4,609 matches
-
Cu toate acestea, scriitura păstrează marca stilului arghezian prin câteva elemente definitorii, dintre care ironia (mai ales în formula asteismului sau/și diasirmului) ocupă, de departe, primul loc. Intrat pe un teren al confruntării directe, polemistul conștientizează faptul că o argumentare punctuală și coerentă orientează factual lectorul, iar recuzita retorică va fi responsabilă de captația afective. Efortul conjugat al amândurora vizează dispoibilitatea intelectivă a terțului și capacitatea sa de a delibera în baza criteriilor etice și estetice, deopotrivă. Apoi, ca semnatar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a acestui procedeu. Dacă e să urcăm pe scara ambiguizării discursului, putem privi metafora polemică (cu variantele sale: metafora simplă, metafora narativă, sinecdoca polemică) drept cea mai expresivă ipostază a analogiei. Alături de funcția-trop, metafora polemică dobândește valențele persuasive ale unei argumentări subiacente (Marc Angenot). De pildă, în secvența următoare: Atâta timp cât mitra de aur a țarului nu va fi răsturnată cu o bună lovitură de bot de cizmă, cu tălpile sănătoase, Rusia va urma să apere ortodoxismul episcopilor ei imbecili și beți
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în față nu desfășurarea de imagini din ficțiunea iconică, ci un tir verbal de reproșuri, acuzații, insulte, a cărui miză e exclusiv de ordin afectiv. Amenințarea răului e iminentă, de aceea pamfletarul rupe, brutal, contactul cu orice formă coerentă de argumentare și cedează impulsului umoral de furie: "Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul și hrisoavele mele, scrise pe cojoc, și tu zdrențele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!... Scrie Șefan? Nu scrie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cler altceva, fără de care îl dăm în lături sau trecem peste el când mii de glasuri sufletești ne împing să mergem înainte"308. Discursul sentențios uzează, după cum se poate observa, de o tropologie polemică, în care comparația devalorizantă, metafora ca argumentare subiacentă sau sinecdoca polemică, aceasta din urmă, definită de Angenot drept "procedeul cel mai greu sesizabil și constant al oricărui atac polemic"309, sunt conjugate pentru a susține, de data aceasta, dimensiunea argumentativă a expunerii. În registru grav, atacul ia
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Le discours polémique, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1980. Pânzaru, Ioan, Practici ale interpretării de text, Editura Polirom, Iași, 1999. Petraș, Irina, Teoria literaturii (dicționar-antologie), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. Popa, Marian, Comicologia, Editura Univers, București, 1975. Rovența-Frumușani, D., Argumentarea. Modele și strategii, Editura Bic All, București, 2000. Santerres-Sarkany, St., Teoria literaturii, traducere de Cristiana-Nicola Teodorescu, Editura Cartea Românească, București, 2000. Sălăvăstru, Constantin, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003. Vlad Ion, Aventura formelor, Editura Didactică și Pedagogică, București
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și Pedagogică, București, 1996. Popa, Marian, Comicologia, Editura Univers, București, 1975. Rovența-Frumușani, D., Argumentarea. Modele și strategii, Editura Bic All, București, 2000. Santerres-Sarkany, St., Teoria literaturii, traducere de Cristiana-Nicola Teodorescu, Editura Cartea Românească, București, 2000. Sălăvăstru, Constantin, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003. Vlad Ion, Aventura formelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 3.2. Monografii, culegeri, studii de specialitate *** Atitudini și polemici în presa literară interbelică, volum coordonat și editat de Institutul "G. Călinescu", București, 1984. *** L-am
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Le discours polémique, Lyon, Presses universitaires de Lyon, 1980. Pânzaru, Ioan, Practici ale interpretării de text, Iași, Polirom, 1999. Petraș, Irina, Teoria literaturii, (dicționar-antologie), București, Editura Didactică și pedagogică R.A., 1996. Popa, Marian, Comicologia, București, Editura Univers, 1975. Rovența-Frumușani D., Argumentarea. Modele și strategii, București, Editura Bic All, 2000. Santerres-Sarkany, St., Teoria literaturii, traducere de Cristiana-Nicola Teodorescu, București, Editura Cartea Românească, 2000. Sălăvăstru, Constantin, Teoria și practica argumentării, Iași, Editura Polirom, 2003. Vlad Ion, Aventura formelor, București, Editura Didactică și Pedagogică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și pedagogică R.A., 1996. Popa, Marian, Comicologia, București, Editura Univers, 1975. Rovența-Frumușani D., Argumentarea. Modele și strategii, București, Editura Bic All, 2000. Santerres-Sarkany, St., Teoria literaturii, traducere de Cristiana-Nicola Teodorescu, București, Editura Cartea Românească, 2000. Sălăvăstru, Constantin, Teoria și practica argumentării, Iași, Editura Polirom, 2003. Vlad Ion, Aventura formelor, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996. 3.2 Monografii, culegeri, studii de specialitate ***Atitudini și polemici în presa literară interbelică volum coordonat și editat de Institutul G. Călinescu, București, 1984. ***L-am
