2,025 matches
-
în contradicție chiar cu statutul lor de știință, pășind pe tărîmul ideologiei secularizante. Se află în inadecvare atît față de obiectul lor, cît și față de principiile și de metodele pe care și le-au stabilit. Potrivit lui H.-R. Patapievici, care reia argumentația lui C.S. Lewis 1 și a lui Leo Strauss 2, obiectivitatea științifică devine, în acest caz, cerc vicios, fiindcă exclude tot ceea ce nu presupune. Deci nu e obiectivitate, chiar dacă demersul ei are toate aparențele unui demers științific. Spre pildă : științific
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
supranatură ar fi legitimat, potrivit unei concepții destul de larg împărtășite, dreptul mai mult, responsabilitatea, datoria omului de a studia natura (cosmică și umană), de a o administra, de a-i organiza și spori productivitatea, de a face istorie. Sprijinindu-și argumentația pe teme proprii lui Rémi Brague și lui Karl Jaspers, H.-R. Patapievici consideră că valoarea supremă a Europei rezidă tocmai în priceperea ei de a menține coprezența contrariilor, de a lucra în spațiul desfășurat de ele, privilegiind clasa valorilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un cadru teoretic în care termenul de populism să aibă un înțeles clar și relația acestuia cu democrația să poată fi studiată empiric. În fapt, multe studii care au analizat tensiunea dintre populism și democrație tind să se lanseze în argumentații normative și teoretice, însă puține lucruri s-au spus despre populism din punct de vedere empiric. Mai mult, chiar dacă este adevărat că masa în creștere de scrieri consacrate populismului a generat o serie de perspective noi, aceasta se sprijină pe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și care își propune să se opună dominației noțiunii de democrație liberală. Deoarece Laclau și Mouffe folosesc un jargon destul de accentuat - cel puțin pentru cititorii nefamiliarizați cu opera celor doi autori -, considerăm că este necesar să rezumăm și să simplificăm argumentația acestora plecând de la următoarele patru puncte. În primul rând, legătura dintre tradiția liberală (domnia legii, respectul libertăților individuale etc.) și tradiția democratică (egalitate, suveranitate populară etc.) este o articulare istorică și contingentă. Acest lucru înseamnă că statul liberal nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
putem oare să ignorăm în totalitate analiza inferențială? Aceasta este întrebarea pe care o pun Breger și McGaugh, care afirmă că tehnicile comportamentiste nu funcționează pe baza modelului S-R, ci pe aceea a unui model de învățare cognitiv. Dacă argumentația lor nu convinge cu ușurință, ea îi provoacă cel puțin pe comportamentaliști să identifice variabilele responsabile pentru eficiența terapiilor lor. Beck reia dezbaterea atunci când împarte tehnicile în două grupe: cele centrate pe cogniții și cele centrate pe comportament. Un concert
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
merită însă luată în seamă și testată pe cazul românesc - unde, din câte se pare până acum, se aplică destul de puțin. Geopolitica este unul dintre cele mai interesante discursuri ale modernismului reacționar. Reprezintă mai mult decât un tip oarecare de argumentație folosit de un grup de savanți și pseudosavanți grupați în jurul lui Karl Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre cele mai importante limbaje politice și culturale ale perioadei weimariene a Germaniei interbelice. În cazul românesc, după cum vom vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului chip, Național și universal în arta filmului, considerate de autor „argumente preliminare”, dezvoltate în volumele O voce din off (1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre numeroasele puncte de vedere susținute cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, considerațiile privind receptarea spectacolului cinematografic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
pentru că ambelor obiecte le lipsesc o serie de însușiri, și nu pentru că împărtășesc aceleași însușiri. Coeficientul lui Jaccard, în schimb, se concentrează doar asupra însușirilor pe care le au obiectele, și nu asupra celor care le lipsesc amândurora. Dacă această argumentație este întemeiată, sunt situații în care lipsa anumitor însușiri este la fel de importantă în estimarea similarității dintre două obiecte ca și prezența altor însușiri. Rămâne la latitudinea cercetătorului să decidă semnificația absenței unor însușiri și să decidă ce măsură de similaritate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Europei, pentru o perioadă extrem de lungă (să spunem secolele IV XII d. Chr.) este Constantinopolul, oraș care exprimă perfect situația continentului pe care îl reprezintă, fiind situat atât în Europa cât și în Asia, din punct de vedere geografic. Reproducând argumentația lui Edgar Morin, trebuie abandonat conceptul de Europă unică, clară, distinctă, armonioasă, trebuie de asemenea respinsă ideea unei esențe sau substanțe europene primare, și alungat gândul unei realități europene care ar precede diviziunea și antagonismul. Dimpotrivă, Europa trebuie înscrisă în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
