12,966 matches
-
armonizându-le) să ne îmbunătățim și înluminăm inclusiv calitățile ce compun Omenia noastră nativă. Așa ne împlinim și datoria de a ne apropia tot mai mult de modelul Tatălui Creator, Cel din al 7-lea Cer de Spiritualitate Eterică, astrală! (Anticii credeau și afirmau că Bolta Lumii este formată din 7 cercuri concentrice, pe care evoluează- în jurul Pământului- Soarele nostru, Luna, Planetele. După Artistotel, Cel de al șaptelea Cer este cel prin care Atotcuprinzătorul înconjură lumea cu iubirea lui și cu
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
rațiunea astfel, avertizând prevenitor că zeificată, ea se degradează și devine incapabilă să reflecteze asupra propriilor margini. Între apologia religiei și apologia rațiunii, el a ales calea mediană, a înțelege ființa umană; exactitatea observației, sentința judicioasă și severă, reabilitarea preceptului antic per aspera ad astra, trasformă cugetările sale într-o veritabilă apologie raționalistă a omului. Fiecare om repetă destinul lui Odiseu, navigând descumpănit între Scylla rațiunii și Charybda inimii. Gândirea sa respectă modelul echilibrului grec, vegheat de Nemesis, zeița măsurii, înțelegând
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
lui Socrate s-a bazat pe o majoritate foarte mică.Astfel, 280 de jurați s-au declarat pentru condamnare, iar 220 pentru achitare.După cum se observă, încă 30 de voturi în favoarea achitării ar fi creat egalitatea de voturi.În Atena antică egalitatea de voturi ar fi dus la achitarea inculpatului.Socrate era conștient de acest adevăr, o știm din Apologia lui Platon unde el își exprimă surprinderea privind diferența de voturi pe care s-a bazat verdictul.El recunoaște:”Nu m-
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
sistemelor oligarhice.Peste toate acestea Socrate nu credea că poporul era capabil să guverneze.El considera comunitatea o turmă de oi ce trebuie să aibă un cioban drept stăpân,iar ciobanul nu se consultă cu oile. Concepția dominată în Grecia antică, pe care a definito mai târziu Aristotel,era că omul este un animal politic care trăiește într-un oraș-stat sau comunitate,koinonia.El mai spunea că viața de comunitate era posibilă deoarece omul, spre deosebire de animale,posedă logos,capacitatea vorbirii inteligente
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
plasa pe o treaptă superioară față de ceilalți atenieni.El nutrea o afecțiune față de Sparta, marele rival și dușman al orașului-stat Atena.Spre deosebire de Atena, Sparta nu a avut niciodată un Partenon sau un teatru.Alături de Creta erau pustiurile culturale ale Greciei antice.Aceste două cetăți, Sparta și Creta erau stat militariste.Știm de la Platon că Socrate admira aceste oligarhii militariste.Socrate făcea parte din clasa tinerilor aristocrați care urau democrația.El devenind idolul acestora,printre care se numărau Platon și Xenofon.În
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
devine capabil să cumpănească Ideile eterne și neschimbătoare.”Fedon”,în această situație,devine o odă închinată morții și eternității ei. În apărarea lui, era de-ajuns ca Socrate să evoce libertatea cuvântului care pentru atenieni era un drept fundamental.Grecii antici aveau patru termini pentru noțiunea de libertatea cuvântului. Cel mai vechi apare în opera lui Eschil,este compus din adjectivul eleutherus (liber) și stomos (gură).Cel de-al doilea cuvânt apare în scrierile lui Herodot care este isegoria(etimologic înseamnă
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
arborele genealogic. Doar familiile aristocrate în special din vestul Europei cunosc pe ultimii 1000 de ani acest arbore, dar nobilele familii țărănești unde își au sorgintea? Ne răspunde cu responsabilitatea omului de stiință marele istoric A D Xenopol, citând scrierile antice după cum urmează: „Dacii (pentru că despre ei este vorba n.a)i apar mai târziu în istorie decât geții...Ca popor însă, dacii sunt pomeniți, după cât se pare, pentru întâia oară de geograful Strabon. Acest scriitor, care amintește și el existența
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
și dumnezeire se poate maturiză. Drumul spre Paris înfăptuit a pied (pe picioare, pe jos),a creat în jurul său o aură de legendă care ne impresionează și azi.. Aceasta calatorie, indică momentul, semnul declanșării trezirii spirituale asemeni filozofilor și artiștilor antici din culturile mediteraneene, cărora marea le oferea nemărginirea propriului suflet. ”Eu merg pe drumul meu, un drum foarte lung care îmi va fi curmat într-o zi, însă nu știu când...” S-a documentat și a invatat permanent din cărți
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
artei tot mai adânc în necunoscut” În bogată să bibliotecă în opere filozofice și ezoterice se găseau autori că : Platon, Aristotel, Maria Blavatschi etc, la care se adaugă Misterele eleusine în traducerea lui Victor Magnien, Steiner -Misterul creștin și misterele antice, Matila Ghyka -Numărul de aur, Se întreținea des cu Mario Meunier -fostul secretar a lui Rodin, care se spune că i-a adus în dar Viețile filozofilor. Este cunoscut ca atelierul lui Brâncuși din Paris devenise loc de întâlnire al
