2,018 matches
-
Acorduri, protejat de Lucrețiu Pătrășcanu contra epurărilor succesive din aparatul de stat. Două săptămâni după destituirea lui Pătrășcanu a fost arestat și Țuțea care, cu o întrerupere între 1953 și 1956, va fi deținut până în 1964 . Eliberat din detenție, în urma amnistiei din 1964, patru ani mai târziu, în primăvara lui 1968, lui Petre Țuțea i se întocmește o "fișă personală" (în cadrul unui "Referat cu propuneri de avertizare a numitului Țuțea Petre"): În vârstă de 66 de ani în 1968, Petre Țuțea
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
Regimul comunist polonez a suspendat legea marțială, în cadrul unei serii de măsuri lente și neuniforme. Suspendarea legii marțiale a avut loc în 1982, când au fost eliberați câțiva deținuți politici. Deși dreptul formal s-a finalizat în iulie 1983 și amnistia generală a fost legiferată, sute de prizonieri de conștiință au continuat să rămână în detenție. În iulie 1984 a fost declarată încă o amnistie generală și, după două ani, au fost eliberați aproape toți deținuții politici. Însă autoritățile au continuat
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
au fost eliberați câțiva deținuți politici. Deși dreptul formal s-a finalizat în iulie 1983 și amnistia generală a fost legiferată, sute de prizonieri de conștiință au continuat să rămână în detenție. În iulie 1984 a fost declarată încă o amnistie generală și, după două ani, au fost eliberați aproape toți deținuții politici. Însă autoritățile au continuat să persecute dizidenții și activiștii sindicatului liber. „Solidaritatea” a rămas proscrisă și publicațile ei erau interzise, iar publicațiile independente erau cenzurate. La sfârșitul anilor
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
Regimul comunist polonez a suspendat legea marțială, în cadrul unei serii de măsuri lente și neuniforme. Suspendarea legii marțiale a avut loc în 1982, când au fost eliberați câțiva deținuți politici. Deși dreptul formal s-a finalizat în iulie 1983 și amnistia generală a fost legiferată, sute de prizonieri de conștiință au continuat să rămână în detenție. În iulie 1984 a fost declarată încă o amnistie generală și, după două ani, au fost eliberați aproape toți deținuții politici. Însă autoritățile au continuat
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
au fost eliberați câțiva deținuți politici. Deși dreptul formal s-a finalizat în iulie 1983 și amnistia generală a fost legiferată, sute de prizonieri de conștiință au continuat să rămână în detenție. În iulie 1984 a fost declarată încă o amnistie generală și, după două ani, au fost eliberați aproape toți deținuții politici. Însă autoritățile au continuat să persecute dizidenții și activiștii sindicatului liber. „Solidaritatea” a rămas proscrisă și publicațile ei erau interzise, iar publicațiile independente erau cenzurate. La sfârșitul anilor
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
nu face din islam o religie de stat. Constituția dă președintelului dreptul de a desemna miniștrii, de a declara război și stare de urgență, să emită legi (care, cu excepția cazurilor de urgență, au nevoie de ratificarea Consiliului Poporului), să declare amnistie, să amendeze constituția și să desemneze funcționari civili și personalul militar. Potrivit constituției din 2012, președintele este ales de cetățenii sirieni prin alegeri directe. Ramura legislativă a Siriei este Consiliul unicameral al Poporului. Sub constituția precedentă, Siria n-a avut
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
s-a aflat în prima linie a mișcării de liberalizare și reformă de după moartea lui Stalin. A denunțat public „complotul doctorilor” ca fiind o fraudă, a anchetat și a rezolvat misterul morții lui Solomon Mihoels și a fost inițiatorul unei amnistii, prin care peste un milion de prizonieri nepolitici au fost eliberați din lagărele de muncă forțată. În aprilie, Beria a semnat un decret de interzicere a torturii în închisorile sovietice. Tot pe seama lui Beria au fost puse și liberalizarea politicii
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
1660 - 1688, cât a durat restaurația, pe tronul Angliei s-au succedat Carol al II-lea Stuart (1660 - 1685) și Iacob al II-lea Stuart (1685 - 1688 ). Carol al II-lea a promis prin ,Declarația de la Breda” (mai 1660) o amnistie generală și garantarea libertății de conștiință. Regimul instaurat de Carol al II-lea evolua spre un echilibru politic în cadrul societății engleze. A acceptat prin Actul de mărturisire a credinței (Test Act, 1673) excluderea catolicilor din toate funcțiile statului. Cel mai
