2,860 matches
-
un basm în care pisica plătește cu viața ajutorul dat: „Da’ pisica-i spuni lu Costăchel: - Costăchel, tu sî nu iei mânzi deaceie mari și frumoș’. Sî-l iei pe-acel mai mic di pi movila ceia di bălegar, cî acela ari trei inimi. Baba tocmai atunci intra ș-o auzit ceva cî pisica vorbe”206. Ca animal al microcosmosului domestic, pisica are acces la tainele păzite cu strășnicie de ipostaza monstruoasă. Martorul tăcut al activității casnice deconspiră neofitului identitatea reală a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
salva! Lucrul acesta mi l-a spus abia în august, când restabilit fizic, am ajuns la casa părintească. Mi-a spus printre altele despre felul în care a funcționat între noi „telepatia” recunoscută științific. Zilele Paștilor a fost scos să are și să însămânțeze. Era mobilizat agricol și trebuia să facă măcar act de prezență, mai ales că anterior fusese amendat cu o sumă consistentă ca nesupus la mobilizarea agricolă. Doar era dictatura lui Antonescu și nu se glumește în timp
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lungă, astfel o vedeam eu, de 12 și lată de 3 metri, pe care erau instalate 16 vetre de foc cu aer comprimat - șapte făcute pe o parte, șapte focuri pe cealaltă parte și două focuri la capetele vetrei m ari. Din nefericire eram subordonatul direct al maistrului Anghel, șeful atelierului de fierărie. Aici se executau tot felul de piese trebuitoare pentru buna activitate a minelor de cărbune, de menținere a siguranței căilor ferate mici și de întreținere a locomotivelor care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și de atelierul mecanic, locul unde, tot prin protecția lui fusesem primit ca ucenic, la o vorbă pusă pentru m ine de dirigintele poștei - Frumosu, dar asta, cu ani în urmă... Am depus cerere de angajare și aici, iar secret ara mi-a zis să revin după trei zile. Au fost două nopți de coșmar. Terminate cu un rezultat negativ. Societatea mergea în pierderi și trebuia să mai reducă și din angajații pe care îi mai avea. — Care este rezultatul ? m
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
izvor probabil, și alte mărturii păstrate de tradiție, exagerează când dă cifra invadatorilor la 500.000 de oameni, dar adaogă și un lucru nou: că mongolii au rămas în Ungaria trei ani de zile și din această cauză, neputându-se ara, după plecarea lor au pierit de foame mai mulți locuitori decât au fost duși în captivitate și uciși de sabie. Autorul Cronicii pictate de la Viena” reproduce fidel același text și nimic mai mult, lăsând la o parte complet știrile despre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a coborî în mijlocul poporului etc. «E mai bine să facem noi aceste reduceri - continuă don Calabria la 5 august 1948 -, înainte să intervină Domnul prin vreun alt flagel... Planurile lui Dumnezeu sunt mari, evenimentele belicoase au apropiat popoarele, terenul e arat, multe bariere au căzut, totul e coordonat spre triumful lui Cristos și al Bisericii, în unitatea tuturor credincioșilor în El, fără distincții și orice alte diviziuni... Simt că aceasta este o epocă ce marchează reîntoarcerea omenirii la Isus». Însemnări rezervate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
voi responsabil de soarta băieților? Am închis strâns ochii. - Băieții? Contracarasem întrebarea lui cu o altă întrebare. Vocea era pe punctual de a nu se mai abține. - Băieții dispăruți. Ești cumva... Era ca și cum vocea nu anticipase această întrebare. Ca și cum vocea ari fi asumat faptul că aș fi știut unde zăcea adevărul specific acelei situații. - Nu, Bret. Din nou, cauți unde nu trebuie. - Unde-ar trebui să caut? - Deschide ochii. Nu mai bâjbâi după lucruri care nu sunt acolo. - Unde sunt băieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nemuncit, nu mai vedem nimic, nici un spor, sunt foarte mari plățile pentru arat, pentru celelalte lucrări pe care omul nu le poate face singur, încât e obligat să renunțe de-aș mai folosi pământul ! » Pe nimeni nu mai vezi să are, să semene, să facă lucrările agricole într-un cuvânt. Rep.: - Asta este ceea ce semnalați dumneavoastră despre satul dumneavoastră. Chiar voiam să ajungem la acest punct, atunci când v-am întrebat: când ați plecat din sat, în ce an? Nu mi-ați
