12,241 matches
-
mai degrabă una întâmplătoare, după cum mă simt atras pe moment. Cronologia va fi însă strictă în cele cinci volume proiectate, a câte circa o mie de pagini (pe două coloane) fiecare, în formatul Bibliei ilustrate a lui Gustave Doré. O antologie de asemenea dimensiuni nu mai există. Șt. D. - În ce constă de fapt munca ta? Ev. Ev. - Doi oameni sunt angrenați în această treabă: eu și editorul meu, Radișevski - victima mea, în această situație. Eu sunt uneori prea aerian, prea
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
parlament - editorul - care mă cenzurează. Până la urmă, însă, cădem de acord, și treaba merge foarte bine. Primul volum a și fost publicat. Șt.D. - Cunoscându-te acum destul de bine, cred că erai într-adevăr omul cel mai potrivit să realizeze această antologie. Dar, trebuie să recunosc, te-ai înhămat la o muncă enormă. Uneori am impresia că „Rusia - o sesime de pământ", cum spunea Esenin, a dat jumătate din poezia lumii. Iar tu, o jumătate din poezia Rusiei. Înseamnă că ai oprit
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
am citit și-am învățat pe dinafară de când mă știu poezia celor de dinaintea mea, ca și pe-aceea a contemporanilor mei de toate vârstele. Am avut întotdeauna sentimentul că rădăcinile sunt adânci. Iar prima mea tentativă de a întocmi o antologie de poezie rusă a avut loc cu mulți ani în urmă, în timpul războiului rece, când, aflându-mă în Occident, am descoperit poezia emigranților ruși și chiar pe câțiva dintre ei. Dar se întâmpla un lucru straniu: ei nu publicau poezia
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
și unii și alții își iubeau la fel de mult patria, deși aveau percepții atât de diferite asupra viitorului ei, din care cauză se uciseseră și se mai ucideau unii pe alții. Și-am hotărît atunci să-i unesc. Măcar într-o antologie, dacă altfel nu se putea. St. D. - Un act de mare curaj, pentru acele vremuri. Ev. Ev. - Primele ieșiri ale scriitorilor ruși peste hotare au fost pe la începutul anilor '60. Prima țară pe care-am vizitat-o, îți reamintesc, a
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
St. D. - Într-adevăr, emoționant! Ev. Ev. - El era un critic al noii ere și un vizionar. Aș îndrăzni să zic, ca și mine. Și-atunci, am stabilit cu el că era nevoie de-o nouă abordare în vederea întocmirii unei antologii a poeziei ruse, fără a-i mai împărți pe poeți în „albi" și „roșii". Și-am început această primă antologie a mea, la care am lucrat ilegal timp de 33 de ani. Într-una din călătoriile de peste Ocean, am făcut
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
zic, ca și mine. Și-atunci, am stabilit cu el că era nevoie de-o nouă abordare în vederea întocmirii unei antologii a poeziei ruse, fără a-i mai împărți pe poeți în „albi" și „roșii". Și-am început această primă antologie a mea, la care am lucrat ilegal timp de 33 de ani. Într-una din călătoriile de peste Ocean, am făcut - deși eram conștient de toate riscurile - contract cu o editură americană, hotărînd de comun acord ca, dacă situația politică din
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
o editură americană, hotărînd de comun acord ca, dacă situația politică din Rusia Sovietică nu avea să se schimbe, să publicăm cartea doar în America. Din fericire, între timp a venit la putere Gorbaciov, cu perestroika și glasnostiul lui, și antologia mea a putut să apară în Rusia, în ediție de masă, deși avea un preț destul de ridicat. Și i-am reunit astfel, pentru prima oară, pe toți poeții ruși de după revoluția din octombrie sub același acoperiș. Asta a fost prima
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
a putut să apară în Rusia, în ediție de masă, deși avea un preț destul de ridicat. Și i-am reunit astfel, pentru prima oară, pe toți poeții ruși de după revoluția din octombrie sub același acoperiș. Asta a fost prima mea antologie - darul meu pentru poporul rus. St.D. - Așadar, ai avut o bună bază de pornire pentru ceea ce întreprinzi acum. Si ca material, și ca experiență. Dar simți vreodată că faci dreptate postumă unor poeți uitați sau nedreptățiți în epoca lor
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
felul acesta, dacă vrei, „fac dreptate". Dreptatea mea, bineînțeles, pentru că despre dreptate, în general, nu poate fi vorba. Cred că mai am nevoie de un an pentru a-mi încheia toată treaba. St. D. - Fiind atât de ocupat cu această antologie gigantică, mai ai timp și pentru creația ta? Ev. Ev. - Da, sigur. Am scris în acest răstimp multe poeme. Dar ceea ce m-a preocupat cel mai mult a fost noul meu roman, din care am dat gata cam jumătate. Este
