3,682 matches
-
mumii promovate din regnul uman - și, prin cele câteva trăsături care leagă indubitabil omul de maimuță, puiul de pitecantrop a putut trece timp de 3.000 de ani drept Mutemhit, pruncul mort al lui Makeri. Eu nu mă pricep la arheologie, nici în fotografie, nu știu să citesc cuneiformele, dar mă pricep la oameni vii, deci la maimuțe. Cunosc multă istorie și, ca atare, știu ce înseamnă o mumie. Și știu că unele mumii bine zgâriate duc la descoperirea sub podoabe
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
care coordonau deplasarea și ne supravegheau cu grijă ca să nu ne rătăcim. În fiecare seară la careu se anunța programul zilei următoare. Așa am auzit că pavilionul 27 este programat pentru excursie în Constanța. Am vizitat orașul vechi, muzeul de arheologie, statuia lui Ovidiu din piața orașului. Totul era impresionant pentru mine. Din oraș am coborât în portul maritim unde aveam impresia că noi suntem un mușuroi de furnici printre macarale și siluetele înalte ale vapoarelor ancorate la chei. Am remarcat
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
constituirea partidului conservator din România, în AȘUI, 1972; Observații privind aplicarea legii învoielilor agricole din 1866, în AȘUI, 1973; Constituția de la 1866 și ideea de independență, în AȘUI, 1976; Considerații privind teoria alianței burghezo-moșierești, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol Iași, 1978; Cauzele luptelor politice dintre grupările liberale și conservatoare în anii instabilității guvernamentale (1866-1871), în „Cercetări istorice“, 1978-1979. La titlurile menționate mai sus se adaugă zecile de note, articole și studii publicate în reviste de istorie. Ca
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Stelian Neagoe, traducere din limba germană de Maria Alex, Editura Humanitas, București, 2007. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, București, Editura Humanitas, 1996. Istoria Românilor, vol.IX. România în anii 1940 1947, Dinu C. Giurescu (coord.), Academia Română. Secția de Științe Istorice și Arheologie, Editura Enciclopedică, București, 2008. Kirițescu, Constantin, I., România în al doilea război mondial, I-II, ediție Gh.Buzatu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1995. De Launay, Jacques, Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, vol.I (1939-1942; vol.II
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Iași. REFERIRI ARTICOLE: -DAFINOIU, I. și STAN, A., Prof.dr Tiberiu Prună. Necrolog, Iași februarie 2003, 4p. mss (în arhiva autorului) -PRUNĂ, TIBERIU, Memoriu de titluri și lucrări, Iași 2003, 10p. PUȘCAȘU, N. NICOLAE (1933-2002) ARHEOLOG Personalitate de seamă a arheologiei ieșene, Nicolae N. Pușcașu și-a legat numele de istoria medievală a orașului Iași, luptând pentru păstrarea vestigiilor acestuia. S-a născut la 4 decembrie 1933 la Onești unde a urmat școala primară. A absolvit Școala de Tehnicieni Mineri de la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la Onești unde a urmat școala primară. A absolvit Școala de Tehnicieni Mineri de la Câmpulung Muscel ca șef de promoție, în 1952, prima promoție a școlii. Între 19521957 a fost student al Facultății de Istorie a Universității din București, Secția Arheologie. A absolvit Facultatea de Istorie, cu teza Mineritul roman în Dacia, sub conducerea prof. Dimitrie Tudor. În calitate de student al Facultății de Istorie a participat la șantierele de cercetare arheologică de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din București, Sărata-Monteoru și Suceava-Șipot, sub
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
carte și opere de artă. REFERIRI ARTICOLE: -OSTAP,CONSTANTIN, TĂNĂSESCU-MIRON, ALEXANDRINA (1919-1998), medic, Iași, 2001, 2p. mss (în arhiva autorului) -M.C., In memoriam. O fiică a Iașului, „Monitorul” (IS), 22 ianuarie, 1999, p. 84 -CÂRNECI, MAGDA și DEDIU, AURORA, Arheologie feminină, „Observator cultural”, nr. 50, 6 februarie 2001, p. 12-13 -ILISEI, GRIGORE, Noblețea unui gest, „Evenimentul” (IS), nr. 3409, 28 septembrie 2002, p. 6 -A.Z., Donație de carte la Biblioteca U.M.F., „Ziua de Iași”, anul IV, nr. 1328, 13
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să ne ajute fiecăruia dintre noi ca să ne descoperim talanții cu care ne-a înzestrat Dumnezeu și să facem totul pentru a câștiga tot mai multe suflete pentru Hristos, spre Slava Tatălui Ceresc și mântuirea noastră veșnică, AMIN! CAPITOLUL 7 Arheologie Biblică în Israel Prin Harul Domnului, am ajuns pe urmele Mântuitorului, în Israel, pentru prima dată, pe un site arheologic, în fosta capitală a poporului Canaanit, Hațor (Iosua 11,10). Cum s-a “întâmplat” lucrul acesta? În aceea perioadă, eu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
