3,713 matches
-
50 Cheltuieli C&D ale agenților economici 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Ani Cheltuieli C&D din fondurile agenților economici % din PIB % din cheltuieli totale C&D Fig.4 .6. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare și inovare din fondurile agenților economici Anuarul Statistic al României 2004 George-Ștefan COMAN 141 perspectiva de creștere a cererii de cercetare la nivelul agenților economici, datorată presiunii cerințelor de conformare tehnicoeconomică (nivel tehnologic, calitate, mediu, cerințe comerciale, etc.), În vederea accesului pe piața europeană, ca și pe cea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
50 Cheltuieli C&D ale agenților economici 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Ani Cheltuieli C&D din fondurile agenților economici % din PIB % din cheltuieli totale C&D Fig.4 .6. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare și inovare din fondurile agenților economici Anuarul Statistic al României 2004 George-Ștefan COMAN 143 0.49 0.21 0.26 0.01 0.01 0.4 0.2 0.19 0.01 0.37 0.18 0.15 0.02 0.02 0.39 0.19 0
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Există o preocupare redusă din partea decidenților activității agenților economici din România pentru implementarea unor principii pertinente privind crearea unor colective profesioniste În vederea realizării și dirijării continue a noului În activitatea agenților economici. Motivarea acestei constatări se găsește În faptul că Anuarul statistic pe 2005 menționează că numai 15% din agenții economici sunt receptivi la implementarea noului În activitatea lor136. 2. Perioada scurtă de la adoptarea principiilor economiei de piață În activitatea agenților economici nu a permis realizarea unei culturi organizaționale solide În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Amplificarea convergenței va avea un semnificativ impact asupra bazelor economice ale tuturor țărilor implicate În și/sau afectate de procesul globalizării. Globalizarea 135 Radu R. Șerban, Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 136 http://www.insse.ro/Anuar%202005/CAPITOLE/cap13 .pdf Creativitate și progres tehnic 234 modifică sensibil maniera În care se derulează afacerile și accelerează difuzarea “know-how”-ului și a inovației. Din această perspectivă organizațiile trebuie să devină tot mai competitive. Acest fapt face imperios necesară
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Există o preocupare redusă din partea decidenților activității agenților economici din România pentru implementarea unor principii pertinente privind crearea unor colective profesioniste În vederea realizării și dirijării continue a noului În activitatea agenților economici. Motivarea acestei constatări se găsește În faptul că Anuarul statistic pe 2005 menționează că numai 15% din agenții economici sunt receptivi la implementarea noului În activitatea lor136. 2. Perioada scurtă de la adoptarea principiilor economiei de piață În activitatea agenților economici nu a permis realizarea unei culturi organizaționale solide În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Amplificarea convergenței va avea un semnificativ impact asupra bazelor economice ale tuturor țărilor implicate În și/sau afectate de procesul globalizării. Globalizarea 135 Radu R. Șerban, Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 136 http://www.insse.ro/Anuar%202005/CAPITOLE/cap13 .pdf Creativitate și progres tehnic 234 modifică sensibil maniera În care se derulează afacerile și accelerează difuzarea “know-how”-ului și a inovației. Din această perspectivă organizațiile trebuie să devină tot mai competitive. Acest fapt face imperios necesară
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fost profesorul Ioan Ghinea. Conf.dr. Gh. Andricioaei, 13 noiembrie 2010. Lucrări științifice 1. Contribuții privind calcularea mărimii particulelor coloidale folosind lungimea de unda a celor mai scurte unde electromagnetice produse de emițătorul în masă coloidala (în colab. cu E. Lăzărescu). Anuarul lucrărilor științifice - Inst. Agronmic Galați, 1957, 165-173. 2. Contribuții la studiul grinzilor cu zabrele prin metioda modelelor electrice (în colab. cu F. Motora și A. Chirilă). ). Lucrări științifice ale Inst. Agronmic Iași, 1961, 473-479. 3. Observații asupra unei formule de
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
