13,008 matches
-
este situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată, de o parte și de alta a șoselei ce duce spre Albești (în continuarea străzii Oituz), prezența unor construcții moderne nu a îngăduit decât parțial cercetarea necropolei. Săpăturile arheologice efectuate anterior anului 2000 au vizat cercetarea necropolei din epoca romano-bizantină, amplasată la marginea de vest a Mangaliei, necropolă care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au fost concentrate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cercetarea necropolei. Săpăturile arheologice efectuate anterior anului 2000 au vizat cercetarea necropolei din epoca romano-bizantină, amplasată la marginea de vest a Mangaliei, necropolă care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au fost concentrate astfel numai în partea de nord a orașului (neafectat de clădiri), unde s-au și efectuat o serie de săpături de salvare, cu câteva întreruperi, între anii 1965-1976. Prezența acestor disfuncționalități au împiedicat realizarea completă a tuturor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au împiedicat realizarea completă a tuturor constatărilor și înregistrărilor necesare mormintelor cercetate. Pentru o parte a mormintelor (339-360) există numai inventarul lipsit de alte amănunte. Au fost săpate cam o pătrime din suprafața necropolei, fiind dezgropate 360 de schelete. Cercetările arheologice în necropola callatiană au continuat și după 1990 și mai recent. În toamna anului 2005 s-au efectuat în orașul Mangalia mai multe lucrări pentru modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre aceste săpături, realizată fără supraveghere arheologică, a dus la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de schelete. Cercetările arheologice în necropola callatiană au continuat și după 1990 și mai recent. În toamna anului 2005 s-au efectuat în orașul Mangalia mai multe lucrări pentru modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre aceste săpături, realizată fără supraveghere arheologică, a dus la descoperirea unor morminte aparținând necropolei antice din zona de nord a orașului, afectate din păcate de intervențiile mecanice. Cercetările arheologice efectuate în această zonă a orașului au evidențiat existența unei necropole care a funcționat în epoca elenistică
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orașul Mangalia mai multe lucrări pentru modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre aceste săpături, realizată fără supraveghere arheologică, a dus la descoperirea unor morminte aparținând necropolei antice din zona de nord a orașului, afectate din păcate de intervențiile mecanice. Cercetările arheologice efectuate în această zonă a orașului au evidențiat existența unei necropole care a funcționat în epoca elenistică, romană și romano-bizantină. Investigația arheologică de salvare a cuprins zona străzii Nicolae Iorga, între capătul acesteia dinspre strada Rozelor și intersecția cu strada
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor morminte aparținând necropolei antice din zona de nord a orașului, afectate din păcate de intervențiile mecanice. Cercetările arheologice efectuate în această zonă a orașului au evidențiat existența unei necropole care a funcționat în epoca elenistică, romană și romano-bizantină. Investigația arheologică de salvare a cuprins zona străzii Nicolae Iorga, între capătul acesteia dinspre strada Rozelor și intersecția cu strada Pictor Tonitza, pe o lungime de circa 54 m. S-au descoperit 8 morminte, afectate, cu o singură excepție, de lucrările mecanice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să substituie încă obiceiurile păgâne. Materialul descoperit (multe dintre mormintele săpate sunt fără inventar) în urma săpăturilor efectuate până acum, ne prezintă mai multe informații de natură arheologică (foarte variate): cele mai multe obiecte datează din prima fază a necropolei (secolul IV), cu excepția câtorva obiecte și vase de lut (secolele V-VI). În marea sa majoritate, materialul descoperit este dat de obiectele tipice epocii romane târzii, excepția făcând-o prezența
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolei (secolul IV), cu excepția câtorva obiecte și vase de lut (secolele V-VI). În marea sa majoritate, materialul descoperit este dat de obiectele tipice epocii romane târzii, excepția făcând-o prezența unor lucruri semnificative ținutului vestic și nord pontic. Materialul arheologic constă în obiecte de factură tipic romano-bizantină: ceramică, vase de lut și de sticlă (frecvente în morminte), opaițe (cu o singură excepție, toate aparțin secolului IV), căni, vase pentru unguente, amfore, un urcior, fibule, centuri și catarame (ornament în formă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Sciția, nici în Moesia un număr așa de mare de morminte. Lucruri similare aflăm și în epoca romană prin descoperiri asemănătoare în Pannonia, Raetia și Noricum. Pentru Dobrogea sunt înregistrate și cele mai vaste rezultate sistematice ale cercetării ori descoperirii arheologice, care să demonstreze și cea mai mică continuitate culturală cu cele din Callatis, iar aici ne referim la tipurile de morminte corespunzătoare în bună parte celor din Mangalia. Datarea necropolei de la Callatis este susținută de prezența monedelor descoperite în aceste