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
mea rock - un spectacol-lectură cu douăsprezece mii de spectatori. Apoi, mai sunt și cele câteva sute de cântece scrise pe versurile mele, multe din ele devenite atât de populare, încât nici nu li se mai știe autorul. Și, în fine, antologia poeziei rusești din toate timpurile, la care lucrez încă. St.D. - Dar spune-mi, care mai este starea poeziei ruse actuale? Ev. Ev. - Din nefericire, poeților de azi le este frică să aibă idei sau au idei mărunte. Nu vor
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
cerceteze felul în care mureau, în Grecia antică, filosofii. La capătul unei munci de acribie arhivistică, răscolind așadar sursele credibile (de la Diogene Laertios la Plutarh, de la Xenofon la Pausanias) care conțin detalii despre circumstanțele morții filosofilor, autorul a obținut o antologie de citate și comentarii privitoare la felul cum mureau gînditorii. Cu toate că informațiile sunt selectate prin prisma uneia și aceleiași teme, volumul n-are monotonie și nici platitudine. Mai mult, conținutul nu e funebru, ci are pitorescul unei scurte istorii a
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
Cosmin Ciotloș Se tot vorbește la noi despre necesitatea unei antologii din poezia ultimei generații. Proiectul, datând deja de ani buni, amenință periodic cu derularea, pentru ca apoi să se prăbușească surd din te miri ce pricini conjuncturale. Mi-au trecut pe la urechi până acum numele câtorva critici de încredere care ar
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
pe poziții cheie în orizontul de așteptare, de un certificat de calitate în plus. Publică la edituri importante și vizibile, sunt comentați asiduu în revistele literare, organizează întâlniri cu publicul, obțin cu ușurință burse. Și-atunci? La ce bună o antologie? Vă spun eu: la stima de sine, la iluzia concurenței. Poeții de azi vor să afle cu tot dinadinsul decât cine sunt mai buni și, de asemenea, cine și prin ce inginerii s-a strecurat în ierarhie deasupra lor. (Cam
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
Cam pueril orgoliu. Să le permitem însă măcar lor să se copilărească!) Totuși, nimic din scenariul de mai sus nu-i de găsit în Noua poezie basarabeană. Realizată și prefațată de Dumitru Crudu, a cărui mână de dramaturg se simte, antologia aceasta e și utilă, și plăcută. În primul rând, deoarece Crudu nu se ferește să pună stilul în context politic. Și mai ales s-o facă altfel decât s-a făcut la noi în ultimele două decenii. Subtitlul introducerii e
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
la care politicul a supus, după 1990, lumea basarabeană. Cartea e de altfel dedicată lui Valeriu Boboc, tânărul ucis anul trecut, în timpul evenimentelor din aprilie, de către autoritățile de la Chișinău. La acest prag simbolic se oprește, din fericire, caracterul militant al antologiei. Ce urmează e curată pledoarie pentru poezie. Sunt aici 24 de autori, ordonați cronologic (cronologic și nu prea), de la Angela Pânzarul (născută în 1968) la Cătălina Bălan (născută în 1995). Citindu-i de aproape, de la firul ierbii, antologatorul are răbdare
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
mușcat degetele/ și în locul unghiilor,/ ți-am sădit icoane de magnet." (p. 55) Complet necunoscută la noi, Steliana Grama a publicat totuși trei volume de poezie: Tratat de tanatofobie (1996), Rezervația de meteoriți (1998) și Surogat de iluzii (2003). Revelația antologiei ea este. Cu ceilalți autori interesanți din Noua poezie basarabeană ne-am mai întâlnit: Iulian Fruntașu, Ștefan Baștovoi, Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Diana Iepure, Andrei Ungureanu sau Andrei Gamarț. Surprinzătoare sunt poemele fraților Vakulovski. Cerebral și eticist, lui Mihail îi
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
încă ce poeți! Uneori nemaipomeniți. Spre deosebire de douămiiștii noștri (cu care rivalizează fără complexe) sunt oricum mai confortabili. Mă refer desigur doar la cei pe care i-am citat sau menționat. Ceilalți, contează mai puțin. Regretabilă mi se pare absența din antologie a unor autori efervescenți ca Hose Pablo și Ruslan Carța.