a fost de 5,6% [24]. Genotipul D al VHB a apărut ca fiind predominant [100]. Incidența hepatitei acute virale B a scăzut de la 24,4 cazuri/100.000, în 1995, la 2,7 cazuri/100.000 locuitori în 2009 (Anuarul de statistică medicală 2009, citat de 101) [101]. În România, vaccinarea universală anti-VHB a copiilor la naștere a fost introdusă în 1995 [9,10]. Acoperirea cu vaccin anti-VHB a fost de 95%, în anul 2005 [12]. Prevalența medie a Ac
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
112, fila 82, raportul lui Horváth Elek către centrala din Budapesta a OMIH, Cluj, 25 mai 1943. 109 Gál András, "Dezvoltarea turistică a Transilvaniei", în Congres de balneologie și turism la Târgu-Mureș. Ședința ordinară din 21 martie 1942. Fragment din anuarul turistic ungar, Budapesta, 1942. Editat de Asociația Ziariștilor din Turism, p. 22. 110 ANDJC, fond 830, dosar 118, 65. f. Záborsky Árpád. IBUSZ șef IBUSY către Horváth Elek, Băile Sovata, 10 iulie 1943. 111 Același dosar 150, dispoziția lui Horváth
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
boabe ocupă aproximativ 175 milioane hectare, adică 11% din suprafașa arabilă, sau 20% din suprafața semănată cu cereale (tabelul 1). Cele mai mari suprafețe se găsesc în Asia (69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane hectare) (ANUARUL F.A.O., 2008). în România, suprafața cultivată cu leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se cultivau
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se cultivau cu leguminoase pentru boabe numai 136,2 mii hectare, cele mai mari suprafețe fiind concentrate în asociații agricole și societăți comerciale (ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI, 1999). Cunoscut si sub denumirea de "mazarea berbecilor", năutul (Cicer arietinum L.) este o cultură veche în India, Orientul Mijlociu și în unele părți din Africa. Este posibil să fi fost cunoscut în Turcia cu aproximativ 7.400
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în anul 2008 ocupa 11 mii hectare. în Africa năutul se cultivă pe suprafețe destul de mari, peste 470 mii ha, în America de Nord și Centrală 220 mii ha, pentru ca în Europa suprafața ocupată de năut să nu depășească 100 mii ha (ANUARUL STATISTIC F.A.O., 2008). Dintre țările mari cultivatoare de năut, India deține supremația cu o suprafață de 8.400.000 ha, urmată de Pakistan cu o suprafață de 1.100.000 ha, Turcia cu 630.000 ha și Iran cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
atare, o majorare exponențială. Din păcate, cunoașterea evoluției bolilor și a particularităților terapiei la acest segment de populație este incompletă și inegală sub raportul susținerii sale prin dovezi științifice. Avem date suficiente și coerente privind evoluția naturală a populației vârstnice. Anuare statistice naționale și internaționale oferă informații complete privind speranța de viață sau curbele specifice de morbi‑mortalitate generală și cardiovasculară. Exemple concludente sunt informațiile publicate pentru Europa în 2012 (1) sau curbele de mortalitate disponibile (pe vârste și sexe) pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
viticulturii, de identificare a terenurilor pentru producerea de material săditor și înființarea de plantații viticole, inclusiv de portaltoi. În această perioadă, paralel cu organizarea stațiunii și a liceului agricol, i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul I.C.H.V.; Lucrări științifice ale Institutului Agronomic Iași etc. Merită amintit Cursul de Viticultură și Vinificație, editat în colaborare cu acad. Gh. Constantinescu, participarea sa la elaborarea Tratatului de Ampelografie, precum și activitatea deosebită în cadrul conducerii publicației Cercetări agronomice în Moldova
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Cu o prefață de Silviu Berejan și un punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, Editura Știință, Chișinău, 1994. Coșeriu 1994b = Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe (1992-1993), ca supliment al publicației " Anuar de lingvistică și istorie literară", Ț. XXXIII, 1992-1993, Seria A, Lingvistică, Iași, 1994. Coseriu 1994c = Eugenio Coseriu, Limba română în fața Occidentului. De la Genebrardus la Hervás. Contribuții la istoria cunoașterii limbii române în Europa occidentală [1981], În românește de Andrei A
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Ranke et la pensée organiciste dans la culture roumaine, În Nouvelles Études d’Histoire, VIII, București, 1990, p. 195-210. 7 Idem, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976, p. 262-268, 348-350; idem, Istorie, etnopsihologie și cultură În epoca Junimii: context german, În Anuar de lingvistică și istorie literară, Iași, XXXIII, 1992-1993, B, p. 35-39. 8 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 377. 9 I. E. Torouțiu, Studii și documente literare, II, București, 1933, p. 82. 10 Ibidem, p. 84. 11 Analele Academiei Române. Dezbateri, s. II, t
