48,939 matches
-
ar presimți un seism: Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare!/ Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare./ Boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc". Acestei viziuni îi pune capăt versul: "Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc". Nu văd un dramatism excesiv în acest enunț: prin "trist" se poate înțelege și "grav" - omul de la țară, în contact cu peisajul în modificare rapidă și cu animalele alertate de venirea iernii, fără a fi doborât de vreo
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
de la țară, în contact cu peisajul în modificare rapidă și cu animalele alertate de venirea iernii, fără a fi doborât de vreo panică specială, "cade pe gânduri", cugetă adică la ceea ce are de făcut, și, mai întâi de toate, "s-apropie de foc" - prietenul speței umane încă din preistorie - socotind cum să-și protejeze de ger familia și avutul. devăratul sentiment profund al poetului din Mircești nu este cel - mai mult sau mai puțin verbal - din prima strofă a poemului Iarna
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
pe cel mai blând. Așa am vrut. În Ziua a Doua, am plâns cu plânsul celui singur. Munți,dealuri și câmpuri tinere au fremătat prelung, carnea lor s-a despicat, apele au ieșit la lumină să curgă veșnic. M-am apropiat de ele și m-am botezat drept : Primul. Știam cine sunt. În Ziua a Treia, am tăcut cu tăcerea celui singur. Am mâncat din roadele pământului. Am simțit chemarea lumii. Era ceva nou. Știam să merg și rătăceam mult. Știam
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
L-am ucis pe cel mai blând.Așa am vrut.În Ziua a Doua, am plânscu plânsul celui singur.Munți,dealuri și câmpuri tinereau fremătat prelung,carnea lor s-a despicat,apele au ieșit la luminasă curgă veșnic.M-am apropiat de eleși m-am botezat drept : Primul.Știam cine sunt.În Ziua a Treia, am tăcutcu tăcerea celui singur.Am mâncat din roadele pământului.Am simțit chemarea lumii. Era ceva nou.Știam să merg și rătăceam mult.Știam să plâng
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
se declanșa airbag-ul. Accidentata părea o copilă după cum reușea să-i distingă trăsăturile. Apărură lângă el încă doi bărbați tineri. În câteva secunde își revizui mental cunoștințele despre cum se acordă primul ajutor în cazul unui accidentat auto. Își apropie gura de buzele fetei pentru o respirație gură la gură obturându-i cu degetele nările. Chiar și în acele tragice momente nu a putut să nu simtă mirosul deosebit de plăcut al rujului de pe buzele tinerei, ca și parfumul fin ce
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
doar în stația de autobuz, din fața liceului, devenit colegiu, ca majoritatea, în ziua de astăzi. Și atunci, odată cu intrarea pe poartă, i se păru că în aer plutește ceva malefic, care o înconjoară. Sentimentul devenea din ce în ce mai acut cu cât se apropia mai mult de așezământul educațional. Era momentul în care zorii dimineții întâlneau razele lunii și nu se luminase încă. Când pătrunse în clădire, avu chiar senzația că se sufocă, că nu mai are aer. În față îi apărură instantaneu niște
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
de proteste, demonstrații de stradă și mișcări de revoltă prin întreprinderi, organizate de liderii Frontului Popular (Mircea Druc, Leonida Lari ș.a.), din cauza cărora, lucrătorii de miliție erau mobilizați să facă eforturi suplimentare pentru menținerea ordinei, împotriva revoluționarilor. Convins că se apropie ceasul libertății, ca ofițer de miliție, s-a străduit să-și convingă subalternii să nu ridice bastoanele asupra demonstranților, „pentru că aceștia cer să fim și noi liberi, în sfârșit...Toată viața am trăit în minciuni, n-am știut adevărata istorie
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
punga cu resturile de pâine, se îndreptă spre zona unde pe malul lacului, erau ridicate câteva construcții mai impozante. Mergea pe cheul de promenadă al lacului și odată cu ea au început să o urmeze și cârdul de păsări care se apropiase de mal, dovedind că le este foame, sau că sunt obișnuite să li se arunce diferite alimente pe care să le ciugulească de pe luciul apei. În fața ei se ridica un ponton mare, tot construcție solidă din lemn, care spre capătul
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
