5,110 matches
-
se referă, așadar, la obiectivitatea sentimentului, ci la transcrierea exactă a ritmului interior al poemului. Este expresia acută a sensibilității, a trăirilor personale puse în slujba unei colectivități. De aici, o asemenea concluzie: „Ca și nuditatea, înfățișarea versului liber este anonimă și egalitară: sub un limbaj comun, o inimă unanimă”. Și, într-adevăr, pe fondul unei sensibilități adeseori exacerbate, poezia din Declarația patetică dezvăluie un veritabil umanism în descendența lui Whitman. Poemul devine un instrument de acțiune, de luptă. El contribuie
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
de-a pururea a Augustei Mariei Tereziei, publicată în 1780 și semnată M. Lucrarea Retorică adecă Învățătura și întocmirea frumoasei cuvântări, editată de P.-M. în 1798 (și a cărei alcătuire i-a fost mult timp atribuită), este o traducere anonimă mai veche după Francisc Scufos, Téhni ritorikís (Veneția, 1681). Este primul tratat de acest gen apărut în românește, un act cultural reprezentativ pentru năzuințele iluminiștilor, prin îndemnul patetic la însușirea „meșteșugului” de a vorbi frumos, logic, convingător. Aceleași scopuri erau
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
în timp, autorul încredințează tiparului încă un volum, Desene naive (1983), exercițiul liric ajutându-l să-și configureze o poziție mult mai obiectivă față de propria poezie. În Frunză elegiacă motivul frunzei stinghere, tremurând în aerul umed al toamnei, simbolizează destine anonime și efemere. Poetul își dezvăluie confesiv trăirile, fluxul liric așezându-se, cuminte, într-un tipar destul de previzibil și pe alocuri banal. Bunăoară, dragostea e „batere de aripă”, ramurile „scuturatu-s-au/ ca și iubirea”, doar spaima de moarte ia chipul unei fiare
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
romanul Vară nebună cu bărci albastre, scris alert, în maniera lui Fănuș Neagu, cu un personaj tras parcă din proza optzeciștilor. Benito Macarie, profesor amator de „ghidărie” (agent turistic sezonist), își îngrămădește într-o epică plină de haz solitudinea, iubirile anonime, tribulațiile mărunte. Toate sunt pretext al unei satire acide, iar personajul „e elevat totuși ideatic prin aspirația de a poseda o barcă albastră cu pânze galbene, un simbol exotic al libertății” (Marian Popa). SCRIERI: Cheltuieli de reprezentare, București, 1970; Adio
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
când solitudinea i se impunea ca soluție extremă. Citabilă este chiar poezia care dă titlul primei cărții: „E liniște, din oraș/ nu răzbate/ nici o voce politică,/ radioul, închis - nu se aude/ nici un lider de opinie;/ în schimb, citesc o carte anonimă,/ parcurg presa de scandal,/ îmi umplu un pahar/ cu vinul meu acru/ și-mi fumez țigările mele ieftine./ Apoi fac de câteva ori socoteala:/ cât mă costă laptele, fasolea/ și pâinea pentru copii”. Totul sună simplu și impresionant, confirmând ceea ce
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
cupele reversibile ale clepsidrei, melcul, șarpele încolăcit în urme uscate, dar visând „cum înconjoară grădini”. Cu un instrumentar expresiv și formal larg uzitat în deceniul al șaptelea, volumul Roata e consemnabil prin tipul insolit de atitudine lirică a unui eu-exponent anonim, situat în orbita mitului și întărind prin varii procedee - forma folclorică de baladă, descântec sau strigătură, un ciclu de poeme intitulate alternativ Voce, Cor, Strigăt - marca rostitorului detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
rămâne tributară unor „fecunde stimulente” ale liricii interbelice, creându-și „un supralimbaj sau extralimbaj poetic” ce începe să-și arate uzura. Constatarea, reluată și în Atitudini critice (1983), unde se vorbește despre „un mimetism fără modele” sau despre un „epigonism anonim”, e perfect legitimă, numai că autorul însuși își fundamentează analiza poeziei pe un asemenea „supralimbaj”, în funcție de care evaluează producția lirică. De pildă, în Poeți contemporani (1978) lui Marin Sorescu i se reproșează „anecdotismul poetic”, „prozaismul” și „registrul minor” al dicțiunii
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
nu mai poate ființa), culegerile au fost în bună măsură realizate și unele vor fi publicate ulterior (Miron Pompiliu, V. Gr. Pop, I. S. Bădescu ș.a.). Între manuscrisele lui Eminescu, drept mărturie a aceleiași preocupări, se află așa-numitul Caiet anonim, cuprinzând literatură populară din Moldova. G.D.
ORIENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
în pofida câtorva eforturi de „reorganizare” și convertire la noul „ritm” al epocii, menționate în notița redacțională Către cititori, din ultimul număr, ce anunță suspendarea apariției „până la toamnă” (în fapt definitivă). Se traduce și mai ales se adaptează copios (și adesea anonim) din clasici, ca și din unii contemporani de succes, se compilează fără rețineri din presa străină, punându-se în general accentul pe nevoia de informare și pe setea de „curiozități” a publicului larg. Cititorii sunt familiarizați cu nume ca F. M
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
și din țară. Condus de convingerea, susținută și în intervenții teoretice, că literatura română din veacurile trecute este cu mult mai bogată și mai variată decât se crede îndeobște, pune pentru prima dată în circulație importante opere literare, fie ele anonime (pamflet versificat, poezii, piese de teatru), fie aparținând unor scriitori ca Ienăchiță Văcărescu, Gh. Asachi, Costache Negruzzi, Matei Millo, G. Sion, Iacob Negruzzi. N., unul dintre puținii specialiști în literatura română premodernă, demonstrează un cert profesionalism, îndeosebi în promovarea valorilor
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
schimb lucrurile pe care le pot schimba, dă-mi seninătatea de a accepta ceea ce nu pot schimba și înțelepciunea de a face diferența dintre ele”. Această „rugăciune pentru seninătate”, atribuită în mod tradițional lui Reinhold Nieburh și popularizată de către Alcoolicii anonimi, redă bine pe scurt ceea ce ar însemna vindecarea. Ce înseamnă vindecare? Intrebare halucinantă pe care și-o pun toți aceia care suferă de tulburări psihologice importante. Răspunsul nu este atât de „simplu” ca cel în legătură cu o boală organică, pentru care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1 Organizațiile care depind de loialitatea maselor (de exemplu, grupările care-i reprezintă pe consumatori sau pe muncitori) vor avea dificultăți în a se organiza și în a-și atrage noi membri. Participarea la astfel de grupări tinde să fie anonimă, în situația în care nici un individ singular nu poate schimba starea generală. Astfel, costul efortului personal întrece în valoare în mod rațional incrementul marginal al beneficiilor obținute prin contribuția personală la eficacitatea de grup. Prin contrast, organizațiile cu un număr
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
făpturii între contrarii ajunge la paroxism în volumul consacrat sinelui și umbrei, Alb și negru, unde hotarul e „un tăiș de coasă” și umbra „se dezleagă” fatidic de trup. Descinderea, care va precumpăni la maturitate, în derizoriul banalității, al dramei anonime și fără salvare, se deconspiră încă din Singurătatea spectacolului, ca refuz al „terorii dublului” arhetipal: „Ce s-a întâmplat cu Ianus, / iubite? / [...] Cele două fețe s-au dublat, / s-au triplat / și azi e proprietarul celor o sută / [...] Ianus refuză
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
personaje din rândul combatanților și al populației civile, în special din mediul rural. Fără nici o descriere a luptelor propriu-zise, autoarea reușește să oferă un tablou complet și dramatic al situației, surprinzând mutațiile în conștiința individuală și în psihologia colectivă, eroismul anonim al populației civile. Tot un amplu roman de război, bine construit, este Evadare în timp, care aduce în centrul acțiunii Războiul pentru Independență. Din nou evenimentele determină un stil obiectiv, sobru, convingător în observațiile de detaliu. Ca și în romanul
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
Iser, București, 1913; Măști de bronz și lampioane de porțelan, București, 1920; Pleacă berzele, București, 1921; Lulu Popescu, București, 1921; Roșu, galben și albastru, București, 1924; Manechinul sentimental, București, 1926; Allegro ma non troppo, București, 1927; Spovedanii, București, 1927; Amantul anonim, Craiova, 1928; Corigent la limba română, cu ilustrații de Lucia Dem. Bălăcescu, București, 1928; Cetiți-le noaptea, București, 1930; Strofe pentru toată lumea, București, 1930; Bărbierul regelui Midas, București, 1931; Porumbița fără aripi, București, 1931; 3 și cu Rezeda 4, București
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
vinovați” - era, evident, un medicament „pentru liniștea noastră”. Nici unul dintre episcopii remarcați prin absență înainte, dar mai ales în timpul evenimentelor din 16-22 decembrie 1989, n-a simțit imboldul lăuntric de a se retrage, pentru rugăciune și meditație, într-un schit anonim. De ce Revoluția de la Timișoara n-a avut drept catalizator, în locul fostului pastor László TPkés3 (astăzi un mărginit politician iredentist), un mitropolit ortodox? Unde oare se ascunsese patriarhul românilor ortodocși în dimineața de 22 decembrie 19891? Știam, din vocea Europei Libere