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
învățăturile și discipolii săi, încât Satie compune Oratoriul închinat morții lui Socrate iar Brâncuși ”culege Cocosul de pe buzele învinețite de cucuta ale lui Socrate după ce sorbise din cauc zeama dătătoare de moarte” Așadar, Brâncuși era în bună cunoaștere a misterelor antice, recte Misterele eleusine - atât cât au traversat vremurile până la finele sec al XIX-lea. Inițierea -așa cum este cunoscut- constă într-un ritual care presupune : muză, somnul mistic, moartea simbolică, purificatoare, stropitul cu apă sau cufundarea până la gât în apă
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
aceeași. Toate lucrurile sunt frumoase prin împărtășirea de această Frumusețe, însă frumusețea lor este trecătoare ca și ele însele, pe când Frumusețea este neschimbătoare și eternă Dar cel care aprofundează problema frumosului până la a crea primul sistem estetic din istoria filosofiei antice grecești a fost Platon (427-347 î.d.Hr.). În sistemul său filosofic, Platon consideră frumosul ca fiind idee prototipală, realitate supremă, la care participând obiectele și ființele devin și ele frumoase. În dialogulPlaton descrie Frumosul absolut ca pe o Frumusețe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Frumosul în sine reprezintă pentru filosof binele unei vieți consacrate dreptății și înțelepciunii. Frumosul are, așadar, la Platon un conținut concomitent moral și intelectual. „Frumosul este măreția adevărului” mai spunea el. Această concepție platonică a fost general asimilată în gândirea antică greacă în care idealul de educație și cultură a devenit frumosul și binele, καλοκαγα (kalokaga). În plus, Platon a mai remarcat și reținut încă o altă valență a frumosului: marea sa putere de atracție. Frumosul este cel care cheamă sufletele
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
fi fost frica de a nu cădea în idolatrie. Vorbind mai departe despre Frumusețea lui Dumnezeu în teologia patristică și aici, mai precis, de Frumusețea - numele lui Dumnezeu vom afirma că după cum am arătat în rândurile de maisus, filosofia greacă antică a reflectat îndelung asupra conceptului de frumusețe pe care au asociat-o creației, zeilor sau chiar unei Ființe supreme. În pofida concluziilor deosebite ce aparțin unor cugetători de geniu, cum au fost Platon și Plotin, vechii elini nu aveau, în general
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
deosebite ce aparțin unor cugetători de geniu, cum au fost Platon și Plotin, vechii elini nu aveau, în general, o concepție spirituală despre ideea de frumusețe, continuând să gândească, să vorbească și să scrie mai mult sub vraja frumosului formelor. Anticii au ajuns să vadă în frumusețe un privilegiu al zeilor, sau Divinității de care se împărtășea întreaga creație, dar nu au ajuns să rețină din aceasta, în lipsa Revelației depline, ultimele consecințe. Plecând de la datele Revelației cuprinse în Sfânta Scriptură și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
consecințe. Plecând de la datele Revelației cuprinse în Sfânta Scriptură și utilizând raționamentele filosofiei grecești, Sfinții Părinți ai Bisericii vor da naștere unei concepții noi despre frumusețe; aceasta, fără să fie eclectică, păstrează acele semințe de adevăr la care au ajuns anticii greci dar care rodesc desăvârșit, tocmai acum, la lumina Soarelui Dreptății. Marele lor merit este acela de a fi afirmat „frumusețea în Dumnezeu” Plecând de la datele Revelației cuprinse în Sfânta Scriptură și utilizând raționamentele filosofiei grecești, Sfinții Părinți ai Bisericii
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu” Plecând de la datele Revelației cuprinse în Sfânta Scriptură și utilizând raționamentele filosofiei grecești, Sfinții Părinți ai Bisericii vor da naștere unei concepții noi despre frumusețe; aceasta, fără să fie eclectică, păstrează acele semințe de adevăr la care au ajuns anticii greci dar care rodesc desăvârșit, tocmai acum, la lumina Soarelui Dreptății. Marele lor merit este acela de a fi afirmat „frumusețea în Dumnezeu” [15] , străbătând astfel drumul de unde se oprise geniul filosofiei grecești sau inspirația autorilor din Vechiul Testament până la plinătatea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili caracterul arhetipal al frumuseții Sale. „Atunci mă voi închina Frumuseții, când va fi Arhetipul adevărat al frumuseților” [28] Sfinții Părinți și Scriitori bisericești, preluând acele semințe de adevăr din filosofia elenă antică și fiind ancorați în Dumnezeu, în temeiul Revelației Sale din Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, îl numesc pe El Arhetip (Αρχετυπος) în sens de existență primordială în raport cu existențele ulterioare ce provin de la El și în care El Se regăsește sub