Desigur că cei mai avantajați erau pescărușii care se repezeau din zbor în viteză și furau din fața celorlalte înaripate resturile de pâine. Văzând că lebedele nu puteau să prindă mai nimic, a schimbat strategia. Le invită pe lebede să se apropie cât mai mult de marginea pontonului și arunca pâinea lângă ele. Așa a reușit să le dea și lor câteva bucățele. Cum orice început are și un sfârșit și pâinea primită de la Maria - Rosa s-a terminat destul de repede. Ca să
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
presupunea că este hotelul " Royal". Pictorul stătea mai mult cu spatele la direcția de unde venea tânăra, dorind să prindă ca imagine atât hotelul, cât și o parte din lac cu tot ce plutea pe el, pasări sau ambarcațiuni de agrement. Pe cât se apropia mai mult de locul lui de creație, pe atât Adriana era mai convinsă că el este. Tot nu-și găsea explicația la întrebarea: "Ce să caute acolo unde și ea a ajuns azi de dimineață? De cât timp este în
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
pe care i-a proiectat aleatoriu în văzduh iar aceștia au căzut haotic pe culmile muntoase... și cea mai incredibilă este curba rezultată din intersecția celor două formațiuni muntoase din față. Îi spun observația colegului din grupul nostru, care se apropiase de mine, ca să admire și el peisajul din fața hotelului. Eram într-una din pauzele uneia din sesiunile de la Sinaia, ca expert formator al Ministerului Educației. - Așa vezi tu peisajul? Tu ești cu matematica, se vede, spuse zâmbind și încântat de
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
nu îl vede și ora se desfășură în condiții optime. Unul ca el nu avea șanse mari să finalizeze facultatea, dacă nu învăța serios și dacă capacitățile lui intelectuale nu erau ridicate, să facă față cerințelor universitare severe. Cursul se apropia de sfârșit. Câțiva studenți rămăseseră să-i pună câteva întrebări. Camelia era însă sigură pe ea și pe cunoștințele ei. “Oare ei credeau că nu are răspuns la întrebările încuietoare? ”, gândi ea. D-l profesor Toia o avertizase asupra acestui
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
coleg că imediat începea scandalul când o vedea sau dacă acesta era informat prin spionii săi bine plătiți. Chiar a amenințat-o cu moartea. Cum în facultate erau suficient de mulți „binevoitori” care informau securitatea imediat ce un student român se „apropia” de un străin, mai ales fetele, a început să fie monitorizați de securitate și orice pas al lor era cunoscut în cele mai mici amănunte. Atunci când Halil a pus deja stăpânire pe viața ei și a început să o bată
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
din anii romantici, miros de brad și de sarmale. Se simțea rostul și se răsplătea truda de peste zi. Seara în familie era liniștită și se uitau la filme împreună. O stare de normalitate armonizată cu ideea de familie fericită. Se apropia Revelionul, iar Mira nu își dorea să rămână acasă singură. Florin lucra, iar ideea unei nopți în care să privească ferestrele celorlalte apartamente, unde sunt petreceri, să asculte veselia vecinilor, nu era ceva de imaginat. Reuși să convingă o prietenă
DECEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382767_a_384096]
-
de idei, Părinte Profesor, Care este legătura dintre Cruce și post și care este folosul duhovnicesc al cinstirii ei în această perioadă de pocăință? - Harul pe care îl primim prin Sfânta Cruce este atât de mare, încât nu ne putem apropia de Cruce decât după ce ne-am curățit în timpul celor trei săptămâni de post, premergătoare Duminicii Sfintei Cruci: "Cu mulțimea milei Tale, Preaîndurate Doamne, curățește mulțimea păcatelor mele și mă învrednicește a vedea cu suflet curat Crucea ta și a o
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
în Stihira a II-a de la Vecernia din Duminica Crucii. Numai postul poate lumina îndeajuns pe om pentru a-l face în stare să vadă, fără să orbească strălucirea Crucii, care este "mai scânteietoare decât soarele". De Cruce ne putem apropia, nu numai prin post, ci prin toate virtuțile Postului Mare, a căror făptuire a devenit cu putință prin patimă: "Doamne, Cel ce Ți-ai întins mâinile pe Cruce de bunăvoie, învrednicește-ne pe noi să ne închinăm Ei, întru străpungerea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
care suferința neamului omenesc se unește cu nădejdea sigură a Învierii lui Iisus Hristos, "Începătura Învierii celor adormiți" (I Corinteni 15, 20). După cum reiese din Sinaxar, această Duminică a Crucii este și o lumină profetică a Pătimirilor Domnului, care se apropie. În ea, Biserica a așezat simetric pedagogia sa teologică, înfigând în inima postului Crucea jertfei și a biruinței. Venerarea Crucii în mijlocul Postului Mare, de pildă, ducerea ei în procesiune, apare în Biserică ca o adevărată teofanie. Această parusie a Crucii