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
și la începutul lui 1996 au avut loc mișcări de protest, care au dus la arestarea a peste 600 de disidenți. După ce emirul fondator a murit în 1999, fiul acestuia, Hamad bin Isa al-Khalifa, a eliberat în februarie 2001 prin amnistie 4000 de deținuți politici, a abrogat Legea Securității Statului și a desființat Tribunalul de Securitate a Statului. S-a ținut un referendum, aprobat cu 98% din voturi, prin care se reintroducea parlamentul, se instituia un sistem judiciar independent și se
Bahrain () [Corola-website/Science/298074_a_299403]
-
cele ale lui Mihail Gorbaciov de după o treime de secol. Propunerile lui Beria aveau scopul de a-l denigra pe Stalin și de a da vina pe el pentru crimele înfăptuite de Beria. Una din propunerile adoptate a fost o amnistie care în cele din urmă a dus la eliberarea a peste un milion de deținuți. O alta, neadoptată, a fost pemiterea unirii Germaniei de Est cu cea de vest într-o Germanie neutră, în schimbul unor compensații din partea Occidentului — propunere considerată
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
ce au comis anumite infracțiuni, cărora să le fie amnistiate pedepsele. Se consideră că astfel de legi permit reducerea suprapopulării închisorilor, dar totodată metoda este criticată deoarece se consideră că încurajează comiterea de infracțiuni rutiere înaintea perioadei alegerilor. Diferența dintre amnistie și pardon prezidențial este că prima elimină consecințele următoare ale sentinței, ca și cum infracțiunea nu a fost comisă, în timp ce a doua doar termină sentință, fără însă de a elimina eventualele consecințe. În urma unui referendum din anul 2000, durata mandatului prezidențial s-
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
împotriva insurgenților greci, a dispărut fără urmă. Războiul ruso-turc din 1828 - 1829 a produs o nouă scindare în cadrul Siciului, unii dintre cazaci dorind să se alăture rușilor, alții rămânând loiali turcilor. Pro-rușii doreau reîntoarcerea în Rusia, cu condiția ca să primească amnistia imperială. Șeful militar al orașului Izmail, S. A. Tuciov a început în 1827 negocieri secrete cu atamanul de tabără Vasili Nezmaevski. Condiția pusă de Tuciov era ca să fie repatriată întreaga Armată, nu doar un grup restrâns. Nezmaevski nu s-a arătat
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
malul stâng al fluviului, cazacii au fost conduși în fața împăratului Nicolae I, care ar fi declarat: „Бог вас простит, отчизна прощает, и я прощаю” (Dumnezeu vă va ierta, patria-mamă vă iartă și vă iert și eu) Cazacii au primit o amnistie generală și au câștigat încrederea țarului în asemenea măsură, încât Nicolae I a traversat Dunărea în aceiași barcă cu Gladki și cu polcovnicii cazacilor la rame. Țarul le-a promis noilor săi supuși că le va permite să formeze o
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
în mai 1940, Broniewski a fost trimis la centrul de detenție NKVD din Lubianka, unde a fost ținut treisprezece luni. După izbucnirea războiului germano-sovietic, a fost transportat în Saratov, iar apoi în Almatî, unde a fost eliberat ca rezultat al amnistiei care a fost introdusă după semnarea acordului Sikorski-Majski din 7 aprilie 1941. Broniewski s-a încadrat în armata poloneză formată în Uniunea Sovietică sub comanda generalului Władysław Anders. A lucrat la ambasada Poloniei din Kuibîșev. În 1942, împreună cu trupele poloneze
Władysław Broniewski () [Corola-website/Science/316729_a_318058]
-
de asasinare a țarului, a urmat un mare val de represiuni în 1925. În 1926, țarul a convins Țankov să demisioneze împreună cu guvernul său, pentru a permite instalarea unui cabinet moderat sub președinția lui Andrei Liapcev. A fost proclamată o amnistie, dar Partidul Comunist a rămas în afara legii. Agrarienii s-au reorganizat și au câștigat alegerile din 1931 sub conducerea noului lider al partidului, Nicola Mușanov. În momentul în care părea că a fost restabilită stabilitatea politică, au reapărut tensiuni economico-sociale
Bulgaria în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/320188_a_321517]
-
amnistiați în 1880. Unii au avut roluri importante în viața politică ulterioară, fiind consilieri locali ai Parisului, deputați sau senatori. În 1872, s-au adoptat legi dure care au împiedicat stânga să se organizeze. Pentru cei închiși, a fost o amnistie generală în 1880, cu excepția celor condamnați pentru omor sau incendiere. Parisul a rămas sub lege marțială timp de cinci ani.