am petrecut un timp foarte scurt pe șantier, aproximativ trei săptămâni, pentru mine a fost o experiență deosebită. Ceramică după ceramică, relicvă după relicvă, imediat ce o găseam și o aduceam la lumină, vedeam cum se reafirmă autenticitatea Cuvântului lui Dumnezeu. Arheologia ne trasează cadrul istoric, geografic și cultural al studiului Biblic; fără aceasta am fi mereu “pe dinafară”. Arheologia ne oferă documente pentru o credință întemeiată. Vizitarea Israelului și lucrarea arheologică în care am fost implicat, m-a ajutat să înțeleg
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Ceramică după ceramică, relicvă după relicvă, imediat ce o găseam și o aduceam la lumină, vedeam cum se reafirmă autenticitatea Cuvântului lui Dumnezeu. Arheologia ne trasează cadrul istoric, geografic și cultural al studiului Biblic; fără aceasta am fi mereu “pe dinafară”. Arheologia ne oferă documente pentru o credință întemeiată. Vizitarea Israelului și lucrarea arheologică în care am fost implicat, m-a ajutat să înțeleg mult mai bine Biblia, m-a ajutat să retrăiesc, mult mai aproape, realitatea vieții acelor personaje și să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
26 Capitolul 2 - Scurt istoric Biserica A.Z.Ș. Buzău ...........................30 Capitolul 3 - Primii ani, familia, Biserica natală ...........................36 Capitolul 4 - Prima expreriențămisionară...................................49 Capitolul 5 - Cele trei mari experiențe deviata...........................54 Capitolul 6 - Buzău - Comunitatea Mioriței.................................60 Capitolul 7 - Arheologie Biblică în Israel......................................64 Capitolul 8 - Misiune în Insula Mare a Brăilei..............................72 Capitolul 9 - Anul 2009 - Filadelfia și Namibia............................77 Capitolul 10 - Cataragozo, zis ,,Colț de Piatră”...............................87 Capitolul 11 - Experienta ,,Minunea pe roți”..................................95 Capitolul 12 - Romii.........................................................101
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
A debutat în revista Iașul nou (1954ă cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969ă și Fabule și întâmplări (1972ă. A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971ă. A fost coautor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și altele. Referinduse la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la imagologia magico-mitologicăă și la metode și procedee ce antrenează, dincolo de fapte și evenimente, descoperirea de idei, valori și simboluri arhaice. Paleofolclorul își extinde cercetările din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în 1943 ca asistent la Catedra de Istoria Românilor din cadrul Facultății de Litere și Filozofie din Iași, iar apoi promovat ca șef de lucrări la Catedra de Istorie generală medie. Din 1951 a fost încadrat la Institutul de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, unde a lucrat până în 1970 în calitate de cercetător științific principal, îndeplinind, totodată, funcția de șef al Sectorului de Arheologie medievală. Din 1970, a revenit în învățământul superior, ca lector și, apoi, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de lucrări la Catedra de Istorie generală medie. Din 1951 a fost încadrat la Institutul de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, unde a lucrat până în 1970 în calitate de cercetător științific principal, îndeplinind, totodată, funcția de șef al Sectorului de Arheologie medievală. Din 1970, a revenit în învățământul superior, ca lector și, apoi, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie Geografie de la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău, unde a funcționat până în 1975, când s-a pensionat la cerere. Activitatea didactică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Fortificațiile medievale din România (1972ă, Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVII din Moldova (1978ă. Dr. Alexandru Andronic a fost atras de epoca și personalitatea lui Ștefan cel Mare, în legătură cu care ne-a dat studii interesante: Cercetări de arheologie medievală privind epoca lui Ștefan cel Mare (1969ă, Aspecte occidentale ale civilizației moldovenești în epoca lui Ștefan cel Mare (1979ă, Curtea Domnească de la Vaslui din vremea lui Ștefan cel Mare (1982ă. Contribuții importante a adus la cunoașterea personalității lui Ion
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
I.Cuza, devenind licențiat în anul 1955. A obținut titlul de doctor în Istorie cu teza: Austria și Principatele Române în vremea războiului Crimeii. 1853-1856, susținută la Universitatea București. După absolvirea facultății, a fost încadrat la Institutul de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, unde a deținut posturile de cercetător științific principal, șef al sectorului de istorie universală. Leonid Boicu și-a început activittaea științifică sub îndrumarea eminentului profesor universitar Dimitrie Berlescu, care ia canalizat preocupările în direcția istoriei moderne
