KorAP: Find »[drukola/base=anarhie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...77 78 79 ...82 >

2,050 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea va vedea de ce este �n stare aceast? nou? Armat? rus? �bazat? pe democra? ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau leg? tur? cu realitatea. �n ziua de 23 martie, c�teva unit?? i ruse? ți r? zvr? țîțe ? i?au f? cut apari? ia la Ia? i, amenin? �ndu? l pe regele Ferdinand. Nu mai era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
spiritele apelul s? u? Iorga consideră c? apelul fusese bine primit de ru? i88. La care se ad? ugau ? i interven? ia energic? a ambasadelor str? ine, ac? iunile hoț? r�te ale lui Iorga ? i natură oscilant? a predominantei anarhii revolu? ionare. Dar poate c? cel mai important factor a fost acela c? semin? ele revolu? ionare ruse? ți c? zuser? pe o st�nc? rom�neasc? steril?; iar Reforma Agrar? ? i �mpropriet? rirea oamenilor a f? cut că st

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
treceau �n misiune prin Ia? i relat�nd acelea? i lucruri. Apoi Iorga s? a ridicat ? i a r? spuns, explic�ndu? i c? este con? tient de tot ce se petrecea ? i c? revolu? ia rus? deschisese por? ile �n fă? a anarhiei. Germania va profita cu siguran?? de situa? ie. Era con? tient de marile defecte ale guvernului Br? tianu, dar, ? i aici Iorga ? i?a ridicat glasul că ? i cum ar fi vrut s? fie auzit acolo unde se s? pau tran

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era deloc un Godefroy de Bouillon; el venea la Ierusalimul lui David ? i al lui Solomon. Iorga ? i?a explicat simpatia: �Că na? ionalist, nu poate proceda altfel�100. �n toamn? , situa? ia devenise disperat? �n Moldova. Armata rom�n? era indiferent? fă?? de anarhia din r�ndul ru? ilor, dar nu ? i fă?? de consecin? ele dezmembr? rîi for? elor armate ale principalului ei aliat. �n cele din urm? , unit?? ile ruse? ți r? mase au fost alungate de armată rom�n?. La plecare, ru? îi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Carol al ÎI? lea �n Rom�nia. Germania, sub Hitler, ? i Rusia, sub Stalin, ? i?au revenit, au atacat Acordul de la Versailles ? i au �nceput, al? turi de alte regimuri, ca Italia fascist? , s? destabilizeze sistemul de la Versailles. Lumea revenea la anarhia internă? ional?. Unitatea na? ional? a Rom�niei lua sf�r? it prin violen?? , �n 1940. �n 1918, toate acestea erau departe. Pe l�ng? realizarea unit?? îi na? ionale, Rom�nia a �nceput aceast? era plin? de speran? e cu o reform

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i �n ? eserea intrigilor, �n care acest despot fanariot era expert. Argetoianu a scos �n afara legii primul Congres al Partidului Comunist Rom�n, dup? care a atacat rolul lui Iorga �n via? a public? , numind �Neamul rom�nesc� �un ziar murdar, un organ al anarhiei�. Atunci c�nd Iorga a protestat, Argetoianu i? a promis c? �o s?? i v�re pumnul �n gur? �48. �n martie 1920, dup? dizolvarea Adun? rîi Na? ionale, Iorga e considerat drept purt? torul de cuv�nt al �Opozi? iei Unite�, numit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o tradi? ie intelectual? care le m? rea ? ansele de reu? it?. Condi? iile groaznice de trai ale studen? ilor au devenit unul dintre motivele principale ale radicaliz? rîi lor. Iorga a condamnat radicalismul studen? esc (pe care �l eticheta drept �anarhie�), dar �? i amintea c�te suferin? e �ndurase ca student bursier. Descria acum �n culori vii condi? iile din dormitoarele studen? e?ți, lascivitatea, mizeria ? i calitatea hranei sub orice critic? 104. Dispropor? ia dintre studen? îi rom�ni ? i evrei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Nu exist? �n scrierile lui Iorga nici o men? ionare a mediului din care provenea Mussolini. Nu a men? ionat niciodat? faptul c? acesta fusese marxist ? i c? era un socialist foarte radical. Dup? evenimentele din Italia, Iorga a fost informat asupra �anarhiei� �n plin? desf?? urare de acolo. ?i coresponden? a lui demonstreaz? c? era la curent cu brutalele metode fasciste 178. Care nu? i erau pe plac. Cu toate acestea, atunci c�nd Mussolini a venit la putere, Iorga a scris un editorial

