67,494 matches
-
și trei nopți în spumegânda logoree becaliană, ci pentru veșnicie. Cel puțin mie mi s-a părut că moderatorul începuse să se prelingă ușor spre o dispariție sub masă, fie ea și numai facultativă... Moment de rugăciune și reculegere. Dar aminteam despre marele povestitor Coriolan Haralampy... Era în după-amiaza zilei de 10 septembrie, priveam la prima ediție de toamnă a emisiunii "Duminica în familie" (Antena 1), a cărei amfitrioană îl avea ca invitat pe primarul general al Capitalei, Adriean Videanu. Domnia sa
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
apărut În 2009 Astăzi am Însoțit o prietenă la ceremonia de primire a cetățeniei canadiene. A fost cu adevărat o ceremonie pentru că organizatorii au ținut cu tot dinadinsul să fie fast, sărbătoare, o zi unică pe care să ți-o amintești, mai ales, cum spunea unul dintre judecătorii ce prezidau, este ziua În care președintele - simbol al Statelor Unite a primit Premiul Nobel pentru pace. Într-un amfiteatru În care au Încăput cei 365 de candidați Împreună cu invitații lor, totul a decurs
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
făcea să te simți deosebit, un om valoros... cineva. De ce insist asupra acestui fapt? Pentru că ieri, cu numai o zi Înainte, făceam demersuri pentru obținerea pașaportului românesc pentru a cărui reînnoire aici se așteaptă luni Întregi. De ce trebuie să-mi amintesc de birocrația românească În astfel de Împrejurări neplăcute? Răspund astfel la Întrebarea pe care mulți mi-o puneau - de ce pleci? Eu știu foarte bine de ce! 9 octombrie 2009 Montréal, Québec Canada Mă numesc Corina Diana Haiduc Luca, Haiduc după tată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
una și despre alta iar apoi aducând vorba și despre Înmormântarea (Funerals) tatălui său, petrecute cu ceva timp mai În urmă. De la această discuție trece, pe neobservate, la o discuție pe teme medicale; se plânge de o cefalee cronică și amintește că obișnuiește să ia Fiorinal (combinație de aspirină și codeină) ca să-și aline durerea. Cum pentru mine Funerals și Fiorinal sunau la fel, eu continuam să-l consolez În legătură cu decesul tatălui și să-l asigur de tot suportul meu de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
caribou, s-ar petrece la fel. Atenție deci! În mica rezervație naturală erau multe perechi de cetățeni de toate vârstele, dotați cu tot necesarul, pentru captarea și vizualizarea peisajului. (nefiresc Însă, lipseau copii, poate din teamă!) Nu pot să nu amintesc pescarii, mereu prezenți, cu tolbă plină, dar nu și cu peste! La mică distanță de la intrare, observăm, o mulțime de aparate captatoare de imagini, pe trepied, cu obiectivul Îndreptat spre apă ca și privirile celor grupați În spatele lor care discutau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mai știe În ce limbă se cântă, Însă asta contează atât de puțin acum. Aburii se ridică din podeaua Încălzită, fumul de țigară se Împletește cu părul fetelor și desenează gri. În Valencia soarele se ridică, parcă pentru a le aminti oamenilor că mâine este o nouă zi. Obosiți, ne Îndepărtăm spre hotelurile noastre mâncând clasica shaormă. Încă o noapte de distracție sălbatică, Încă o n o a p t e v a l e n c i a n ă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ne-a scris și el imediat prefața. M-am dus s-o iau din clădirea din Șoseaua Panduri, unde se țineau orele de limbă română pentru studenții străini aflați În anul pregătitor, de acomodare cu atmosfera de la noi. Mi-i amintesc În cancelaria de acolo, În pauza În care am ajuns, alături de Manolescu, pe profesorii Crohmălniceanu și Mihai Zamfir - și sentimentul amar văzându-i obligați de Împrejurări, de o politică stupidă, să-și piardă vremea cu prostii.” și Gheorghe Crăciun, Eram
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de monștri și extratereștrii. Pentru ce, În ce Împrejurări, nu-și putea aminti. „Asta Înseamnă că trebuie să se Întoarcă băbuța mea”, Își zise profesorul Încercând o explicație. Cu părul alb, la cei peste șaptezeci de ani, se arăta stăpân pe trupul lui. Fusese ceea ce se numea un bărbat bine la viața lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prin care tocmai introdusese un cadavru. - Bună ziua, spuse plutonierul. - Ziua bună, le răspunse plictisit acesta. Iar ați venit? - Da doctore. Știți În problema identificării Mariei Brumaru. Cea de la Făurei. Ți-am adus-o ieri În sacul acela... - Ah, da... Mi-amintesc, zise el brusc lămurit. Deschise ușa unei alte despărțituri. Scoase un sac din pânză cauciucată. - De fapt n-a rămas cine știe ce. Un picior de la genunchi În jos, câteva degete și fragmentele din Îmbrăcămintea ce a mai putut fi recuperată, preciză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși privitoare la obiceiurile noastre românești. La această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