paradigmă În cel mai sensibil domeniu al vieții sale: procesul de creație. În acest punct, reorientarea nu a Însemnat neapărat asimilarea unui alt canon estetic, cîtă vreme modalitățile scriitoricești vest-europene curente fuseseră și În România prelucrate temeinic și original”. În argumentația sa, autoarea precizează că, pentru grupul de la Madrid, respingerea teoriilor modernității era motivată prin „propria viziune asupra lumii, și anume printr-o mentalitate creștin-ortodoxă profund Înrădăcinată În apartenența la cercurile politice conservatoare, respectiv la organizațiile profasciste”. Cu alte cuvinte, autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
autorul, românii nu au nici un motiv să considere popoarele slave vecine inferioare. Mitul istoric central al românilor a fost, În perioada interbelică, cel al lui Mihai Viteazul, În jurul căruia, În 1918-1919, oamenii de stat și-au formulat revendicările. Consistența acestei argumentații este definitorie, tot atît cît este și cea a Regatului Sfîntului Ștefan sau a „dreptului statelor boemiene”. Cazul Iugoslaviei. În acest spațiu a predominat un „naționalism intern”, manifestîndu-se prin competiția dintre sîrbi și croați pentru supremație. Fiecare parte avea argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio Își Înscrie analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței. În construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care Îi sînt asociate. Definiția imperiului adoptată de Kuzio este cea dată de Michael Doyle: o relație formală sau informală În care un stat controlează suveranitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
foarte dur de comuniști -, punîndu-și mari speranțe În anglo-americani, subliniind că aceasta era speranța țării, existînd „o mare teamă că vom fi abandonați rușilor”); Iosif Șraer, membru PCR, secretar general În Ministerul Afacerilor Interne (surprinzător de sincer și logic În argumentație, lipsit de dogmatism. Poate, cum s-a dovedit ulterior, mai degrabă un oportunist, fugind În Vest În 1947. La Întrebarea directă a lui Ethridge, a recunoscut că PCR controla „total” guvernul Groza. Credea că În cazul unor alegeri libere ar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viciază climatul din interiorul breslei” (p. 50). Trei motive par a fi cauza acestei preponderente atitudini necritice. În primul rînd, este vorba despre lipsa argumentelor istoriografice, și de aici lipsa criteriilor de evaluare a unui text istoriografic. Cel mai adesea, argumentația istoricilor ia forma unei Înlănțuiri mai mult sau mai puțin cauzale de fapte, evenimente sau acțiuni ale unor personaje considerate importante pentru respectivul capitol istoric. Or, la acest nivel, orice critică poate fi foarte ușor Înțeleasă ca o acuză cum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
simptomele acestei lipse de argumente este neputința majorității istoricilor de a produce un rezumat al lucrărilor lor. Neputința lor e adesea ilară, pentru că ei trebuie să selecteze nu argumente, ci fapte Înșiruite mai mult sau mai puțin cauzal, dar atunci „argumentația” Își pierde din „coerență”. Argumentul ultim, un veritabil deus ex machina, este acela că realitatea este prea complexă pentru a fi rezumată În cîteva cuvinte. Complex este cuvîntul-cheie care relevă insuficiența argumentativă și conceptuală a respectivului text/discurs. Un al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Într-un model anume, tocmai din cauza modului În care s-a produs schimbarea de regim. Dar ar fi fost utilă măcar menționarea unora dintre teoriile care Încearcă să includă și cazul autohton (care joacă exact rolul de test pentru validitatea argumentațiilor respective). De pildă, clasificarea elaborată de Herbert Kitschelt et al. (Post-Communist Party Systems: Competition, Representation and Inter-Party Cooperation, Cambridge University Press, 1999) Împarte statele comuniste În trei categorii, fiecare cu un alt tip de evoluție posttotalitară: astfel, avem regimurile patrimoniale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În toate aceste cazuri, ironia uzează de o multitudine de procedee, inventariate chiar din Antichitate: interogația și turnura imperativă, atribuirea către sine a ceea ce se reproșează adversarului, anateza (răsturnarea totală absolută a unui etalon curent de morală și logică), antiparastaza (argumentația contra obiecțiilor față de negativul acuzat, încheiată prin elogiul acestuia), paradiastola (amestecul de afirmații pozitive și negative despre pozitiv și negativ), diasirmul (retorica afirmației sinuoase între pozitiv și negativ în raport cu obiectul vizat), paramologia (afirmația-momeală, de introducere a unui raționament), chiasmul etc.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