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
există numai aproximarea că a doua fază de întrebuințare a necropolei aparține sfârșitului de secol VI, iar unele dintre ele chiar începutului de secol VII. Dintre elementele prezenței paleocreștine din necropola callatiană în secolele IV-VI, lucru atestat de mărturiile arheologice descoperite în necropole, amintim orientarea defuncților de la V-E (începând din secolul IV; două aveau o altă orientare) și încrucișarea mâinilor pe piept. Dintre simbolurile creștine amintim semnul crucii, cel mai frecvent întâlnit (uneori însoțit și de inscripții creștine), și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fiind numit câțiva ani mai târziu arhiepiscop romano-catolic de București (1905-1924) a vizitat localitatea tulceană în 1921, putând identifica la fața locului indicațiile anterioare. Identificând 12 turnuri din cele 14 ale fortăreței, și, dându-și seama de lipsa unor cercetări arheologice sistematice, scria în Jurnalul său că: Chiar dacă nu putem spera ca săpături sistematice pe colina Dinogeției să lămurească pe deplin istoria martirilor acestui loc, totuși s-ar putea ajunge la fundațiile vechilor edificii de cult creștine care nu puteau lipsi
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
numele primului episcop de Tomis, Evangelicus, și convertirea părinților lui Astion la creștinism. Halmyrisul este amintit în textele martirologiilor, ca localitate în care au căzut foarte mulți martiri în timpul persecuțiilor din anii 303-304, dezlănțuite de Dioclețian. În anii următori, cercetările arheologice din acest sit nu au oferit rezultate concludente până la 15 august 2001, când, în urma unor cercetări întreprinse sistematic de o echipă condusă de arheologul M. Zahariade, de la Institutul de Thracologie din București, au fost descoperite 2 schelete umane masculine, depuse
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor cercetări întreprinse sistematic de o echipă condusă de arheologul M. Zahariade, de la Institutul de Thracologie din București, au fost descoperite 2 schelete umane masculine, depuse V-E, cu vârste cuprinse între 31-35 ani, respectiv, 45-47 ani. În cadrul aceluiași sit arheologic, am vizitat la 18 august 2001 sediul Legio V Macedonica, cripta în care au fost depuși martirii, ce se afla sub altarul unei bazilici creștine. Peste locul unde au fost descoperite cele 2 schelete, se mai afla un altul, poate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de municipiul Constanța, pe malul lacului Sinoe. Întemeiat în secolul VIII a.Chr. și înfloritor în perioada clasică și elenistică, orașul a fost reconstruit spre sfârșitul secolului III p.Chr., devenind prosper în secolele IV-VI. Efectuarea unor prime cercetări arheologice de amploare, între anii 1914-1927, de către o echipă de arheologi condusă de Vasile Pârvan, au dus la reluarea acestora în 1949 de către o altă echipă de cercetători de la Institutul de Arheologie din București, cărora li s-au adăugat, spre sfârșitul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
acestora în 1949 de către o altă echipă de cercetători de la Institutul de Arheologie din București, cărora li s-au adăugat, spre sfârșitul anilor ’70 și unii arheologi de la Muzeul de istorie națională și arheologie din Constanța. Mai mult chiar, cercetările arheologice care continuă și astăzi, au dus la descoperirea unui mare număr de edificii publice și private, printre care amintim, legat de tema noastră, și prezența ruinelor unor bazilici creștine, unele dintre ele având și cripte. Cea mai importantă bazilică de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut până în prezent. Descoperirea naturală din 1971 a monumentului, aflat sub casele unor săteni ori sub o uliță a satului, împiedică cercetarea integrală a acestuia. Săpăturile arheologice efectuate în septembrie 1971, sub pavimentul bazilicii, au dus la descoperirea unei cripte - martyrium de formă cubică și plan trapezoidal, acoperită de o capelă emisferică. Dimensiunile criptei erau egale (3,50 m). În interiorul acesteia se află două morminte martirice suprapuse
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