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
toate ligile antialcoolice din lume. Pe l�ng? corup? ie ? i alcoolism, puritanul Iorga ducea o lupt? neistovit? �mpotriva pornografiei. Ziarul lui ini? iase o cruciad? �mpotriva manifest? rilor politice la care Iorga se referea cu dispre? utiliz�nd termenul �anarhie�. De? i nici el nu avea un temperament bl�nd, ura manifest? rile ilegale, provocatoare de dezordine ? i anarhie. �ntruc�ț aceste manifest? ri erau opera studen? ilor radicali de dreapta, atacurile lui nu f? ceau dec�ț s? toarne gaz pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pornografiei. Ziarul lui ini? iase o cruciad? �mpotriva manifest? rilor politice la care Iorga se referea cu dispre? utiliz�nd termenul �anarhie�. De? i nici el nu avea un temperament bl�nd, ura manifest? rile ilegale, provocatoare de dezordine ? i anarhie. �ntruc�ț aceste manifest? ri erau opera studen? ilor radicali de dreapta, atacurile lui nu f? ceau dec�ț s? toarne gaz pe foc. A dus o lupt? neobosit? ? i �mpotriva condi? iilor sanitare tot mai proaste de la Bucure? ți ? i din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu permitea nici un atac din partea �Noului na? ionalism�. �n ochii lui, el era principalul element �n �nf? ptuirea Rom�niei Mari, iar na? ionalismul acesteia trebuia s? se bizuie pe s? m?n? torism. Iorga respingea violen? a legionarilor, consider�nd? o drept �anarhie�, iar el ură anarhia. Era totodat? partizanul Sistemului de la Versailles ? i devotat Fran? ei din punct de vedere politic ? i cultural. Dup? venirea la putere a lui Hitler, Iorga �? i va canaliză ură spre orientarea progerman? a Legiunii. Iorga era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din partea �Noului na? ionalism�. �n ochii lui, el era principalul element �n �nf? ptuirea Rom�niei Mari, iar na? ionalismul acesteia trebuia s? se bizuie pe s? m?n? torism. Iorga respingea violen? a legionarilor, consider�nd? o drept �anarhie�, iar el ură anarhia. Era totodat? partizanul Sistemului de la Versailles ? i devotat Fran? ei din punct de vedere politic ? i cultural. Dup? venirea la putere a lui Hitler, Iorga �? i va canaliză ură spre orientarea progerman? a Legiunii. Iorga era profund iritat de provocarea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a fost proclamat? Republică Spaniol? , Iorga a lansat un avertisment: o republic? are nevoie de o clas? de mijloc, pe care o m�n? de intelectuali nu o pot �nlocui. Atunci c�nd acest lucru va deveni evident, se va instala anarhia. Cinci ani mai ț�rziu, c�nd anarhia a sc? pat din lan? , Iorga scria: �Fascismul spaniol va �ncerca s? �nrobeasc? g�ndirea, a? a cum face orice dictatur? �. Dar Iorga era �nsp? im�ntat de spectacolul ororilor dezl? n

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un avertisment: o republic? are nevoie de o clas? de mijloc, pe care o m�n? de intelectuali nu o pot �nlocui. Atunci c�nd acest lucru va deveni evident, se va instala anarhia. Cinci ani mai ț�rziu, c�nd anarhia a sc? pat din lan? , Iorga scria: �Fascismul spaniol va �ncerca s? �nrobeasc? g�ndirea, a? a cum face orice dictatur? �. Dar Iorga era �nsp? im�ntat de spectacolul ororilor dezl? n?uite. El era de p? rere c? influen

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ie din Spania? � C�nd Franco ? i?a f? cut Declară? ia, Iorga a f? cut urm? torul comentariu: �Este deplorabil că armata s? intervin? �n politic? , dar dac? politică devine un sport pentru ucigă? i, interven? ia aceasta devine obligatorie�. ?i cum anarhi? ții deveneau violen? i �n Catalonia, iar bisericile Barcelonei ardeau, Iorga i? a calificat drept �cel mai sup? r? tor exemplu de degradare uman? � ? i a �ntrebat cum de tac acum oamenii, dup? ce fuseser? cutremura? i de fl? c?rile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ÎI) ? i monarhia deoarece credea c? �n acest v�rtej ame? itor regele era o garan? ie a stabilit?? îi, constituid un bastion al unit?? îi na? ionale �mpotriva hr? p? re? elor partide politice, cu �Suprafanarul� lor, pe de o parte, ? i detestata �anarhie� a Legiunii, pe de alta. �n zilele Anschluss-ului ? i ale isteriei pe care am descris? o mai sus, Iorga comenta c? �n perioada aceasta de agită? ie din Europa �po? i s? i te al? turi unui aventurier sau unui monarh; eu am

