2,414 matches
-
lui Schubert, cu operele lui Verdi... Mici prezentări, ce mi se păreau foarte docte și pe care le ascultam cu invidie și vaga speranță de a le putea imita într-o zi, precedau audiția propriu-zisă. Preferam „medicina”, unde exista un amfiteatru adevărat și unde organizatorii dobândiseră, după cât îmi pot da seama acum, mai multă experiență în acest gen de întruniri nobile, în care se realiza o comuniune autentică. Îmi amintesc de o dimineață de duminică în care Șeherezada, până atunci nebuloasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
visat într-o noapte, curând după șocul primei revelații: continua să peroreze, dar într-o stare de entuziasm parcă demonic... Visul mi-a inspirat și niște frânturi de versuri pe care le-am uitat, firește, de mult. La cursurile lui, amfiteatrul gemea de lume; nu o dată profesorul (împotriva voinței sale) era aplaudat. Tudor Vianu întruchipa prestigiul și noblețea culturii. Odată, încercând după obiceiul său să lege un dialog cu o sală despre al cărei nivel de cunoștințe nu-și putea face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-și putea face desigur prea multe iluzii, întrebă cine este cel mai mare poet al suferinței umane. Începurăm cu toți să căutăm răspunsul cu febrilitate, dar cuvântul „poet” induse pe mulți în eroare. Așezat în partea dreaptă din fund a amfiteatrului, am murmurat, prea încet ca numele propus de mine să ajungă până la catedră: Dostoievski. Altcineva, mai îndrăzneț (și așezat ceva mai în față) repetă cu un glas hotărât ceea ce eu doar îngăimasem. Profesorul aprobă. Cu toate că scăpasem prilejul de a mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la o ședință UTM tematică („Despre personalitate și despre rolul personalității în societate” era, formulată cu aproximație desigur, tema supusă dezbaterii), un invitat, un cadru universitar, poate, dar nu de la noi, care nu stătea la prezidiu, ci printre studenți, în amfiteatru, s-a ridicat și foarte liniștit a afirmat că Gheorghe Gheorgiu-Dej, de pildă, nu este o personalitate și că trebuie să recunoaștem acest lucru, că el nu se poate compara cu..., sau cu... Și nimeni nu l-a contrazis. Faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bază a ICSIM-ului, de care ținea șantierul nostru, am făcut demersurile necesare pentru a fi reprimit în facultate și, mai ajutându-mă și unchiul, în decembrie 1960, la un an și jumătate de la exmatriculare, intram din nou într-un amfiteatru ca student în anul IV (an pe care, astfel, l-am făcut de două ori). Dând mâna cu mine, Toma Pavel, în a cărui grupă nimerisem, a exclamat: „A, dumneata ești celebrul Cristea!” * Discuții lungi, epuizante cu mama. Mă aflu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
prin curți, care-mi plăceau așa de mult, bâiguie, intimidat, pasagerul ajuns la destinație. „Bagajele” reprezintă clipele fericite și spațiile faste - drumul cu căruța de la Bistrița la Sângeorz în 1945, excursia la Someșul Rece, sau pauza dintre două cursuri în amfiteatrul Facultății de Mecanică din Cluj - evocate în După-amiaza de sâmbătă și în cartea de față, ca și, în alte volume. Ideea romanului este că paradisul e pavat nu cu intenții bune, ca iadul, ci cu trăiri și ființe bune, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dreptate tânărul critic Ioan Buduca afirmând că în teatrul lui Teodor Mazilu există în fond un unic personaj, anume Mazilu însuși, și că în Ipocrizia disperării se poate vedea că Mazilu era conștient de aceasta (cf. Un moralist pentru viitor, Amfiteatru, nr. 7/1981). Cum adică? Romanțioșii proști sub clar de lună, proștii culturalizați, proștii de toate felurile, dar apți cu toții de orice ticăloșie, nu sunt în ultimă instanță decât însuși autorul ? S-a demascat el pe sine așa necruțător ? Da
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dorința mamei sale. Astfel, noi am asistat cu evlavie la serviciul religios săvârșit de un preot catolic din Iași. Rectorul Poilitehnicii a adus laude defunctului, în cadrul serviciului religios, iar apoi, senatul universitar a dat numele profesorului Constantin Picoș unui amfiteatru din cadrul Politehnicii ieșene. FRAȚII ȘI SURORILE TATEI MĂTUȘA ZAMFIRA În familia lui Ion și Șerbana Moise s-au născut șase copii: trei băieți și trei fete. Primul născut a fost tata. Sora cea mai mare, Zamfira, a fost căsătorită