spațiul de jos al aceleiași cripte, s-au mai descoperit și osemintele a altor doi martiri necunoscuți, în timp ce dala de marmură care bloca intrarea păstra totuși o inscripție în limba greacă: Aici și acolo (se află) sânge de martiri. Cercetările arheologice au evidențiat și existența unui mormânt martiric și a unei construcții anexe, anterioare criptei și bazilicii, la începutul secolului IV. Fiind cel mai vechi monument paleocreștin de pe teritoriul României, bazilica (secolele IV-VI) are o lungime de 36 m și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolele romano-bizantine; 4) morminte în țigle (1): nu prezintă urme de sicriu; sunt semnalate din secolul IV și continuă să apară până în secolul VI. Este întâlnit atât la Mangalia cât și la Piatra-Frecăței. Majoritatea mormintelor sunt orientate V-E. Materialele arheologice cât și monedele permit datarea necropolei în secolul IV. Într-un mormânt (M37/1981, o fibulă pare că poartă un simbol creștin (cruce dublă). În alte două morminte săpate în 1982, s-au descoperit două catarame de bronz: pe armătura
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cult paleocreștin. Este interesant că nu s-au descoperit până acum urmele unui baptisteriu. Din decorarea cu picturi a bazilicilor, merită semnalate fragmentele de frescă în desen geometric și floreal păstrate pe pereți și pe tavan spre cripta bazilicii, identificate arheologic sub Liceul nr. 2, din municipiul Constanța, liceu situat pe malul înalt al portului antic. Chiar dacă aparțin edificiilor cultuale, trebuie amintite cele două mozaicuri din pavimente, care ce ne oferă o imagine vie despre acest tip de paviment mozaicat la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
multor ateliere locale. La fel de bogat este și mobilierul de import și cel local constituite din obiecte de metal, de sticlă și mai ales de ceramică. În toate mormintele cercetate s-a constatat practicarea exclusivă a ritului inhumației. S-a constatat arheologic prezența mormintelor individuale, dar și a celor colective de 2-6 persoane, potrivit scheletelor identificate în aceleași locuri. Înhumarea mai multor schelete într-un singur mormânt nu este o excepție pentru necropola tomitană: morminte cu două schelete au putut fi întâlnite
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de început ale secolului VI. 11. Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța) În contextul vieții spirituale a tropeenilor, izvoarele ne dezvăluie anumite aspecte de credință ale acestora care, cu timpul, s-au integrat procesului cultural favorabil al monoteismului creștin. Analiza materialului arheologic, abundent, descoperit în cadrul sitului, i-a determinat pe unii istorici să considere vitalitatea credinței creștine de la Tropaeum Traiani, ca fiind indiferent de disputele dogmatice - apanajul unor colectivități care au durat în piatră, cărămidă și mortar impunătoare locașuri de rugăciune. Efectuarea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în cadrul sitului, i-a determinat pe unii istorici să considere vitalitatea credinței creștine de la Tropaeum Traiani, ca fiind indiferent de disputele dogmatice - apanajul unor colectivități care au durat în piatră, cărămidă și mortar impunătoare locașuri de rugăciune. Efectuarea unor săpături arheologice, între anii 1891-1909, sub conducerea lui Grigore Tocilescu (1850-1909), George Murnu (1868-1957), Gustav V. Kube (1884-1918) ș.a., au dus la descoperirea progresivă a cinci bazilici paleocreștine (una episcopală). Trei bazilici au cripte pentru martiri (bazilica A) și moaște de martiri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
prin șiruri de coloane. Conform tipului elenistic, îi distingem de la V la E nartexul, imediat după atrium. Nu s-a găsit nici o criptă. Bazilica episcopală a cetății, construită la începutul secolului V, după cum a dedus V. Pârvan prin analiza materialele arheologice, a fost reconstruit de cel puțin patru ori până în secolul VI și apoi distrus de avari și slavi (secolul VII); 3) bazilica cisternă (C) (19,7 m x 6,80 m), descoperită spre sud de Via principalis, la circa 30
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolul VII); 3) bazilica cisternă (C) (19,7 m x 6,80 m), descoperită spre sud de Via principalis, la circa 30 m de marea poartă vestică a orașului, a fost construită deasupra unui bazin roman, din secolele II-III. Cercetările arheologice întreprinse aici de către Gr. Tocilescu și G Murnu, iar mai târziu de I. Barnea (1913-2004), au permis formularea unor ipoteze conforme cu realitățile date de complexitatea problemelor. Săpăturile din anul 1976 au arătat că bazinul inițial, cu ziduri groase făcute
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
are o mică absidă spre est și un vestibul în trepte spre vest, pavimentat cu plăci de piatră, datorită fundației sale simetrice față de axul longitudinal al edificiului a fost considerată de V. Pârvan de factură barbară în virtutea asocierii cu monumentele arheologice descoperite în zonă, ce reflectau marasmul etnic al cetății din prima jumătate a secolului III. Spre deosebire de acesta, istoricul A. Rădulescu (1932-2000) spunea că aspectul deosebit al bazilicii este dat nu numai de împrejurarea că are fundațiile pe un rezervor de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]