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
O avalan?? de amenin?? ri legionare cu moartea s? a ab? țuț asupra lui, iar Legiunea i? a organizat un simulacru de �funeralii� la V? lenii de Munte. Studen? îi legionari nu erau pentru Iorga dec�ț simpli reprezentan? i ai anarhiei ? i ai nazismului. Istrate Micescu, un neobosit sus? în? tor al extremei drepte pe l�ng? regim, a �ncercat s? penduleze conceptual �ntre Iorga ? i Legiune. �Nu m? a interesat niciodat? na? ionalismul unui partid! �17a fost r? spunsul lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
M. Sturdza), Codreanu s? a �nt�lnit cu Goga pe 8 februarie 1938. Poate c? ar fi putut s? fac? ceva, pentru c? am�ndoi sim? eau c? regele pusese ceva la cale, dar era prea ț�rziu. �n atmosferă de anarhie ? i pr? bu? ire general? , odat? cu cre? terea puterii Legiunii, regele a sim? it c? i se for? eaz? m�na. �ncep�nd cu ziua de 7 februarie, el ? i?a ini? iat ministrul de Interne, C? linescu, asupra planurilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
teroare, dar nu ? i Iorga: el era non? alant ? i curajos fă?? de asemenea lucruri. La 30 noiembrie 1937, Iorga a dat un interviu mamut la Universitatea de la Paris. La sf�r? ițul interviului, ziaristul francez l? a rugat s? comenteze asupra anarhiei din r? zboiul civil care zguduia Catalonia ? i �n care prietenul s? u, profesorul ? i arheologul Puig y Catafalch, era gata s? fie ucis. �Cine ? ție? � a replicat Iorga. �Aceasta este o amenin? are c? reia �i putem face fă??. N? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
apere interesele Germaniei: �Ruhe în der Rohstoffszone! � Ceea ce �nsemna petrol, alimente ? i siguran? a regiunii strategice, locul de unde �? i preg? tea atacul �mpotriva Uniunii Sovietice. Scop �n vederea atingerii c? ruia Antonescu ? i restabilirea vechii ordini constituiau garan? ia, nu anarhia legionar? ? i experimentele unei revolu? îi sociale �arhanghelice�. �ntre timp, to? i germanii de la toate nivelurile � lucru deloc surprinz? tor � at�ț diplomatul conservator de carier? , ambasadorul Fabricius sau, la nivelul �W� (Wirtschaft), dr. H. Neubacher, c�ț ? i cei din SS sau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i mai mult regimul. Burghezia �nfrico? at? a trecut �n opozi? ie, capitalul evreiesc a disp? rut peste grani?? , iar pre? urile produselor de baz? au urcat p�n? la cer. Legiunea a organizat propria ei �Poli? ie legionar? �, care va fi �n fruntea anarhiei, a jafurilor, a crimelor ? i a degrad? rîi. ?intele acesteia erau evreii, str? inii (ambasadele str? ine protestau f? r? �ncetare!) ?i chiar cuzi? ții. Antonescu a �ncercat s? ridice moralul poporului s? u. Era o isp?? ire public? pentru p

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pentru un militar conservator că Antonescu, sarcina primordial? a guvernului era mai cur�nd men? inerea ? i asigurarea vie? îi dec�ț pream? rirea mor? îi. El i se pl�ngea tot mai des lui Sima c? �nu pot tr? i �n anarhie! �30 Pe la sf�r? ițul lui septembrie, Bucure? țiul devenise tot mai greu de suportat pentru Iorga. Statutul de universitar �i fusese retras ? i li se puneau be? e �n roate activit?? ilor Institutului s? u de Istorie Universal?. Nu? i mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i li se puneau be? e �n roate activit?? ilor Institutului s? u de Istorie Universal?. Nu? i mai r? m�nea dec�ț �Neamul rom�nesc�, dar aici Nicolae Georgescu? Coco? era tot mai greu de controlat. Pe m? sur? ce anarhia legionar? c?p? ta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbră lui Robespierre. El avertiza c? �orice revolu? ie �? i are Robespierre? ul ei�, incoruptibilul, flegmaticul, ț? iosul, nemilosul ? i arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Interne (un simpatizant al Legiunii). Mircea i? a urmat prompt sfatul, dar f? r? nici un rezultat. A ob? inut �n cele din urm? leg? tură cu colonelul C. Rio? eanu de la Ministerul de Interne (un oficial pro? Antonescu), du? man al anarhiei legionare. Acesta a f? cut tot ce? i st? tea �n puteri. A fost �nt�mpl? tor ob? inut? leg? tură cu Sima ? i s? a ordonat instituirea de puncte de control poli? iene? ți �ntre Sinaia, Ploie? ți ? i Bucure

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ai celorlal? i�, a replicat Sima. Ceea ce Antonescu nu era dispus s? fac? 46. Totu? i, aceste dou? zile s�ngeroase par s? fi constituit punctul de cotitur? al atitudinii lui Antonescu fă?? de Legiune. Repulsia să fă?? de anarhia legionar? �ncepea s? se cristalizeze. El i? a convocat pe c�? iva dintre ofi? erii lui superiori de �ncredere ? i, dup? cum �? i amintea Amiralul M? celaru, le? a spus c? va nimici Legiunea de �ndat? ce acest lucru va

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]