2,440 matches
-
și Necondiționatul. Nietzsche așază omul în identitate cu acestea două. Prin urmare, modelul antropologic nietzschean este diferit față de cel personalist energetic. Acesta din urmă este în deosebire și de alte modele. Pentru a-i dezvălui specificul metodologic în ordinea explicației antropologice și a-i defini locul în istoria ideilor filosofice, în capitolul următor, de încheiere, va fi așezat alături de cele două filosofii spre care trimit coordonatele sale: energetismul și personalismul. Capitolul III Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
departe să dezvăluim rosturile explicative ale ipotezei personalismului energetic în ordinea filosofiei contemporane și, pe acest temei, să regândim locul său în spațiul acestei filosofii, pornind, cum este firesc în acest moment al demersului din această carte, de la formula sa antropologică. Ne preocupă mai întâi energetismul și câteva sensuri ale explicației de tip personalist energetic posibile în relația cu acesta, deoarece filosofia lui Rădulescu-Motru parcurge, la începuturile constituirii sale, o fază accentuat energetistă. Filosoful român se referă direct la diferența dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturalism" construit de W. Ostwald, ci unul care concepe energia diferențiat și în care per-sonalitatea "este energia în actul ei cel mai desăvârșit"282. Energetismul personalist nu este o filosofie a naturii, ci o filosofie a omului. III.2. Modele antropologice personaliste III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru Termenul personalism energetic semnifică atât ordinea lumii, cât și doctrina despre aceasta. C. Rădulescu-Motru reconstruiește personalismul energetic (ordinea lumii) pornind de la realitatea culturii europene. Și construiește personalismul energetic (ca doctrină
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
esența sa, această creație pare a fi umană (așa cum prima a fost divină, iar a doua, naturală). Totuși, doar pare astfel, pentru că, în fapt, ea nu poate fi decât tot divină. Consecințele acestei observații vor fi discutate mai târziu. Modelul antropologic al lui Ch. Renouvier, foarte aproape de scenariul creștin privind nașterea, căderea și mântuirea omului, este legat și de filosofia kantiană prin ideea despre persoana ca entitate autonomă (desigur, cu foarte multe limite) și centru existențial (cel puțin în a treia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca entitate autonomă (desigur, cu foarte multe limite) și centru existențial (cel puțin în a treia creație). Dar acest model nu poate fi gândit, ca tip de explicație, pornind de la structura formală a conceptului kantian al finalității și de la proiectul antropologic kantian, potrivit cărora omul este scop final al existenței. De aici, desigur, multe diferențe față de filosofia kantiană și, ceea ce ne interesează mai mult în acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie personalismului renouvierist, mizând pe aspectul ei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
recâștigării de către om a condiției "persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în varianta lui Charles Renouvier și a personalismului energetic este utilă reconfirmării angajamentelor ontologice ale acestuia din urmă și dezvăluirii diferențelor dintre modelele lor antropologice. Deși personalismul era, după socotința filosofului francez, "adevăratul nume care convine doctrinei desemnată până aici (până la apariția lucrării sale Personalismul n. C.) sub titlul de neocriticism"290, legătura ideilor subordonate acestui generic cu filosofia lui Kant sunt minime. Poate doar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de neocriticism"290, legătura ideilor subordonate acestui generic cu filosofia lui Kant sunt minime. Poate doar ideea perfecțiunii morale să aibă origine kantiană. Oricum, nu există nici o legătură între modelul de umanitate construit de Renouvier și ideea conținută în proiectul antropologic kantian, însușită de C. Rădulescu-Motru, anume aceea a omului ca scop final al existenței. De asemenea, departe se află personalismul lui Renouvier și de conceptul kantian al finalității și de structura sa formală. Cu finalitatea sa transcendentă, Renouvier face din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omul" personalismului energetic își afirmă continuu identitatea-de-sine printr-o personalizare tot mai accentuată în sensul armonizării aptitudinilor sale, al prezenței sale culturale, pentru întărirea propriei unități existențiale în diferență de condiționatul natural și de Absolut. "Omul" personalismului energetic este. Discursul antropologic personalist energetic determină un model de ontologie umană; cel renouvierist, unul de nuanță metafizic-teologică având, poate, unele precomprehensiuni neocriticiste. Dacă între modelul antropologic personalist energetic și cel personalist al lui Charles Renouvier sunt diferențe atât de accentuate în privința locului omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
