2,449 matches
-
microtext și întregul acestuia. În acest fel, genul de discurs al microfragmentului despre vis trebuie comentat, ca o anumită năzuință de ordonare a cuvântului dincolo de acesta. În nuvela Preludiu sentimental scriitorul face apel la experiențele similare ale cititorului, la nucleul antropologic comun, cei doi fiind legați prin același “aparat mental”. ”Lectorul își va aduce aminte de experiențele similare”, pentru că memoria involuntară respectă legi și “tot ce frământă are relief”. Primele momente ale unei relații au din această cauză “prospețimea lor”, și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de ostilitate și admirație. Am re-cunoscut-o în vara lui 1998, când am trăit alături de ea momente de o gynergie intelectuală fără egal. A scris șapte cărți. Toate cât se poate de ginomorfice. A scris săpând în rădăcinile teologice, filosofice și antropologice ale patriarhatului. Căutând o Welthanschaung în care să se regăsească și „morphe” femeiască. Da, ea mi-a influențat parcursul intelectual așa cum o fac toți cei care suferă de hybrisul marilor maeștri sau al marilor maestre: mi-a zdruncinat din temelii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sociologice, economice și din alte discipline, de natură să ne permită formarea unei viziuni mai largi cu privire la bani și la rolul lor în viața economică. După cum precizează autorul, "cartea se vrea a fi o socioeconomie a banului, o analiză complexă, antropologică, sociologică, politică și economică". În acest cadru, lucrarea prezintă inclusiv ideile referitoare la acele aspecte ale monedei care nu sunt tratate în mod obișnuit de economiști, iar apoi propune unele considerațiuni proprii prin care reconsideră unele tabuuri. În fața cititorului, care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
axiome fundamentale pe care trebuie să la avem în vedere. Numai de aici plecând vom înțelege importanța ciclului economic, parte a ciclicității universale din lumea biologică și fizică. Cartea se vrea a fi o socio-economie a banului, o analiză complexă, antropologică, sociologică, politică și economică. Se întâmplă așa pentru că economia este încă o știință tânără și prea săracă pentru a oferi explicații satisfăcătoare la un fenomen atât de complex cum este cel al banului. Noi, economiștii, ne-am obișnuit să discutăm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de sacrificii: sacrificiul dar, sacrificiul hrană și chiar sacrificiul contract 196, propunându-și "un fel de arheologie asupra naturii tranzacțiilor umane în societățile care ne înconjoară sau tocmai ne-au precedat"197.În fapt, Marcel Mauss procedează la o analiză antropologică, economică și juridică pe exemplul societăților primitive care există încă în lume. El observă și conferă un caracter de valabilitate istorică observațiilor sale, presupunând (și nu avem de ce să nu fim de acord) că și lumea dezvoltată de azi a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o analiză ne poate spune cu claritate unde este boala. Principala calitate a unui economist, indiferent de nivelul la care-și desfășoară activitatea, trebuia să fie aceea de a fi un bun diagnostician. El trebuie să cunoască bine mediul politic, antropologic, cultural, social, intern și extern al unei țări sau unei întreprinderi, pentru a știi exact care sunt metodele de management, cum și când trebuie aplicate. Este important să arătăm cum criza economică nu începe cu moneda de hârtie, deoarece cei mai mulți
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este utopic și pentru că și-a imaginat că va veni un timp în care omul nu va mai crede în Dumnezeu. Religia nu este "opiul popoarelor" ci sufletul popoarelor. De altfel, gândirea simplistă a socialiștilor atunci când vine vorba de domeniul antropologic, sociologic și religios, i-a pus în situația de a deveni rapid lipsiți de credibilitate. Un om în afara lui Dumnezeu este un om în afara lui însuși, dar și în afara celorlalți. Nu există o poziție atât de simplistă față de relația omului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pp. 163-169. De asemenea, vezi și Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 602. 592 Moneda din hârtie va sta la baza unei noi abordări a istoriei și la baza unui nou proiect antropologic în cursul căruia încă ne aflăm. Iată ce spune Ilie Bădescu: "Semnele noii abordări a istoriei și ale noului proiect antropolgic apar în Renaștere când brusc oamenii mărilor sunt cuprinși de o ciudată maladie pe care o putem numi printr-
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care trăim experiența comunității cu Isus la centru, care dă imagine, formă, o hrănește pe aceasta (chiar dacă cere comunității să poarte din peștele ei și așadar angajând-o) este Euharistia. Euharistia este simbolul perfect -fie din punct de vedere uman, antropologic, fie din punct de vedere evanghelic - a ceea ce este comunitatea în Cristos. De aceea, orice alegere vocațională face referință la comunitatea care trăiește ca și oglindire a Euharistiei. În consecință, noi descoperim în mod dinamic vocația noastră trăind viața de