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cazarea artiștilor oaspeți, sperăm și de prestigiu. Pentru că e o rușine cum arată acum Teatrulă Într-un asemenea mediu, cei care vin să prezinte un act artistic elevat trebuie să suporte (din partea spectatorilor) provocările unui comportament suburban. Păcată Aspect din amfiteatrul grădinii (Flacăra Iașului, 13 septembrie 2003) APRECIABIL DEMERS CULTURAL În această perioadă, când marile inițiative pe plan cultural, la diferite niveluri, par anchilozate, este surprinzător că mai apar și proiecte pe care aș putea să le numesc, cu onestitate, de-
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
univ. dr. Mihail Cozmei și prof. univ. Dan Hatmanu au continuat în ziua de marți, care a cuprins un program pe cât de dens pe atât de important. 0La loc de cinste s-a aflat evenimentul de la ora nouă dimineața, când Amfiteatrul „George Enescu” a devenit neîncăpător. Urma să aibă loc festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa maestrului Ioan Holender, director al Operei din Viena. Intrarea în sală, agale, a sărbătoritului, urmat de membrii Senatului Universității, a fost întâmpinată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ajutoare la Liceul C. Negruzzi și sediul societății. Se stabilesc relații cu alte societăți neguvernamentale , În primul rând cu o societate de la Paris intitulată similar „Ginta Latină”. Ședința de constituire a societății afiliate celei de la Paris a avut loc În amfiteatrul Facultății de Farmacie și s-a orientat după statutele societății de la Paris (Prof. M. Cotrău , Prof. Vasile Astărăstoaie). Prima manifestare publică a avut loc ca protest față de acțiunile șovine din martie de la Tg. Mureș. Se stabilesc legături cu Uniunea Vatra
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și Încredere, Senatului Universității „Al. I. Cuza” În ideea că, după aproape 6 decenii de la dispariția lui Constantin Stere, „cazul” său se cuvine a fi reconsiderat În spiritul adevărului și dreptății. Ne permitem să sugerăm onoratului Senat ca unul din amfiteatrele Facultății de Drept să poarte numele lui „Constantin Stere”. Societatea Culturală „Ginta Latină”, vă roagă ca, o copie a hotărârii Senatului, să fie trimisă Filialei Societății „Ginta Latină” din satul Ciripcău (satul natal al lui Constantin Stere) Raionul Florești, Societății
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în cabinet. * George Enescu a venit. Deși ploua, niște băieți tineri, de prin clasa a doua sau a treia, au anunțat în gura mare, de s-a auzit peste tot, "Vine, vine, vine" (amănunt regizoral neprevăzut, scăpare). A intrat în amfiteatru, înconjurat de elevii mai mari, într-o furtună de aplauze de un entuziasm atât de convingător încât, oprindu-se o clipă, vizibil emoționat, înainte de a fi invitat la catedra care îl aștepta, cu o voce întretăiată, nesigură, ne-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
amănunte îmi scapă, și că nu-mi aduc aminte bine cine și ce a vorbit. Știu sigur numai că au [36] vorbit împotriva lui „numerus clausus” Radu Budișteanu și Șerban Cioculescu. Pe când vorbea acesta din urmă, din banca întâia a amfiteatrului, unde - dacă nu mă înșel - stătea alături de Vladimir Streinu, combătând violent naționalismul și antisemitismul, eu și cu Ilie Remus, dintr-o bancă dinspre fund, am protestat împotriva termenilor întrebuințați, făcând apoi oarecare obstrucție. Ceea ce nu l-a împiedicat, de altfel
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
numerus [37] clausus”. Rămânea numai ca Adunarea generală a tuturor studenților din țară să ia o hotărâre definitivă, înainte de a se cere guvernului introducerea acestui principiu în legislația școlară. Această adunare s-a ținut la 10 Decembrie 1922, în marele amfiteatru al [F]acultății de Medicină de la Cotroceni. S-a vorbit și s-a scris prea mult despre ea, așa că nu e nevoie să mă opresc asupra ei. Cei ce au fost însă acolo și au văzut acea masă de câteva
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
le inspiră pe cele dintâi, dar nu le înlocuiesc. Presa a avut cele mai diverse atitudini: de la prezentări profesionale, succinte și corecte ale cercetării și principiilor de cod, la aruncarea întregii probleme în derizoriu și scandalos de tipul „sex în amfiteatre pentru nota 10”. Inclusiv la prezentare am fost somată, împotriva oricărei etici în cercetare, să fac „dezvăluiri”: cine, cu cine, unde, cum. Înclin să cred că nu avem încă o masă critică de oameni care vor să trăiască normal, în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