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
senator din Sud la o cas) de tolerant) din Washington - pe vremuri, În zilele f)r) activitate, cănd senatorii aveau timp s) mearg) la bordel. Mi-a vorbit despre mobilă din secolul al XVIII-lea, despre antichit)țile chinezești, despre arheologia greac), despre literatur). Poate chiar știa despre ce vorbește sau poate c) nu; mie Ins) nu-mi p)să, pentru c) m) simțeam prea bine În compania lui. Trecea de la teme de mare cultur) la argoul soldaților americani f)r
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ca și noi, cu brațe și picioare ca ale noastre, cu plămâni și voci asemănătoare, au găsit cu cale să capteze energia invizibilă a acestei comunicări la distanță. Putem, firește, citi tomuri savante despre istoria spectacolului sau anumite studii de arheologie și de la toate vom Învăța câte ceva. Totuși, actorul, prin munca sa, are prilejul să descopere o realitate mult mai concretă și directă. Apropiindu-se de acest material, el Încearcă să fixeze calitatea unei anume vibrații, a unui sunet emis cândva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
vom aminti numai acele scrieri care ne-au fost trimise la Iași contingente cu preocupările Comisiei de Ecologie Umană sau Fundația Ginta Latină. Al. Andronic, P. Spinei, Leonida Boicu cadre universitare, sau ilustrat prin publicarea de studii de istorie și arheologie privind spațiul est carpatic. C. A. Munteanu a debutat Înainte de război cu eseistică și lirică tradiționalistă pentru ca după tragedia Basarabiei să-și consacre talentul evocării meleagului natal și nefericirii dezrădăcinatului.Constrâns\de\impreju rari ,dupa 1952 se refugiza in literatura
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mai ospitaliere, rupându-se de vatra natală, topindu se treptat În mediul În care i-a așezat soarta. Astăzi un grup restrâns de istroromâni de pe versanții Monte Maggiore, parțial deznaționalizați atrag atenția lumii civilizate mai mult ca o curiozitate de arheologie lingvistică. Zona de locuire a românilor din Istria este situată În partea central-estică a peninsulei Istria din Republica Croația În două grupuri de sate - la nord de Monte Maggiore cu localitățile Jeiani și Munye iar la sud de masivul muntos
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o producție bună și foarte bună. Grâul semănat pe aceste lanuri au un procent mai mare în glutenină ca în alte părți și de aceea este căutat și a adus faima acestei comune ca și a vinului. Atestarea localității Hlipiceni Arheologia ne-a demonstrat, prin descoperirile sale, că pe aceste locuri au trăit oameni, din cele mai îndepărtate timpuri. În decursul vremii, aici, s-au petrecut multe evenimente social istorice și odată cu ele s-au succedat multe generații de truditori care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o producție bună și foarte bună. Grâul semănat pe aceste lanuri au un procent mai mare în glutenină ca în alte părți și de aceea este căutat și a adus faima acestei comune ca și a vinului. Atestarea localității Hlipiceni Arheologia ne-a demonstrat, prin descoperirile sale, că pe aceste locuri au trăit oameni, din cele mai îndepărtate timpuri. În decursul vremii, aici, s-au petrecut multe evenimente social istorice și odată cu ele s-au succedat multe generații de truditori care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
probabil, puțin cunoscut în rândurile așa-numitului „public larg” din România, în schimb, în cadrul câmpului arheologic, numele său este știut de oricine, reprezentând una dintre personalitățile marcante din istoria disciplinei. Vladimir Dumitrescu (1902-1991) este considerat a fi unul dintre fondatorii arheologiei moderne românești și, pentru o lungă perioadă de timp, autoritatea par excellence în cercetarea neoliticului și epocii cuprului din România, dovadă numeroasele cărți și articole pe care le-a publicat, precum și preluarea unora sau altora dintre interpretările sale de către o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
sau de membru al Institutului Arheologic German. Mai mult decât atât, exceptând o scurtă suspendare, anulată la puțină vreme, Vladimir Dumitrescu a deținut între 1935-1945 funcția de director al Muzeului Național de Antichități din București (M.N.A.; din 1956 - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”). De altfel, până la pensionarea sa în 1973, a condus mai multe dintre secțiile institutului („Muzeu”, „Paleolitic”, „Sclavagism”), iar după această dată a fost numit consultant științific. La toate acestea poate fi adăugat și faptul că, după moartea sa
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]