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
căuta ceva dincolo de el însuși, și în această căutare, să se regăsească drept om. În alte cuvinte, omul e făcut pentru a iubi și se descoperă pe el însuși în iubirea lui Dumnezeu. Întrebarea fundamentală: „Petru, mă iubești?” este întrebarea antropologică decisivă pentru a înțelege natura profundă a omului. Să ne rugăm, și să ne rugăm unii pentru alții, pentru a ne fi dat să creștem în cunoașterea voinței lui Dumnezeu și în discernământul chemării noastre. SACRAMENTUL RECONCILIERII 1. Fiul rătăcitor
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
a putea lucra împreună cu Marx. Engels a rămas la Londra până la moartea lui Marx (în 1893). După moartea lui Marx, Engels și-a dedicat întreaga activitate editării manuscriselor lui Marx, ale Capitalului, și a continuat să se preocupe de studii antropologice prin care studia evoluția structurii familiei pe parcursul istoriei. Prin diverse articole, și-a susținut opinia despre actul căsătoriei, care este determinat de o necesitate socială a reproducției forței de muncă, și a păstrării averii moștenite. Engels a fost un susținător
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
1. Baza conceptuală / 21 1.5.2. Acceptarea paradigmei / 22 1.5.3. Despre primele teorii / 25 1.5.4. Baza teoretică / 29 1.5.5. Noi direcții / 35 1.6. Concluziile capitolului / 38 II.Comunicarea interculturală demers realizabil ? Perspective antropologice și politice / 39 2.1. Delimitări conceptuale și tipologice / 39 2.2. Elemente ale Comunicării interculturale / 42 2.2.1. Elementele perceptuale / 42 2.2.2. Elementele socio-culturale / 43 2.3. "A treia cultură" strategie a Comunicării interculturale / 50 2
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de procesul de comunicare; * aducerea în atenție a rolului pe care cultura îl are în influențarea comportamentului uman; * stabilirea unor concepte fundamentale în câmpul cercetării, cum ar fi: timp monocronic și policronic, context puternic și slab. Hall a aplicat concepte antropologice abstracte unei lumi practice, cea a serviciilor externe, și a lărgit punctul de vedere antropologic asupra culturii, incluzând și comunicarea. Edward Hall este considerat întemeietorul Comunicării interculturale. Conceptualizarea procesului de comunicare interculturală și contribuția sa adusă domeniului au pus bazele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
influențarea comportamentului uman; * stabilirea unor concepte fundamentale în câmpul cercetării, cum ar fi: timp monocronic și policronic, context puternic și slab. Hall a aplicat concepte antropologice abstracte unei lumi practice, cea a serviciilor externe, și a lărgit punctul de vedere antropologic asupra culturii, incluzând și comunicarea. Edward Hall este considerat întemeietorul Comunicării interculturale. Conceptualizarea procesului de comunicare interculturală și contribuția sa adusă domeniului au pus bazele cercetărilor ulterioare. Dodd consideră că nașterea Comunicării interculturale a avut loc în 1950 odată cu apariția
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
planuri interdisciplinare și multiculturale. Acest domeniu se dorește a fi practic întrucât vine în întâmpinarea nevoilor relațiilor interetnice și internaționale. Comunicarea interculturală joacă un rol vital întrucât previne neînțelegerile sau greșelile în comunicare. Capitolul 2 Comunicarea interculturală demers realizabil ? Perspective antropologice și politice Motto: "Comunicarea este o dimensiune centrală a vieții noastre culturale; fără ea, orice tip de cultură moare. În consecință, studiul comunicării presupune studiul culturii în care este integrată." (John Fiske) 2.1. Delimitări conceptuale și tipologice În societatea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Are legătură cu caracterul normativ al valorilor, respectiv ceea ce este considerat a fi important sau neimportant, adecvat sau neadecvat. Ishii, Klopf, Cooke (2003) consideră concepția despre lume ca una dintre calitățile fundamentale ale culturii, care este cercetată din perspective diferite: antropologică, ca mod caracteristic în care oamenii se raportează la univers; sociologică, ca o "definiție"a realității; psihologică, drept un cadru de referință cuprinzător, în accepția conceptului german de "Weltanschauung"; din perspectiva științelor comunicării, concepția despre lume este una dintre "lentilele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pur biologic al omului. Atunci când se încearcă o antropologie culturală, trebuie avute concomitent în vedere aspectul biologic și cel spiritual, iar o analiză culturală bazată strict pe aspecte biologice, deși necesară, nu este suficientă pentru a enunța concluzii complete.Partea antropologică a prezentului demers va avea în vedere trei direcții: problematica fundamentală a alterității, principalele teorii ale culturii și identitatea culturală europeană. 2.11. Percepția alterității Negativ vorbind, trebuie avută în vedere de la bun început, ca o contribuție a antropologiei la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Celuilalt. Adică de la premisa de egalitate: egalitatea capacității de a simți, de a crea, de a avea o identitate proprie. Numai ulterior se va putea vorbi de egalitatea în comunicare și de egalitatea în drepturi. 2.12. Funcționalismul Ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii în cadrul prezentei lucrări va fi folosită metoda funcționalistă a lui Bronislaw Malinowski. Însă, înainte de prezentarea metodei științifice în sine, se cuvine să fie făcută o precizare: funcționalismul este o tradiție antropologică materializată printr-o serie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
