile subiectului vor Înceta să se mai dezvolte. Atunci când se urmăresc scopuri contradictorii (deși ele nu par a fi așa), se ajunge inevitabil la eșec
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
venit multe femei la redacț ie să mă întrebe dacă e adevărat. Era adevărat, dar mai adevărată era î mbrăcămintea literară care a reușit să stoarcă multe lacrimi. În locul meu a fost numit George Irava, un băiat bun, autodidact, poet ambițios, ceea ce se vede și a stăzi. Transmite‐i domnului Ionel Oprea cele mai bune gânduri și felicitări pentru întreprinderea sa. Trimit și fotografiile, care, se pare, mă reprezintă la acei ani. Rămânând în zona clarificărilor să mai adăugăm: deci, după
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ioan Petru, pr. Bostaca Nicolae, pr. Dumitru Popa. * Nicolae Stelian Beldie scrie: Din toate punctele de vedere, Păstorul Tutovei se prezintă ca o bună revistă. Am fost obișnuiți să vedem în revistele diferitelor asociații, tribune care să servească de trambuline ambițioșilor, în care nevoile breslei ocupau 90% din spațiul revistei, și care aveau să moară repede, din cauza certurilor intestine. De aceea aceste reviste nu reușeau să stârnească interesul în alte straturi, decât acelea ale breslei. „Păstorul Tutovei" este în al patrulea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cărțile. Cine scria cu adevărat era Ion Iancu Lefter, Mihai Vicol, Ion Enache, Paul era mielul de tăiat. Semnalul îl aruncă în față pe Vasile Barbu, un tip fermecător și plăcut, dar cu condei iute. A apărut în 1991 - 1992. Ambițiosul Dumitru Humă, fost și pe la cestelalte își găsește și colaboratori și sponsori, și scoate între 1993 - 1995 "Jurnalul de Vaslui" (schimbat în 1995 în "Jurnalul Vasluian") care în pofida unor colaboratori ca Theodor Pracsiu, Theodor Codreanu, Ion Gheorghe Pricop ș.a. n-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cuvânt al forțelor politice, dar mai cu seamă al cetățenilor de toate vârstele. Al celor pentru care a realizat aproape 160 de emisiuni săptămânale, aducându-le în case imagini apropiate. La aniversarea a trei ani, dorim colegilor de la tânărul și ambițiosul TV Vaslui și mai multă aplecare asupra realității, oferind speranțe și luminând imagini tot mai vii, autentice, cuprinzătoare, așteptate și apreciate de telespectatori. Și, bineînțeles, la mulți ani ! (ADEV|RUL Vs., An IV, nr. 425, 21-23 decembrie 1993) tele ine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
3 cotidiene respectiv Adevărul (de Vaslui) de pe 23 martie 2009 își schimbă titlul în Vremea Nouă, Monitorul (local) și Obiectiv. Ar fi ușor de menționat tot felul de reviste, total 57 de titluri, revistuțe scoase de școli sau grupuscule de ambițioși care nu știau bine regulile de ortografie. În cartea TVV -15... explozia... , Vaslui 2006, am menționat și contribuția meritorie a dr. C-tinTeodorescu, un Mecena al săptămânalului BÂRLADUL (cu intermitențe) și pentru Galeria de Artă N.N. Tonitza. O caracteristică a acestei
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ceva condeieri de valoare sau realizări artistice ori contribuții științifice. Să zicem Vlăstarul (I, 1990), ESTԛ(2001), Est expres (I, 2001), Baad (I, 2007), "Ecouri literare" (An I, 2008) restul sunt revistele liceenilor (sau de la școli generale) și ale profesorilor ambițioși. Dacă le am ști și pe celelalte, am putea trage aceeași concluzie: În săptămânalul nostru 144 a colaborat tot ce a avut mai valoros județul din toate domeniile de activitate. Aceste contribuții au fost, de regulă, în mare extensie în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]