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1976, p. 21. 21 Marc Baratin, "La polémique et les traités de rhétorique dans l'Antiquité romaine", în La parole polémique, vol. cit., pp. 255-262. 22 Laurent Jenny, Rostirea singulară, Editura Univers, București, 1999, pp. 10-11. 23 Vezi D. Rovența-Frumușani, Argumentarea. Modele și strategii, Editura Bic All, București, 2000, p. 5: " Se vorbește de retorica imaginii (Roland Barthes Rhéthorique de l'image), de metaforă în limbajul cotidian și științific (G. Lakoff & M. Johnson Metaphors we lived by și A. Ortony Metaphor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Editura Bic All, București, 2000, p. 5: " Se vorbește de retorica imaginii (Roland Barthes Rhéthorique de l'image), de metaforă în limbajul cotidian și științific (G. Lakoff & M. Johnson Metaphors we lived by și A. Ortony Metaphor and Thought), de argumentare în discursul politic și juridic, dar și în conversația uzuală". 24 V. Fanache, "Postfață" la Vladimir Jankélévitch, Ironia, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, pp. 167-186. 25 Ibid. 26 G.W. Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei RSR, București
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
La guvern și în opoziție, aceeași", în Opere, vol. III, ediție îngrijită de I. Crețu, Editura Cultura românească, 1938-1939, pp. 234-238. 60 Tudor Arghezi, Scrieri, 23, p. 192. 61 Émile Benveniste, op. cit., p. 221. 62 Constantin Sălăvăstru, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 137-144. 63 Apud Constantin Sălăvăstru, op. cit., pp. 144-150. 64 N. Iorga, "Originea și marginile polemicilor", O luptă literară I, Editura Minerva, București, 1979, p. 142. 65 Alexandru Paleologu, "Necesitatea polemicii", în Simțul practic, Editura Cartea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
citatele sunt extrase din acest articol. 308 Idem, "Neamul românesc și Facla jidovească", în Scrieri 23, p. 110. 309 Angenot observă că "transpunerea metaforică are, în general, ca efect, introducerea unei asocieri polemice care se adaugă literalității textului, ca o argumentare indirectă". Autorul insistă asupra dublei funcții a metaforei: expresivă și ideologică, semnalând că "alegerea câmpului metaforic departe de a fi determinat doar de legile analogiei poate apărea ca o simptomă ideologică și, la limită, ca un acte manqué revelator de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în același timp cu înțelegerea imaginii vizuale. Și totuși nu, imaginea nu este limba vorbită a copiilor noștri, fiindcă ea nu are nici sintaxă, nici gramatică. O imagine nu este nici adevărată, nici falsă, nici contradictorie, nici imposibilă. Nefiind o argumentare, ea nu este refutabilă. Codurile pe care ea le poate mobiliza sau nu sunt doar de lectură și de interpretare. Tocmai copilăria ei infans, care nu vorbește îi dă întreaga forță: mai "organică" decât limbajul, imaginea ține de un alt
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
veșnică luptă, al cărei scop pare a fi „înghițirea“ tuturor numerelor. Ca într-un coșmar maniheist, cele două se află situate la poli opuși pe sfera numerică, absorbind numerele ca niște mici găuri negre. Luați orice număr din plan. De dragul argumentării, vom alege i/2. Ridicați-l la pătrat. Ridicați-l la puterea a treia. Ridicați-l la puterea a patra. La a cincea. La a șasea. La a șaptea. Continuați să-l înmulțiți cu sine însuși. Încet, încet, el coboară
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
studiul „să pară“ academic, îmbrăcând fățarnic haina fără de chip a unui jargon sau altul. Academicul nu presupune teoretizări și conceptualizări sterpe, la fel cum dimensiunea științifică nu se reduce ca adre sabilitate la registrele rațiunii și ale abilităților logice de argumentare. Conceptul nu exclude creativitatea, mesajul viu, formator, iar știința nu se poate retrage în lumea artificială (sau virtuală) a experimentului. La ce bun să construiești un palat în care nici cei ce construiesc nu pot intra? Și unde este regele
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dezvoltarea industriei militare. Un consorțiu format din companii britanice, franceze, olandeze, americane preia controlul asupra producției de petrol din Iran. Economia susține cheltuieli militare mari, creșterea economiei și serviciilor, cercetarea științifică, standardul de viață ridicat, totul având și încărcătură ideologică: argumentarea superiorității capitalismului față de comunism. Se descoperă microprocesorul, calculatorul, se dezvoltă industria electronică, aeronautică, învățământul superior, centrele de cercetare. Apare telefonia mobilă, Microsoft, Google, Oracle, AOL etc., care redimensionează continuu expansiunea economiei americane. Succesul dezvoltării este tradus în creșterea PIB-ului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