12. Funcționalismul Ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii în cadrul prezentei lucrări va fi folosită metoda funcționalistă a lui Bronislaw Malinowski. Însă, înainte de prezentarea metodei științifice în sine, se cuvine să fie făcută o precizare: funcționalismul este o tradiție antropologică materializată printr-o serie de cercetări precis datate, dar el poate fi în mod egal definit ca o schemă de interpretare a realității, neaparținând propriu-zis nici unei configurații de cunoaștere. Trebuie făcută în consecință distincția între adjectivele "funcțional" și "funcționalist". Primul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
parțială la subcapitolele precedente, trebuie să evidențiem în primul rând faptul că antropologia a avut foarte mult de suferit ca urmare a scientismului. Ea a plecat mult timp și în multe cazuri continuă să facă acest lucru (reziduu al concepțiilor antropologice din secolele XVIII și XIX) de la premisa că omul este ființa supremă din univers, ființa cea mai apropiată de perfecțiune, prin raționalitatea specifică, iar individul occidental este subiectul favorizat al întregii istorii umane. Fără a nega direct acest lucru, se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
al influenței evoluționismului asupra științelor umaniste în secolul al XIX-lea. Nu a fost luată în calcul posibilitatea coexistenței ideilor moderne despre om ca întreg, depășindu-și limitele funcțiilor biologice și psihologice. Funcționalismul, prezentat în studiul de față ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii, este limitat de faptul că îl reduce pe om la o sumă de nevoi cu caracter primordial biologic. Antropologia funcționalistă supune cultura realizării nevoilor umane manifestate în societate și într-un parcurs istoric, ignorând aspectul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
denumirea volumului este Comunicarea interculturală paradigmă pentru managementul diversității. Volumul este structurat în două părți. Prima parte care cuprinde două capitole se adresează cititorilor cu informații care abordează comunicarea interculturală (repere teoretico științifice din perspectivă evolutiv istorică și din perspectivă antropologică și politică). Considerăm prima parte a volumului de față un demers justificativ în argumentarea locului pe care-l deține Comunicarea Interculturală în gestionarea eficientă a diversității culturale. În sensul precizat, demersul propus începe prin a propune si elabora un model
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sistem de teroare. Mussolini a dezvoltat un triplu rasism (al corpului, al sufletului și al spiritului), puțin diferit de rasismul german și care era fondat în primul rând pe ideea de "rasă inferioară", și mai puțin pe criterii biologice și antropologice. Specificul regimului mussolinian este politizarea excesivă a societății civile. P. Milza, Storia d'Italia, pp. 815-822. Gh. Bichicean, op. cit., pp. 148-149. 634 H. Schulze, op. cit., p. 158. 635 Detalii la E. Collotti, Germania nazistă, București, 1969, pp. 100-134. 636 Apud
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a ideii de naționalitate definește statul monarhic absolutist, conferind termenului de națiune înțelesul său actual, politic și geografic totodată. În consecință, na-țiunile medievale trebuie considerate dintr-un alt punct de vedere, unul politic, desigur, dar nu numai atît, ci și antropologic, dacă putem spune așa. Privind din această perspectivă, e greu să-ți dai seama cine anume ar putea reprezenta fenomenul cel mai puțin artificial, națiunile medievale sau statele-națiuni apărute în secolul al XIX-lea? Cele mai acceptabile dintre interpretări, cum
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al ideii de naționalitate. În termenii lui Norbert Elias, limba imprimată devenind în egală măsură limbă vorbită, apărută mai întîi ca o "antiteză cu predominanță socială s-a transformat într-o antiteză cu predominanță națională".157 Conceptul cultural, social și antropologic al națiunii se născuse, cu puțin timp înainte de a se defini conceptul său politic. 4 Moartea regilor, nașterea Națiunii Națiunea și naționalismul pot fi înțelese în cele trei per-spective distincte, a analizei societăților, a politicii și a reflecției filosofice. Această
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]