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apostazie și credința în fanatism”, măsurat de dictonul Părinților pustiei: „Nimic prea mult”. Potențarea unei asemenea atitudini ar putea schimba tematica discuțiilor actuale despre vinovăție, care viciază țesutul comunității românești (fie prin revizionismul resentimentar al victimelor, fie prin iresponsabilitatea absolvirii anonime a foștilor călăi)1. Creștinismul nu este un proiect de ameliorare a condițiilor economice ori sociale ale umanității, deși îi poate infuza regional soluții prin acea etică a datoriei care, așa cum arăta Simone Weil (1909-1943), răstoarnă ideologia modernă a „drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la cele mai simple suflete. Ciobanii din Poiana Sibiului știu astăzi cum prețul de transport al lânii depinde de prețul petrolului fixat pe piața internațională. Această imprevizibilă dinamică economică explică foamea de „știri externe”. În era atomică, viața unui sihastru anonim din peșterile Himalayei depinde, cel puțin în privința subzistenței biologice, de tot ceea ce se poate întâmpla la celălalt capăt al globului. Chiar dacă superficial și viciat, jurnalele de televiziune contribuie la percepția globală a timpului nostru comun. În sfârșit, calendarul evenimentelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
stele. Este ironică și nevinovată opacitatea lui Tacitus (55-120 d.Hr.) față de începuturile mișcării creștine, care în mai puțin de trei secole avea să schimbe toată logica dezvoltării Imperiului Roman. Istoria e constituită din structuri stocastice, prin emergența unor evenimente anonime. Istoria confirmă fenomenologia donației, elaborată de Jean-Luc Marion. Ireductibilă la un lanț vizibil de cauzalități, reclamând mereu explicații complementare fără ca acestea să garanteze înțelegerea, istoria umană este marcată - ca și viața fiecăruia dintre noi - de ireversibilitate și impredictibil. Astfel, retorica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
întreabă pe Dumnezeu: „Pierde-vei, oare, pe cel drept ca și pe cel păcătos, încât să se întâmple celui drept ce se întâmplă celui nelegiuit?” (Facerea 18, 23). În rugăciunile oamenilor lui Dumnezeu, lumea încetează să mai fie o entitate anonimă, fără carte de identitate. Lumea pentru care sfinții se roagă este întregul Adam, nenorocit și străin de cunoașterea lui Dumnezeu, blestemat în suferință și uitare. Lumea nu mai are o întindere geografică sau o istorie scrisă care s-ar cuveni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
explicative ale metafizicii aristotelice. Fântâna arteziană de goluri braziliene nu se recunoaște în metoda carteziană de calcul al suprafeței. Darul fotbalului nu poate fi povestit decât, tangențial, prin recurs la realismul magic al literaturii sud-americane. Fenomenologia fotbalului este un poem anonim al exuberanței sau poate mai mult - o școală a vieții în care „nu se știe cine dă și cine primește” (L. Bloy). Darul e imposibil de obiectivat. Nimeni, în sens juridic sau biologic, nu-l girează. Darul absolut - nu un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
criteriilor „homeopatice” necesare unei înțelegeri aprofundate a scrierilor duhovnicești. Ni se pare pilduitor faptul că cei care au perpetuat de mai bine de șaisprezece secole scrierile lui Evagrie n-au fost reprezentanții elitei umaniste, cât mai ales monahii - faimoși sau anonimi - îndrăgostiți de înțelepciunea acestui mare pedagog al virtuții. Nimic nu ne determină să credem că viitorul va infirma această tradiție. Îngerul Sileziantc "Îngerul Silezian" Gott ist mein Spiel. Angelus Silesius Un eveniment editorial timid receptat în presa culturală românească îl
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Sâmbetei, părintele a primit din partea cabanierului un dar din dar. Niște copii aduseseră la cabană câțiva bulgări de zăpadă, dintre care unul era și pentru părintele Teofil. Cu această bucurie a reamintirii și cu gândul la o strângere de mână anonimă, pe care a primit-o cu drag, părintele ne relatează „trei cumpene” din viața sa. Mai întâi, copil fiind, s-a ars la mână la soba cu plita încinsă - un accident care îi putea fi fatal pentru restul vieții; apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bun caz, să se bizuie doar pe ajutorul matern. Căci, aidoma altor amanți omnivori și vagabonzi, domnul Cașalot nu se dă în vînt după leagănele de prunci, oricît i-ar plăcea alcovul; și, fiind un mare călător, își lasă pruncii anonimi în lumea întreagă, fiecare din ei fiind, astfel, o făptură exotică. Cu timpul, însă, pe măsură ce ardoarea tinereții se domolește, iar anii și varicele sporesc, pe măsură ce cugetul își impune pauzele solemne și o oboseală generală îi copleșește pe sătulul nostru Pașă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
conducerea unei astfel de edituri, și n-am rezistat decât două-trei luni, mai mult ca să-mi ajut câțiva amici la strâmtoare, ce treceau prin grele Încercări. Am văzut funcționând la fața locului mecanismul acestei escrocherii care se numea „o societate anonimă de editură”. Patronul era un tinerel bleguț de vreo douăzeci și doi de ani, care Învățase de la tăticu arta de a privi oamenii de sus, de pe Înălțimea pernițelor sale de grăsime precoce, și care nu vedea În noi, scriitori tineri
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]