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
durere ) Ce ființe trebuie să fiți voi...Vă văd în lumea cealălaltă, pe niște plaiuri line și luminate, cum mergeți fericite, cu chipurile luminând de bucurie. De bucuria de a fi dat în istorie mari creatori, cum mergeți pe colinele antice ale lumii de dincolo, și ce lumină este, și ce frumos este afară , pe coline, și voim mergeți pe colinele raiului...V-a ales Dumnezeu pe toate.... Și o văd și pe mama printre voi. Parcă ești puțin speriată, mamă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
file este un dialog intim între Ea și El (fiecăruia venindu-i rândul de a deschide luna), deci un discurs cu accente de filosofie existențialistă, o declarație de iubire ce amintește atât de un anumit mod de expresie al dramei antice, cât și, mai ales, de celebra „Cântare a cântărilor”, poem biblic de asemenea dialogal, unde iubirea este sublimată și celebrată în același timp. Precum cartea biblică, și poemul Danielei Gifu este scris ca o expresie a sublimului ca stare interioară
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DORINA ȘIȘU - INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 118 din 28 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Dorina Șișu: „Incursiune în romanul greco-latin” sau „Exegeze asupra valențelor inițiale și inițiatice ale literaturii antice” De formație filologică, cadru didactic al „Universității Transilvania” din Brașov, am descoperit-o pe Dorina Șișu citindu-i scrierile poetice pe diferite site-uri literare. Citindu-i poeziile - adevărate tablouri inițiatice - am remarcat înclinațiile sale de eseistă, în deslușirea înțelesurilor
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
Șișu ne supune atenției o amplă lucrare eseistică, structurată sub forma unei frumoase plachete, intitulată: „Incursiune în romanul greco-latin” (Editura Transilvania, Tecuci - 2010). Într-o excelentă prezentare grafică, cartea purcede în deslușirea sensurilor și valențelor inițiale și inițiatice ale romanului antic, autoarea utilizând în acest scop toate resursele: etice, morale, filosofice, estetice și conceptuale necesare unui filolog de rang universitar. Doctă și totuși simplă în exprimare (calități intrinseci ale omului inteligent), Dorina Șișu ne explică (pe înțelesul tuturor) câteva lucruri mai
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
scop toate resursele: etice, morale, filosofice, estetice și conceptuale necesare unui filolog de rang universitar. Doctă și totuși simplă în exprimare (calități intrinseci ale omului inteligent), Dorina Șișu ne explică (pe înțelesul tuturor) câteva lucruri mai puțin știute despre capodoperele antice ale genului picaresc, scrieri care au influențat și încă mai influențează parcursurile - oarecum ciclice - ale literaturii universale. Aș dori să vă spun că tema predilectă a cărții este călătoria, pelerinajul, care ne trimite cu gândul la efemeritatea dar și versatilitatea
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
incursiune într-o lume, pe cât de îndepărtată (cronologic vorbind), pe atât de actuală. Din cele mai vechi timpuri, omul a manifestat predilecție pentru faptele eroice, de anvergură, care să rivalizeze zeităților atotputernice. Ba, mai mult decât atât, multe dintre scrierile antice îi „demitizează” pe zei, înfățișându-i răi, egoiști, geloși, defecte - de altfel - specifice naturii umane și nu perfecțiunii întruchipate de aceștia. Din cele mai vechi timpuri, omul a folosit călătoria ca pretext al ascensiunii sale spre cunoaștere, al descoperirii, ori
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
a valoriza influențele pe care aceste scrieri au avut-o asupra literaturii tuturor timpurilor. Aici, în antichitatea îndepărtată s-au născut, până la urmă, genuri ori specii precum: teatrul, epigrama, romanul, epopeea și bineînțeles - poezia. Prin „scotocirea” acestor valențe ale literaturii antice, Dorina Șișu se dovedește nu numai un filolog doct, documentat și înclinat spre cercetare, ci și un scriitor valoros, care reușește să îmbine toate aceste lucruri, incitând cititorul (de fiecare dată) cu remarci pertinente, ori comentarii personale, uneori pline de
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
culturii mondiale. Se „decretează” de fapt, că rădăcinile adânci ale multor scrieri literare se găsesc în celebrele scrieri ale antichității, preluate mai târziu de arhicunoscuții și inovatorii Dante, Tennyson, Fendon ori James Joyce (cu al său „Ulysses”). Incursiunea în literatura antică se continuă în partea doua a cărții, prin prezentarea romanul antic grec și a conexiunii acestuia cu literatura actuală. Dacă în „Odisseea” călătoria are valoare inițiatică, în romanul grec, eroii călătoresc în ideea de aventură, de descoperire a iubirii, ori
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]