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
dacă erau sârguincioși sau nu. S-a stins din viață, ne spune unul dintre cei ce l-au cunoscut, Rudolf Suțu, îngrijindu-și unul dintre fii săi, ce era bolnav de tifos 8. Cum se prezenta situația după 1884? În anuarul pe anii 1919-1920 editat de Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles am gasit nu mai puțin de 1213 titulari ai unui doctorat în drept ai respectivei instituții de învățământ superior. Diplomele acestea fuseseră acordate în perioada
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
științe politice și administrative înainte de 1884 sau chiar în același an: Eugen Cuca Pariano - sau Pârâianu - (1882), Alexandru Cuza (1882) și Gheorghe Cârlova (1884)13. Mai precizam că din totalul de 1213 doctori în drept, câți se găsesc în listele anuarului, nu mai puțin de 152 erau străini. Dintre străini, peste 50 % erau români. În ordine, urmau cei ce proveneau din Bulgaria și Rumelia (18, unul cu nume grecesc), Franța (zece), iar apoi cei din Germania (opt), Imperiul britanic, inclusiv coloniile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
români erau (sau deveneau ulterior) și titulari ai unui doctorat în drept (le reamintim numele: Grigore Ioan Petroni, Vasile Lazu, Constantin Sordony, Theodor Mândru). Situația semnalată în subcapitolul anterior corespundea strict datelor consemnate de Constantin C. Angelescu, numai că, în anuarul editat de Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles, am gasit sugestii suplimentare. Așa cum deja am precizat mai sus, este vorba de faptul că Gheorghe Cârlova, Alexandru C. Cuza sau Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) se regăsesc și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
inclus, ca membru de onoare, între "nemuritorii" Academiei Române (1933), fiindu-i decernate mai multe distincții și ordine naționale ori străine, dintre care amintim Marea Cruce a Coroanei României sau Legiunea de Onoare (în grad de ofițer și comandor)35. În anuarul editat de Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles în 1919-1920 am gasit nu mai puțin de 92 de titulari ai unui doctorat în științe politice și administrative ai respectivei instituții de învățământ superior. Diplomele acestea fuseseră
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Universitatea Liberă din Bruxelles după 1887, anume: Constantin Maltezianu, Xenofon Eustratiades, Petre Pârâianu sau Părăianu, Dimitrie Nenițescu și Dimitrie Rusovici 38. Mai precizam că din totalul de 92 de doctori în științe politice și administrative, câți se găsesc în listele anuarului, nu mai puțin de 51 proveneau din afara Belgiei. Așadar, pe lângă cei 13 români (cărora li se adaugă și Nicolae Popovici din Transilvania / în Austro-Ungaria la acea dată), mai erau consemnați 21 de bulgari (inclusiv cei ce proveneau din provincia Rumelia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
recunoscute de mai multe societăți savante de la Berlin, Sankt Petrersburg, fiind ales membru corespondent și apoi titular al Academiei Române 66. În medicină, statistică înregistra după 1884 cinci români care-și finalizau studiile doctorale dintr-un total de 1894 inventoriați în anuarul pe 1919-1920 al foștilor studenți ai Universității Libere din Bruxelles; subliniem că dintre cei 742 de străini ce obțineau doctoratul în medicină între 1884 și 1914, majoritatea erau britanici (639, inclusiv din colonii)67. La mare distanță se găseau în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
făcut după Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, pp. 71-87. În listele care sunt reproduse în text este indicat locul nașterii și anul / anii în care persoana respectivă a obținut titlul (precizare făcută în anuar la p. 69). În anuarul citat am mai găsit un nume care poate fi al unui român născut sau trăitor la Paris (Horia Rosetti, 1888). 12 Ibid., pp. 87-88. 13 Constantin C. Angelescu, Op. cît., p. 125. 14 Calcul făcut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, pp. 71-87. În listele care sunt reproduse în text este indicat locul nașterii și anul / anii în care persoana respectivă a obținut titlul (precizare făcută în anuar la p. 69). În anuarul citat am mai găsit un nume care poate fi al unui român născut sau trăitor la Paris (Horia Rosetti, 1888). 12 Ibid., pp. 87-88. 13 Constantin C. Angelescu, Op. cît., p. 125. 14 Calcul făcut după Union des Anciens Étudiants
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]