întărirea propriei unități existențiale în diferență de condiționatul natural și de Absolut. "Omul" personalismului energetic este. Discursul antropologic personalist energetic determină un model de ontologie umană; cel renouvierist, unul de nuanță metafizic-teologică având, poate, unele precomprehensiuni neocriticiste. Dacă între modelul antropologic personalist energetic și cel personalist al lui Charles Renouvier sunt diferențe atât de accentuate în privința locului omului în unitatea lumii, nu același lucru se poate spune despre cele două modele în privința conceptelor lor fundamentale care introduc ideile-postulat ce întemeiază reconstrucția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și cea a lui Renouvier, în intenția fundamentării ideii participării personalismului energetic la "maniera" filosofică a personalismului. III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier Demn de luat în seamă pentru o comparație cu personalismul energetic, interpretat din unghi antropologic, este și personalismul lui Emmanuel Mounier. Pentru că, "personalismului, deși nu punctul origo, Mounier îi este un ctitor, el întemeindu-l și dându-i totodată conștiința de sine"291. Modelul antropologic al lui Mounier este deosebit de cel al lui Renouvier în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
seamă pentru o comparație cu personalismul energetic, interpretat din unghi antropologic, este și personalismul lui Emmanuel Mounier. Pentru că, "personalismului, deși nu punctul origo, Mounier îi este un ctitor, el întemeindu-l și dându-i totodată conștiința de sine"291. Modelul antropologic al lui Mounier este deosebit de cel al lui Renouvier în intenția determinării omului în structura lumii. E drept, regăsim la "ctitorul" personalismului același dezechilibru între constituenții lumii datorită îndreptării persoanei către Absolut și îndepărtării sale de condiționatul natural. Însă, spre deosebire de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru). Termenul "vocație" apare în amândouă filosofiile. Și chiar dacă nu găsim în personalismul lui Em. Mounier o teorie a vocației, așa cum aflăm la C. Rădulescu-Motru, totuși vocația are și la filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea către unitatea personală și exprimă locul unei persoane în "universul persoanelor". Este de luat în seamă cel puțin această asemănare sintactică. Nici unul dintre acești doi filosofi nu mizează pe o simplă ameliorare (socială, culturală etc.) a vieții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la ea"298. Filosoful francez se află mai degrabă în zona unor angajamente filosofice contradictorii: de o parte, cu sensuri teologice, de alta, "iluministe", spre deosebire de C. Rădulescu-Motru, care își întemeiază programul educațional pe o ontologie a umanului. Exprimarea persoanei explicația antropologică nu este identică la cei doi filosofi. Persoana omenească este pentru amândoi "energie de creație", dar în personalismul energetic este vorba despre creația de muncă, în personalismul mounierist, despre creația de sine întru valoare. Desigur, personalismul energetic nu este străin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
românesc, vizează grupul etnic. Filosoful francez lucrează în modelul unei filosofii sociale, filosoful român în cel al etnopsihologiei. Ambele modele se deschid însă către programul lor de bază: reconstrucția filosofică a locului omului în ordinea universală. În urmare, discursul (explicativ) antropologic al lui Em. Mounier este unul de antropologie filosofică, în vreme ce al lui C. Rădulescu-Motru desigur, nu este vorba de cel din Etnicul românesc este unul de ontologie (umană). Amândouă însă propun o reconstrucție filosofică a persoanei umane. De asemenea, trebuie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urgența unei probleme filosofice după acțiunile la care obligă. Asumând această "regulă de metodă" pentru a regândi rostul personalismului energetic, putem spune că problema care exprimă, în întreaga filosofie a lui C. Rădulescu-Motru, urgența cea mai necontestată vizând actul reconstrucției antropologice, el însuși cel mai urgent în intenție filosofică, este problema persoanei umane. Drept urmare, asemenea întregului personalism, conceptul persoanei și problema ei sunt mobilurile reconstructive fundamentale. De aceea marea familie a acestei filosofii (personalismul) cuprinde, ca o variantă bine individualizată, personalismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de față. Această filiație a ieșit în evidență și prin așezarea alături a personalismul energetic de personalism și de energetism (mai cu seamă de primul) în intenția comparării modelelor lor explicative, a "postulatelor" proprii discursului lor și a unei imagini antropologice "finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul" personalist energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat (Absolut); el nu este în identitate cu nici unul dintre cei doi poli ai existenței (cum este în energetism, cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natură înseamnă a se bate pasul pe loc într-un proces în esență mereu identic și deci absurd prin monotonia sa"304; și absolutismul are, așadar, o funcție "predictivă", asigurată, de asemenea, indirect. O viziune (teorie, model