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
care s-a împătimit de cuvinte. E sarcasmul mizantropic al celui ce-și privește cu cinism congenerii, așa cum stă de altminteri bine oricărei inteligențe care a încetat să mai nutrească iluzii în privința speciei umane. De la arbore spre labirint este o antologie de studii inspirate de patima filologică a autorului italian. Eco precizează în prefața volumului că textele au fost concepute în împrejurări diferite, unele fiind întocmite cu prilejul unor întruniri academice, iar altele cu ocazia unor conferințe în fața publicului larg. Că
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
urmei, dar a făcut-o cu virtuozitate și insistență de războinic cazac.) Nu mai trebuie să spun spre ce tip de discurs înclin. Comentariul de carte e un joc pe care nu-l poți practica dacă ai nervii fragili. Sigur, antologia realizată de Daniel D. Marin e un proiect ratat. În primul rând din cauza lipsei de autoritate intelectuală a lui Daniel D. Marin însuși. Faptul că, din motive pe care nu le discut, patru dintre cei mai importanți poeți tineri (Marius
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
Faptul că, din motive pe care nu le discut, patru dintre cei mai importanți poeți tineri (Marius Ianuș, Dan Sociu, Claudiu Komartin și Elena Vlădăreanu) au refuzat prezența în volum, exact asta denotă. Fără gust literar, se mai pot face antologii.( Situația celei întocmite de Marin Mincu.) Fără credibilitate însă, nici vorbă. Dacă ar fi înțeles asta la timp și s-ar fi oprit, autorul Poeziei antiutopice ar fi avut numai de câștigat. În loc să se includă pe sine în prezenta selecție
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
de la apariția pentru prima dată a formulei Generația 2000 (a se vedea volumul de debut al lui Marius Ianuș, Manifest anarhist și alte fracturi, dar și Copilul cafea al Zverei Ion), criticul Marin Mincu îi semna actul de naștere, prin antologia cu același nume, nu e de mirare că ea nu a trecut, după unii, de stadiul de pubertate, acuzată fiind însă de o copilărie (mult prea) precoce." (p. 5) Cuvântul de ordine e, vai, semidoctism. În urma recenziei semnate de Raluca
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
încât, dacă nimeni nu s-a grăbit s-o imortalizeze deja, există riscul de a nici nu mai putea fi". Arta poetică, mă simt dator să-l previn pe autor, nu înseamnă ce crede el. „Introducerea poeților și poetelor în antologia de față nu ține de o cronologie mai directă, ci mai mult de stil și direcții", scrie el sigur pe sine, uitând să explice ce va să zică o „cronologie mai directă". Câteva rânduri mai jos, descrierea devine curat urmuziană: „Cum să
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
autoare, nu e nimic comun. De ce-ar fi meritorie premiera acestei puneri laolaltă n-am idee. După cum se rezolvă, cu văl subțire, și cazul lui Radu Vancu: Acesta, afirmă ritos Daniel D. Marin „ridică mari probleme privind includerea în antologie, el fiind mai mereu izolat de... douămiism; ce scrie el nu prea are puncte de intersecție cu niciuna din liniile de forță douămiiste, el, Vancu, fiind structural, cu metodă, programatic livresc... Dar este un poet cu salturi importante în ultima
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
Suntem sau nu de acord cu ea, e altă discuție.) După părerea mea, din cei douăzeci și cinci de poeți selectați, cincisprezece sunt în plus. Ca să nu mai vorbesc de absențele pe care le-au semnalat deja alți comentatori. Oricum, editarea acestei antologii la Paralala 45 aduce o reparație morală târzie câtorva autori ale căror prime cărți au avut neșansa de fi tipărite în vremuri tulburi. Îl numesc aici, cap de serie, pe cumplit de parcimoniosul Constantin Acosmei. De unde până unde, totuși, titlul
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
de încadrare explică puținul ecou al cărții. Spuneam că, în Viața Sfintei Maria Egipteanca, Gabriel Mihăilescu s-a îndepărtat vizibil de traseul anunțat în cartea despre Cantemir. Studiul său monografic este un bun model de cercetare pozitivă (nu pozitivistă), după cum antologia de texte ne dezvăluie un editor „de școală veche": minuțios, atent, sistematic. Ansamblul respiră o plăcută atmosferă de soliditate, care însă nu exclude, din fericire, „jocul" intelectual și disocierile teoretice de finețe. Studiul monografic, alcătuit de fapt dintr-o suită
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]