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
vânturat grâul înainte de a-l trimite la baza de recepție, să nu ne mai scadă cinsprezece la sută impurități ca rândul trecut. - Și eu merg acum la fermă. Cum plec de acolo, cum nu mai fac nimic muncitorii și se apropie ora mulsului. Trebuie să-i supraveghez ca pe niște copii. Mereu îi prind că nu spală ugerele la vaci și le mulg direct în găleată fără sidilă din tifon. Cred că am să-i pedepsesc, dar dacă pleacă de la fermă
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
Hotel Păltiniș, cu toate serviciile asigurate. Ne-am plimbat prin împrejurimi, am avut vreme frumoasă, am vizitat tot ce se putea vizita în timpul care ne rămânea după ce ne sculam, de obicei după ora nouă - zece. Când luam micul dejun, se apropia masa prânzului. De fapt doar cam la atât ne limitam, la micul dejun și la cină. Nici nu era timp să ni se facă foame, decât atunci când urcam pe munte. - Și la examen cum a fost? - Cum să fie? Bine
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
ai îndrăgostit vicleano? Și cui i-ai dat frumoaso, tandrul tău sărut? Cu ochii-nchiși, cu brațele deschise, Cuprind albastra ta nemărginire, În gânduri, răsfoiesc acuratețea viselor promise Și îmi unesc cu tine, al zbuciumului pătimire. Un val ce se apropie de mal, mi-aduce orizontul Și-mi pune la picioare, covorul sidefat de perle, Eu, în cuvinte triste îți mărturisesc tumultul, Iar tu în noapte, îmi dăruiești rochița ta de stele. Apoi, tu m-ai înfășurat în spuma unui val
MEDITERANO! de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382803_a_384132]
-
contemporan al lor. Dar Alecsandri nu e contemporanul nostru. Aparține altui timp literar. Și, numai acceptînd ce ne separă, îi dăm șansa de a-și ocupa locul în istoria literară. Ca și lui Alexandrescu, Bolintineanu și celorlalți, de care e apropiat, întrecîndu-i prin talentul de a capacita la maximum poezia ocazională, oficială, ca ilustrare etic-sentimentală a secolului revoluțiilor burgheze și al constituirii statului național român.
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
și pe mîna fostului său aliat, PRM-ul lui Vadim Tudor, au intrat în ofsaid politic, din punctul său de vedere. La fel de important mi se pare și că președintele Iliescu le adresează propriilor săi susținători invitația de a uita trecutul apropiat de dragul unui viitor care presupune o nouă linie e conduită. Fără a străluci prin îndrăzneală în această privință, dl Iliescu acceptă totuși riscul de a-și pierde o parte dintre susținătorii nesiguri, pentru a contura o opinie clară în rîndul
O invitație la ceai, la Versoix by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16043_a_17368]
-
parțial o analiză, în măsura în care Dunham, știindu-se străin, privește tot ce se întîmplă cu teama că îi scapă o înțelegere de outsider, pe care e dornic să o capete și astfel o caută în relațiile cu cei care îi sînt apropiați, uneori cu mai multă tenacitate decît orice altceva, simpla afecțiune, tandrețe, fidelitate. Ca analiză, e mai curînd mediocră. Nu remarc un real talent literar la acest diplomat care a cunoscut România într-una din cele mai sumbre perioade ale istoriei
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
Tudor Călin Zarojanu Un recent comunicat al firmei care asigură contabilitatea Internetului ne anunță că rețeaua se apropie cu pași repezi de un nou prag: cinci sute de milioane de utilizatori. Spre deosebire de majoritatea cifrelor care ne asaltează în fiecare zi, aceasta este o statistică relevantă. Dacă un milion de mașini înmatriculate în București este foarte departe de a
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
un timp... A fost vremea atâtor întâmplări, pe când scriitori de seamă colindau țara întâlnindu-se prietenește cu cititorii. Vremuri clasice, cu Nichita, în tren, pe la Buzău, venind cu toții din Moldova, și când el, văzându-mă singur la fereastra vagonului, se apropiase pe furiș de mine și mă pupase pe ceafă, zicând: "Dublez singurătatea cu un sărut". Vers de geniu, rămas doar în memoria mea. Mai erau și poeți de ocazie, printre noi... Țin minte, unul, după o întâlnire de pomină, pe la
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]