de filosofare, concepție) antropologică așa cum descoperim în personalismul energetic și în celelalte specii personaliste nu este unică în filosofia contemporană. De altminteri, orice filosofie postkantiană cu intenții antropologice are un accent personalist, căci fiecare formulează ideea unei ordini a lumii în care persoana umană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are, așadar, o funcție "predictivă", asigurată, de asemenea, indirect. O viziune (teorie, model de filosofare, concepție) antropologică așa cum descoperim în personalismul energetic și în celelalte specii personaliste nu este unică în filosofia contemporană. De altminteri, orice filosofie postkantiană cu intenții antropologice are un accent personalist, căci fiecare formulează ideea unei ordini a lumii în care persoana umană este, cumva, un "centru": a) fie centru de coagulare și convergență a "forțelor cosmice", care indică mai degrabă ținta unei evoluții a lumii (Ch.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului însuși), ci de o recunoaștere de sine (adică o cunoaștere ce presupune întemeierea "poziției" omului în existență prin raportare la universalul uman identificat cu "umanitatea oamenilor", despre care Kant vorbește, de exemplu, atunci când formulează imperativul categoric). Cunoașterea cu sens antropologic este un act prezent, dintr-un punct de vedere istoric, încă în cel "de-al treilea început al filosofiei"305 la Socrate și ea exprimă atitudinea reflexivă, de întoarcere la sine, a omului în vederea autocunoașterii, dar nu oricum, ci și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
liber, prezent, cu tot cu cauze (motivații) și efecte (consecințe), în orizontul existenței, în "lumea omului", exercițiu ce cuprinde totalitatea actelor de reflexivitate umană, mai cu seamă de natură "teoretică", adică filosofic-contemplativă. Trebuie să acceptăm, de asemenea, că orice cunoaștere de sens antropologic implică recunoaștere de sine; omul dobândește însă valoare de existență, într-o astfel de împrejurare, nu printr-o reflexivitate pură, ci mediat prin "ființa lumii" (care poate fi "dată" ca ființă proprie). Iar recunoașterea de sine reprezintă totodată și o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două atitudini "teoretice" (contemplative) cunoașterea și recunoașterea de sine nu pot fi judecate valoric pe criteriul superiorității (ca și cum recunoașterea, de exemplu, ar fi superioară cunoașterii; sau invers); ele sunt acte de reflexivitate umană încadrate unor "episteme" diferite. În general, viziunea antropologică prekantiană are statutul unei cunoașteri-de-sine. În unele reconstrucții filosofice regăsim chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la care participă oricare om; ea poate fi recunoscută de fiecare în el însuși și la semeni. Nerecunoașterea sa la semeni înseamnă nerecunoașterea sa ca universal-dat-în-eul-propriu, înseamnă ratarea sa și, desigur, chiar pierderea "cunoștinței" despre om. Schimbarea tipului de explicație antropologică în filosofia kantiană trebuie luată în seamă, întrucât ea are valoarea unei mutații în planul tipurilor de reconstrucție a umanului; universalul uman se află în omul însuși, nu în afara sa. "De la Kant datează spune Georges Gusdorf ideea modernă a valorii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tipurilor de reconstrucție a umanului; universalul uman se află în omul însuși, nu în afara sa. "De la Kant datează spune Georges Gusdorf ideea modernă a valorii sacre a persoanei umane."306 Așadar, este vizat modelul explicativ al unei "noi antropologii". Cunoașterea antropologică își joacă încă un rol în reconstrucția kantiană; dar, cum știm, în forma unui proiect antropologic. Ținând seama de aceasta, putem înțelege izolarea relativă, într-un anumit context kantian, a per-soanei de personalitate (adică accentuarea ființei sensibile a omului), sau
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant datează spune Georges Gusdorf ideea modernă a valorii sacre a persoanei umane."306 Așadar, este vizat modelul explicativ al unei "noi antropologii". Cunoașterea antropologică își joacă încă un rol în reconstrucția kantiană; dar, cum știm, în forma unui proiect antropologic. Ținând seama de aceasta, putem înțelege izolarea relativă, într-un anumit context kantian, a per-soanei de personalitate (adică accentuarea ființei sensibile a omului), sau, în alt context, postularea libertății, sufletului nemuritor și a existenței lui Dumnezeu (altfel spus, accentuarea ființei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în plus, că refundamentarea metafizicii nu este posibilă fără redeschiderea problemei omului și fără a acorda o șansă atât cunoașterii omului, cât și recunoașterii de sine. Și în filosofia prekantiană găsim încercări de refundamentare a metafizicii, în sensul unor angajamente antropologice, dar ele sunt totdeauna preocupate direct de cunoașterea lumii și indirect orientate către o re-cunoaștere de sine a omului. Fără îndoială, opera lui Kant angajează o imagine nouă a omului, adică o nouă cunoaștere a sa, dar aceasta are și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]