malurile Nistrului la Bender (Tighina) sau ca tânăr căpitan, am fost invitat să particip la Încoronarea de la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I cu regina Maria. Dar mai mare fericire, decât aceea de a vedea pozele mormântului tătânelui meu, nu-mi amintesc să fi avut vreodată. Plănuisem de mult să plec cu fiica mea Yolanda, la Bistrița, să căutăm mormântul tatălui meu și bunicului ei, dar vremurile se pare ca nu ne-au permis acest lucru; a venit cel de-al doilea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și la cartea unui scriitor care cândva făcea parte din lectura școlară obligatorie, lucrarea numindu-se «Comandantul cetății de zăpadă...» Gerul aspru de afara ignorat În totalitate de copii mă făcea să aud lemnele trosnind În sobă și să mi amintesc cu tristețe de un prieten mare iubitor al poeziei, care Într-un moment de deznădejde alesese neantul. Da... deci, era undeva la malul mării, pe la Începutul anilor „70... Încerc să rememorez evenimentele... La câteva sute de metrii de plajă era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și independent de unitatea din care făceau parte și de care erau legați numai cu problemele cu caracter administrativ. Când am ajuns acolo pentru un stagiu, am fost cucerit de ospitalitatea și caracterul acelor oameni de care și acum Îmi amintesc cu plăcere. Fiecare cu pasiunile și năzuințele sale și toți la un loc păreau că realizează un puzzle perfect. Câțiva erau pescari Înrăiți, unul sculpta În lemn tot felul de figurine, altul era captivat de arheologia submarină, vreo doi erau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Îl are asupra vorbitorului nativ al englezei. Adică cel neinfluențat de patriotisme, de prefațările criticilor literari sau de judecățile de sus asupra culturii românești. În ultimii 10 ani am susținut peste 15 prezentări/recitaluri Eminescu În orașe americane și canadiene. Amintesc printre cele destinate În primul rând nativilor (și realizate exclusiv prin efort propriu) pe cele de la Smithsonian Institute, Harvard, New York University, Centrul Internațional de Studii Est-Europene de la Berkley University, și producțiile teatral-muzical-coreografice cu The Legend of the Evening Star din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
acelorași valori ale tradiției. Prezentarea pe larg a Expoziției generale române din 1906 readuce în atenția publicului una dintre cele mai importante manifestări cu caracter internațional organizate la noi, eveniment rămas unic prin anvergură și încărcătură simbolică. Și astfel ne amintim brusc că suntem în 2006, la 100 de ani de la acest moment, și că probabil evocarea lui Carmen Popescu reprezintă una dintre puținele modalități de celebrare a evenimentului și de salvare de la ștergerea din memoria colectivă; din această perspectivă, demersul
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
teritoriile anexate." (pag. 206) Instrument al centralizării, stilul național asigură "Ťunificareať ansamblului teritoriului grație vocabularului său, ce se vrea o sinteză a tradiției" (pag. 206 - 207). Este momentul unei expansiuni extraordinare, atât la nivel teritorial, cât și la nivelul programelor; amintim: "edificiile victoriei" (arcuri de triumf, monumente ale eroilor, mausolee, dar și catedralele din Transilvania - precum Catedrala Încoronării de la Alba-Iulia, arh. Victor Ștefănescu - " cu dubla lor funcțiune de loc de cult și monument al românității), edificii publice (primării, sedii de administrații
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
un blestem psihologic din a cărui strînsoare nu se mai poate scăpa: vei vedea totul în distincții logice și în scheme conceptuale, împărțind lumea în felii de existență și în ierarhii semantice, fără să mai faci efortul de a-ți aminti că ele, feliile acestea și ierarhiile acestea, sînt doar în mintea ta și nu în realitatea lumii. Și pentru că nu mai faci acest efort, încetezi de a mai folosi cuvintele pentru a vorbi despre realitate, și începi să vorbești despre
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