confort material are un suport imoral, ambiguitățile și aluziile permițând interpretări multiple și menținerea în suspensie a sensului real. Celelalte procedee ale ironiei sunt, de asemenea, folosite cu predilecție în publicistică. Cel mai frecvent este antiparastaza, care stă la baza argumentațiilor din Economii, Liga, Cronica literară. Cea din urmă este celebră pentru caricaturizarea lui "Popnedea" (N. D. Popescu), mascată de apologia și indignarea cauzată de presupusele obiecții față de talentul acestuia: Ce stil are băiatul ăsta! Ce vervă! ce invențiune! Ce concepere
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la întrebarea "a fost sau nu Caragiale un sofist?"124, Marta Petreu precizează că în timp ce sofismele sunt apanajul exclusiv al personajelor lui Caragiale, sau "a lui Nenea Iancu cel din agora"125, textele teoretice și corespondența caragialiană sunt impecabile în privința argumentației, ceea ce întărește distincția pe care vrem s-o punem în evidență. Aceeași netă departajare ar rezulta și din redactarea unui curs de stilistică prin exemple și contraexemple din opera lui Caragiale. Mai concret, dacă toate cerințele privind corectitudinea, claritatea, proprietatea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu estetica "absurdului", prin numeroase alte elemente, Caragiale se dovedește a fi un precursor al literaturii absurdului, contribuind, așa cum observa I. Constantinescu, "în mod esențial, și prin E. Ionesco, direct, la constituirea conceptului modern de dramă"18. Fără să reluăm argumentația destul de solidă din studiul lui I. Constantinescu cu titlul Caragiale și începuturile teatrului european modern (1974), redăm concluziile acestuia, față de care obiectăm în privința tendinței de absolutizare a importanței absurdului în universul estetic al lui Caragiale. Astfel, autorul studiului susține că
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a observa densitatea de ipostaze literare ale satirei, parodiei, ironiei, grotescului și umorului și pentru a pune în discuție, în cadrul fiecărei secțiuni, măsura în care opera caragialiană constituie un moment de referință. În acest scop a fost nevoie să ancorăm argumentația în zona conceptualizărilor, sistematizând informația teoretică pentru a conferi demersului analitic siguranță și pentru a evita deriva sau aproximarea. Altfel spus, micile capitole introductive au avut menirea să traseze liniile directoare de urmărit în interiorul imaginarului caragialian, ale cărui constante, astfel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Difracția luminii se poate pune în evidență: a) pentru orificii de diferite forme; b) pentru fascicule paralele; c) pentru fascicule divergente; d) pentru toate radiațiile electromagnetice. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d) lumina refractată este parțial polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cînd nu voi analiza cazul special al Indiei. INDIA: O DEMOCRAȚIE IMPROBABILĂ Probabil că v-ați gîndit deja la situația din India. Nu-i așa că nu îndeplinește nici una din cele cinci condiții? Dacă-i așa, nu contrazice de fapt toată argumentația mea? Nu în întregime. Faptul că India va putea să-și mențină instituțiile democratice pe o perioadă îndelungată pare, sub acest aspect, extrem de improbabil. Avînd o populație de aproximativ un miliard la sfîrșitul secolului al XX-lea, indienii se împart
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Universitatea ieșeană în acea vreme: A.D. Xenopol, P. Poni, G. Ibrăileanu, Paul Bujor, Ioan Borcea, Oreste Tafrali, C.I. Parhon, Matei B. Cantacuzino și alții. Cursul de drept constituțional și administrativ, pe care l-a ținut aproape 15 ani, bogat în argumentație, orientat spre principiile regimurilor democratice avansate, era audiat de un mare număr de studenți și de un numeros public. Popularitatea lui C. Stere în rândul profesorilor Universității din Iași, prestigiul de care se bucura în viața științifică și culturală a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic cu lumea valorilor. Acest contact critic nu înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea valorilor și de experimentare a existenței nonvalorii. Acest conflict duce la conturarea argumentației ca instrument al activității intelectuale și la dezvoltarea plăcerii discuției la și după perioada adolescenței. În această etapă de vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul ei complex de modele ideo verbale, instrumentele gândirii discursive. În cazul unei sărace alimentări
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]