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul săruta /Grâul după ploaie răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu doar un an mai mare decât mine. El, trăgea buhaiul, o șuviță de păr de coadă de cal, și eu strigam la geamul gospodarului urătura tradițională, condimentată, pe ici pe colo, cu improvizații de genul : în Transnistria pe plai / ară regele Mihai / Mareșalu‟-n urma lui / strânge bobul grâului / Mânați măi, hăiii !... Despre modul cum a fost perceput războiul în Pungești, să mai spun doar câteva cuvinte. În sat s-a stârnit oarece panică în preajma lui 23 August 1944. Se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pentru afundarea gospodarilor români. Posibilitățile comuniștilor de a distruge un om erau fără limită. Conducerea politică de atunci a găsit de cuviință că tata trebuie să-și mute gospodăria, de oare ce acolo unde era amplasată, încurca manevrele tractoarelor care arau. Tata era trecut de 65 de ani. I s-a repartizat un teren pe care să-și mute gospodăria, în centrul comunei Râmnicelu, într-o grădină a unui „chiabur” care avea acolo vie. Bietul tata, s-a dus la proprietarul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să deshame caii de la căruțe și să-i înhame la pluguri, anume pregătite, și obligați să are până seara. Noi, cei rămași la biserică socoteam că până la ora zece oamenii se vor întoarce. Mare ne-a fost îngrijorarea când nici până la ora 12 nu s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai frumoasă sărbătorire a Sfintei Învieri din viața mea de 59 de ani de preoție. Mi-am adus aminte de o nuvelă a lui Leon Tolstoi în care oamenii scoși la plug în ziua de Paști de un boier necredincios, arau cu lumânări aprinse și lipite pe coarnele plugului și mergeau cântând „Hristos a înviat cu moartea pe moarte călcând”. COLECTIVIZAREA. În anii 1954-55 în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
marș. Popoarele subjugate, strivite sub biciul colonial, capătă de la Uniunea Sovietică și statele cu rânduire socialistă sprijinul moral și material spre a se ridica. Viitorul a avut dreptate, suspinul pentru trecut nu evocă decât fantome. Dacă un om privind câmpurile arate cu tractoarele, fabricile, tunelurile și șoselele asfaltate, barajul în construcție al hidrocentralei de la Bicaz, apartamentele superbe din cartierele pentru muncitori, creșele, școlile, spitalele, bibliotecile, institutele pentru promovarea științelor și artelor, ar lăcrăma pentru plugul de lemn și pentru bordei, ni
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
asupra dezvoltării târgului Huși. Agricultura continuă să fie ocupația principală a țăranilor. Domnia și proprietarii funciari manifestau un interes sporit față de această ramură economică. În 1794, Mihai Suțu (1792-1795, 1819-1821) cerea ispravnicilor să îndemne pe toți locuitorii de la sate „să are și să semene cât mai mult”, mai ales în ținuturile „ce au mai multă câmpie” (Tecuci, Covurlui, Fălciu, Tutova, Iași) și să nu ia oamenii de la muncile agricole, pentru judecăți; să se reducă la minimum abuzurile. Obligațiile față de stat erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele”. Nesupunerea țăranilor aduce mare supărare arendașului: „lasând locurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe front; de aceea ea va răspunde la chemarea autorităților județului cu privire la efectuarea muncilor agricole ale familiilor ostașilor concentrați. Instrucțiunile date comunelor de către prefectul județului Fălciu (7 martie 1877) îndemnau pe țărani să folosească toate plugurile din comune spre a ara și semăna cu porumb ogoarele rezerviștilor, dorobanților și călărașilor. „Cunoașteți tare bine - arătau aceste instrucțiuni - că sătenii noștri obișnuiesc a da clăci de pluguri și altele pe la diferite persoane, cu atât mai vârtos vor face pentru frații lor, pentru consătenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