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
a izbucnit revolta cretană din 1866 familia lui Venizelos a fost obligată să fugă insula Syros, datorită participării lui Kyriakos la mișcarea revoluționară . Familia Venizelos nu a putut să se întoarcă în Creta până în 1872, când Abdülaziz a dat o amnistie. Eleftherios a urmat cursurile liceului din Ermoupolis, (Syros), și și-a luat diploma 1880. În 1881, el a fost admis la Universitatea din Atena, la facultatea de drept și a obținut diploma în drept cu note excelente. S-a reîntors
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
în 1992 de către Curtea Supremă germană. Ossietzky a fost acuzat și pentru faptul că scrisese „toți soldații sunt niște ucigași”. Acuzarea a fost că ar fi denigrat armata germană, dar pe acest punct a fost găsit nevinovat. În baza unei amnistii, Ossietzky a fost eliberat din închisoare la 22 decembrie 1932, după ce petrecuse 227 de zile în închisoare. Slăbise 10 kg. Prietenii l-au sfătuit să fugă din Germania. În noaptea de 28 februarie 1933 clădirea parlamentului german din Berlin a
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
din administrația militară) al forțelor de ocupație naziste în Salonic. În 1959 a fost luat prizonier în Grecia și condamnat la 25 de ani, fiind considerat criminal de război. Pe 3 noiembrie în acel an, Merten a beneficiat de o amnistie pentru criminalii de război, și a fost eliberat și extrădat în Reublica Federală Germania după presiunile politice și economice din partea Germaniei de Vest (care, la acea vreme, a găzdut mii de imigranți greci) Arestarea lui Merten a înfuriat-o pe
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
până după prăbușirea Uniunii Sovietice. După moartea lui Stalin (5 martie 1953), Hrușciov a declanșat procesul de destalinizare. Un prim grup de deținuți din lagărele de muncă sovietice a fost amnistiat pe 27 martie 1953. pentru ca prevederile primului decret de amnistie să fie extinse pe 17 septembrie 1955. Cu toate acestea, anumite crime politice au fost excluse de la amnistiere. În orașul austriac Lienz se află un cimitir cu optsprezece morminte, cu un monument ridicat în amintirea „tragediei de pe Drava”.
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
o tonă de chicle de la Santa Anna, dar experimentele lui s-au dovedit nefructuoase; în schimb, Adams a contribuit la înființarea industriei gumei de mestecat cu un produs denumit de el „Chiclets”. În 1874 Santa Anna a profitat de o amnistie generală și s-a întors în Mexic. Fără un picior și aproape orb din cauza cataractei, a fost ignorat de guvernul mexican la aniversarea bătăliei de la Churubusco. După doi ani, la 21 iunie 1876, a murit la Ciudad de México.
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
capitale, ci mai ales pentru aplicarea sa neuniformă, dictată de interesele politice, ceea ce face din cazul românesc unul aparte. Confruntat cu decalajul din ce în ce mai mare dintre discursul oficial și criminalitatea în creștere, reacția lui Ceaușescu a fost de a acorda largi amnistii în scopul îmbunătățirii imaginii proprii. În cele din urmă, Ceaușescu însuși a fost condamnat la moarte și executat în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Un total de 100 de execuții efectuate în perioada 1969-1989 ridică numărul total al celor executați în
Pedeapsa capitală în România () [Corola-website/Science/321480_a_322809]
-
a primit cu indiferență acest final. Franța își dorea pace și armonie în ajunul și înainte de lupta pe care Republica avea să o dea pentru . În acest spirit, la 17 noiembrie 1899, Waldeck-Rousseau a depus un proiect de lege de amnistie ce acoperea „toate faptele criminale și delictele conexe cazului Dreyfus sau care au fost comise într-o acțiune conexă uneia dintre aceste fapte”. Dreyfusarzii s-au revoltat, neputând accepta ca adevărații vinovați să fie amnistiați pentru crimele lor de stat
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
avut și o consecință tristă asupra relațiilor dintre familia Dreyfus și ramura radicală a dreyfusarzilor. Fernand Labori, Jaurès și Clemenceau, cu consimțământul generalului Picquart, îi reproșau deschis lui Alfred Dreyfus că acceptase grațierea și că protestase prea puțin față de legea amnistiei. La doi ani după acest deznodământ, prietenia lor lua sfârșit astfel, pentru niște amănunte minore. Preferând să evite un al treilea proces, guvernul a hotărât să-l grațieze pe Dreyfus, decretul fiind semnat de președintele la 19 septembrie 1899, după
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
nici o alegere, au deschis porțile pentru ca Aurelian să intre în cetate, pregătinându-se pentru cei mai rău. Într-o mișcare surpriză Aurelian nu a ucis conducerea sau chiar să permită trupelor sale să jefuiască orașul, dar în schimb a acordat o amnistie generală. Acest spectacol de milă a avut un efect de undă în est, că oraș după oraș a acceptat reintegrarea pașnică înapoi în Imperiul Roman.
Bătălia de la Immae () [Corola-website/Science/328958_a_330287]