argumentele care-i vin în minte și de care s-a convins după o cercetare amănunțită. Nu pare oare mai adevărată părerea că, întrucât toate faptele omenești depind de credință, se cade să credem mai mult în Dumnezeu decât în argumentările raționale? Cine ar pleca oare într-o călătorie pe mare, sau cine ar lua o hotărâre de căsătorie, de procreere de prunci, sau cine ar arunca semințele în brazdele pământului dacă n-ar crede că toate aceste lucruri vor ieși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lucrarea credinței? Și ce e mai întâi: lucrarea credinței sau dovedirea rațională? Iar aceia răspunzând că mai întâi e lucrarea credinței și aceasta e cunoștința sigură, Antonie a zis: Bine ați spus. Căci credința se naște din simțirea sufletului, iar argumentarea rațională, din meșteșugul celor ce construiesc. Drepte aceea, cei ce au lucrarea credinței nu au nevoie de dovedirea rațională sau poate că le e de prisos. Și de fapt, ceea ce noi înțelegem prin credință, voi încercați să construiți prin judecăți
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. 5, în PSB, vol. 41, p. 60) „Întrucât însă adeseori ereticii obișnuiesc să ducă în rătăcire inimile credincioșilor mai simpli prin sofisme viclene, nu-mi pare nepotrivit să fac cunoscute obișnuitele lor argumentări și să dau pe față înșelăciunile și minciunile lor”. (Origen, Despre principii, cartea a II-a, III, 4, în PSB, vol. 8, p.131) „De pildă, maniheii, câinii, nebunii și turbații, arată chip blând, dar înăuntru au turbarea cea primejdioasă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Nu în ultimul rând, limbajul poate fi un loc privilegiat în care ideologia își manifestă prezența, câtă vreme teoriile contemporane conferă o poziție centrală acestui concept din perspectiva analizei discursului: "Regulile, regularitățile și principiile oricărei ideologii potrivit acestei linii de argumentare contemporane derivă nu atât de mult din intențiile ideologilor (adică din valorile și credințele lor), ci mai curând din normele lingvistice în spiritul cărora ei sunt formați. Este imposibil, așadar, să evaluezi valori, credințe, atitudini și principii independent de vorbirea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
integrării unei comunități dincolo de considerațiile care, pe filiera concepției negative sau a celei obiectiviste, se pot face cu privire la "adevărul" sau "falsitatea" sa335. Plasat în acest cadru generos care depășește în mod cert definirea îngustă a ideologiei, ca "doctrină bazată pe argumentare științifică și impregnată de o credibilitate excesivă ori nefundamentată"336 conceptul își poate etala caracterul cuprinzător, unul care se referă, prin urmare, la fenomene sociale mai largi decât cele pe care i le impută termeni precum "distorsiune", "falsă conștiință", "interes
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
the two principal meanings of the notion of ideology: the example of the concept of the "spirit of capitalism"", în European Journal of Social Theory, No. 6 (2), 2003, p. 159. De altfel, un sprijin substanțial pentru acest tip de argumentare în favoarea semnificației pozitive a ideologiei poate fi "recuperat" și din câmpul cercetărilor conexe teoriei sociale și politice, așa cum sunt cele care aparțin psihologiei sociale. Căci, în măsura în care o înțelegem în calitate de reprezentare socială, ideologia devine un cadru general în care sunt incluse
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologia le vehiculează. Fiind indisolubil conectată cu realitatea socio-politică, ideologia contribuie la construcția acesteia și se constituie, astfel, într-un instrument al cunoașterii sale. 3.1.1. Pozitivism și anti-metodologie în analiza ideologiei După cum am subliniat până în această etapă a argumentării noastre, analiza ideologiei s-a realizat prin raportarea sa la statutul epistemic al științelor sociale. Din acest punct de vedere, pentru cei care au considerat că științele sociale sunt neutre în raport cu valorizările de tip evaluativ, ideologia apare ca fiind în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoaștere, ca actualizare a caracterului inteligibil, acțiune necesară deoarece obiectul unei puteri trebuie să fie întotdeauna pe masura puterii, iar în acest caz ne aflăm la nivelul intelectiv care percepe și operează cu obiecte inteligibile. După cum am mai spus, găsesc argumentarea lui Pasnau ca fiind deficitară deoarece, daca pasajul (ÎI.2.21.) nu îl sprijină pe (ÎI.2.19.), fragmentul (ÎI.2.20.) ajunge să nu spună de fapt nimic, ci doar ca Toma din Aquino res pinge reprezentationalismul idealist, pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
impozitarea produselor fabricate din materia primă străină. Aceste produceri vor forma noi locuri de muncă și vor facilita exportul mărfurilor, grație căruia se va majora importul materiei prime străine și va conduce la Încasări active a impozitelor și taxelor vamale. Argumentările protecționiste caracteristice mercantelismului sunt aplicate și astăzi În cadrul economiei multor țări. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii liberale clasice sunt reflectați În cercetările lui A. Smith, marele economist al XVIII, care afirmă În lucrarea sa Avuția națiunilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]