comentez; am înțeles multe în cei 46 de ani de activitate didactică academică. Îmi amintesc de primul curs din viața mea de student. Intrarea la primul curs a fost așteptată cu multă emoție. Toți colegii așteptam, cu respirația tăiată, în amfiteatrul P2, să intre profesorul Mihai Constantineanu la cursul de Zoologia nevertebratelor. Cursul era comun pentru cele 3 secții: Biologie - Botanică, Biologie - Zoologie și Biologie - Geografie. Simțeam cum adrenalina se răspândește ca un val fierbinte în întregul corp. Urmăream multitudinea de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
nevertebratelor. Cursul era comun pentru cele 3 secții: Biologie - Botanică, Biologie - Zoologie și Biologie - Geografie. Simțeam cum adrenalina se răspândește ca un val fierbinte în întregul corp. Urmăream multitudinea de planșe de pe pereți și tabla foarte mare de la catedră. Ușa amfiteatrului s-a deschis brusc și a apărut profesorul Mihai Constantineanu însoțit de o suită de cadre didactice (preparatori, asistenți și șefi de lucrări), toți îmbrăcați în halate albe. Profesorul avea părul tot atât de alb ca și halatul. Avea o privire pătrunzătoare
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
alai de subalterni? Numai gândul că s-ar mai putea întâlni așa ceva pare desuet. Merg mai departe cu gândul și mi-l imaginez pe profesorul Ioan Borcea, un munte de om, îmbrăcat într-un costum negru, elegant, intrând în același amfiteatru, arhiplin, în care erau studenți și de la alte facultăți, unii dintre ei stând pe scările amfiteatrului, mi-l imaginez cum își desfăcea haina și schița cu cretă pe vestă, poziția și forma branhiilor la Amphioxus. Era perioada romantică a învățământului
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
departe cu gândul și mi-l imaginez pe profesorul Ioan Borcea, un munte de om, îmbrăcat într-un costum negru, elegant, intrând în același amfiteatru, arhiplin, în care erau studenți și de la alte facultăți, unii dintre ei stând pe scările amfiteatrului, mi-l imaginez cum își desfăcea haina și schița cu cretă pe vestă, poziția și forma branhiilor la Amphioxus. Era perioada romantică a învățământului academic românesc, iar profesorul Ioan Borcea cucerea auditoriul prin stilul și farmecul său și prin bogăția
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cu obrajii aprinși de emoție, nu palizi de teamă, ne pregăteam și noi, chiar împrumutând haine de la colegi și am avut succes. Doamna profesor Maria Papafil a murit la datorie; s-a stins după încheierea unui curs, la ieșirea din amfiteatru, în 1966. Cursul de Morfologia plantelor ne-a fost predat de profesorul Constantin Burduja, pe atunci conferențiar. Destul de robust, dar armonios proporționat, cu părul tuns scurt, asemenea unui pugilist, bine îmbrăcat și cu ochelari cu rame negre, ne-a introdus
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
din facultate, mai tânăr chiar și decât Daniel Turcea, căruia, în joacă, bineînțeles, îi ziceam „fiule”. Am uitat cum de s-au legat lucrurile și am izbutit, în toamna anului 1968, să facem împreună o „masă rotundă” despre onirism pentru Amfiteatru, revista literară a studenților reprezentată de dramaturgul Chitic. În afară de Chitic, care urma să facă pe „moderatorul”, mai participau Dimov (de departe cel mai bătrân dintre noi), Turcea, Ulici și cu mine. M-a izbit la Ulici rapiditatea cu care a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Charlotte Sibi. Demoiselle de français. Domnișoara de franceză, Olivier Dumas • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica • Misiunile mele diplomatice, Trandafir Djuvara • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra vremii, Virginia Șerbănescu • Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb • Thomas Chatterton: universul
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
la lapte și al altor cuceriri ale vremurilor apuse. în anii ’70, Uganda era condusă de sîngerosul dictator Idi Amin Dada. Tip provenit dintr-o familie cu dare de mînă, a făcut box de performanță, dar a și moțăit prin amfiteatrele unor universități celebre din lumea civilizată. A venit la putere pe cale violentă, a pus talpa pe gîtul poporului, în timpul unei revolte populare, armata fidelă lui trecînd prin sabie peste 300 000 de oameni. A avut un harem consistent, cu vreo
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
valea o domină, În purpură se stinge a zilei stea divină. Acuma văd cetatea cu turnurile ei Și Meusa întinsă cum scapără scântei. Ah! cât de mult îmi place această panoramă Întinsă și frumoasă! De câte ori mă cheamă S-admir ăst amfiteatru cu splendide colori Ce farmecă vederea la mii de călători!... O barcă când mă duce în sus și jos pe valuri, Îmi place să contemplu mulțimea de furnaluri Al căror fum se-nalță în limpedul eter Ca fumul de tămâie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]