bineînțeles, Abélard au intrat în bătălie nutrind convingerea că inteligența lor va împinge cu un pas înainte limpezimea teologiei creștine. Ca cititorul să-și facă o imagine despre mărul discordiei în jurul căruia s-a purtat disputa universaliilor e îndeajuns să amintim ceea ce spuneam la începutul acestor rînduri: că în filozofie aproape totul se petrece la locul de întîlnire dintre realitatea lumii și cuvintele noastre. Pentru medievali, acest loc de întîlnire semăna cu o bolgie a confuziilor semantice, un fel de creuzet
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
Odobescu și nici nu sunt sigur că acest lucru era posibil. După 1950, când devenisem asistent, am constatat, la un moment dat, că poarta care ne separa de Litere se deblocase. De-a lungul anilor, blocarea și deblocarea alternau. Vă amintiți de o deblocare mai semnificativă? La sfârșitul anilor î50 și începutul anilor î60, sfatul unor înțelepți (Al. Rosetti, Tudor Vianu, Gr.C. Moisil și Emil Petrovici) a făcut posibilă organizarea unei colaborări între matematicieni și lingviști. Drept urmare, s-a introdus un
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
strălucirea aia nemaipomenită pe care o cream împreună S-a cam spart gașca și s-a cam dus încrederea mea oarbă în ceea ce credeam până nu demult a fi o valoare incoruptibilă, cea a prieteniei." E imposibil să nu ne amintim fiecare, cumva, gustul acestor evaporări tacite. Amărui și totodată candid, aprig și simultan inert. Pe care parcă îl drege un pic poemul, așa de confient, al lui Anton Jurebie, la doar câteva file distanță: "prietenii mei de la craiova/de la caracal
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
care, rareori, autorul picură cu pipeta câte un strop de poezie: "ți se dezlipește pielea de pe palme/ unghiul bărbiei față de piept/ se-nchide/ săptămână de săptămână cu un grad"; "când am recitit poemul cu sconcși al lui lowell/ mi-am amintit că prima noapte în care am descoperit/ că sunt singur/ s-a petrecut într-un bloc de patru etaje/ într-o baie/ atunci s-a pornit mașinăria/ pe întuneric/ sub/ luna de culoarea urinei"; "acum facem curățenie/ ștergem măturăm spălăm
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
a pretinde altceva decât să fie "interpretată la infinit". Orice literatură nu este, prin însăși definiția ei, decât, în felurite grade, "fantastică", "adică aparținând în mai mare măsură felului în care vede autorul ei, decât lucrurilor văzute de acesta". Ne amintim aici de iritarea lui Baudelaire, când, condamnat fiind juridic pentru Les Fleurs du Mal, a fost învinuit de realism, negându-i-se astfel "spiritualitatea arzătoare" cu care se străduia a lua distanțe față de orice aspect al realului. Maxima "putere" a
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
simțim codul, adică climatul politico-religios în care filozoful și-a cîntat cîntecul. Așa cum un om nu ținte minte decît cunoștințele de care face uz în mod constant, restul uitîndu-le cu o eficiență care îl face ca nici măcar să nu-și amintească că le-a învățat vreodată, tot așa memoria omenirii reține numai cunoștințele pe care selecția politică sau religioasă le-a considerat importante. Cîte polemici și cîte dezbateri teoretice nu au existat și s-au stins atît de complet încît de pe urma
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
Popescu-Tăriceanu ? Nu! Mai degrabă o valsare sprintenă, doar cu ceva smucituri de rock, printre întrebările moderatorului. Nevasta lui Haralampy, Claustrina, chiar a zis la un moment dat atrâgându-și oprobiul publicului din sufrageria noastră: -Nu-știu de ce, da' domnu' Prim-ministru îmi amintește de "Călin - file de poveste"... -Și mie, s-a solidarizat repede cu ea nevastă-mea Coryntina. -V-ați trezit, și voi, dragelor? le-a întrebat cu sarcasm prietenul. ULTIMA OR|. Emoționanta și cumplita declarație a deputatului PD Ioan Oltean: -,Am fost
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
cu La jeune fille ŕ la perle - tablou a cărui poveste a fost inventată, relatată de aceeași Tracy Chevalier - și cu Doamna cu hermina, un tablou cu care orice Doamnă cu licornul are oarecari afinități. Dar sintagma Doamna cu licornul amintește și de Doamna cu cățelul. Adică licornul este un indiciu sigur pentru a o identifica pe acea doamnă de care este legat indisolubil în orice imagine. * La Biblioteca Națională a Franței se păstrează o pictură de la începutul secolului XVI. Se
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]