președinte până la lichidare. Pământul moșiei Dobreana, după ce l-au luat oamenii în primire, a mers bine un timp, dar din cauză că oamenii nu aveau posibilităților marilor proprietari ca s muncească pământul, în scurt timp n-au mai avut rezultate bune. Oamenii arau pământul cu două vaci sau cu doi boi. Cei mai mulți arau cu două vaci slabe și cu pluguri cu grindul de lemn și nu puteau lucra pământul bine. Recolta, an de an era tot mai slabă. Apoi, majoritatea loturilor s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oamenii în primire, a mers bine un timp, dar din cauză că oamenii nu aveau posibilităților marilor proprietari ca s muncească pământul, în scurt timp n-au mai avut rezultate bune. Oamenii arau pământul cu două vaci sau cu doi boi. Cei mai mulți arau cu două vaci slabe și cu pluguri cu grindul de lemn și nu puteau lucra pământul bine. Recolta, an de an era tot mai slabă. Apoi, majoritatea loturilor s-au împărțit între membrii familiilor în porțiuni tot mai mici și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai adânc, dar când mergea la deal scotea plugul mai în față căci altfel nu putea să fie tras e cele două vite slabe; așa că pământul s-a stricat, s-au făcut râpi, deoarece atunci când ploua tare, pământul nu era arat adânc, era spălat de ape. Astfel, pământul împărțit pe cap de locuitor s-a stricat. După cel de-al doilea război mondial a venit Partidul Muncitorescă Român și a format colective sau întovărășiri, adunând pământul iar la un locă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un certificat eliberat de o instituție școlară de rang secundar. Poate că fiind pregătit de mentorul său a susținut numai examenele de absolvire. După terminarea studiilor universitare de la Paris, unde, în paralel, a urmat și cursuri de economie, vine în ară și, pentru o perioadă de 4 ani este deputat în „Cameră” (Parlament); nu se stabilește la moșie, ocupând și alte funcții. Jorj Sterian împreună cu alți doi colegi, au pus bazele Școlii de Arhitectură de la București, unde a predat gratis în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alunge de pe moșie pe cine ar dori. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) reforma agrar promisă țăranilor în timpul revoluției de la 1848-1849, reluată în dezbaterilor divanurilor ad-hocă când deputații pontași cereau „să fim ai țării, să avem și noi o ară”, n-a mai putut fi amânată, cu toată opoziția unor mari boieri. A fost nevoie de o lovitură de stat la 2 mai 1864, o modificare a Convenției de la Paris, impusă de marile puteri drept lege fundamentală pentru Principatele Unite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dunavăț: Dealul Morii, Tureatca, dealurile de la nord-vest de satele Slobozia și Valea Boțului. În legătură cu această realizare generalizată la întreg teritoriul de atunci al țării (oficial Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești), prefectul de Bacău preciza că țăranii „n-au arat deloc din cauză că li s-au dat locuri pe dealuri și cele mai proaste.” Așa după cum s-a arătat, pământul primit trebuia plătit, pentru ca proprietarii să fie despăgubiți. În condițiile unei agriculturi de subzistență, țăranii nu aveau bani, iar piața era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare) și le munceau „în jumătate”: boierul punea pământul, aratul și sămânța, toată munca până la dus recolta în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran și boier, când țăranul lua pământ în arendă, „la bună învoială cu boierul”. „Se lua o suprafață de pământ pe care țăranul o ara, prășea sau secera, culegea roadele și plătea o sumă e bani - între 20 și 80 lei -. Este sistemul arenzii. Pe lângă arendă, se practica și „pământ în parte”: îl ara și semăna boierul, munca era a țăranului, de primăvara până toamna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]