2,573 matches
-
și 15 Episcopii în România, cu un total de 13.527 parohii și filii, deservite de 14.513 preoți și diaconi, ce slujesc în 15.218 lăcașuri de cult. Pentru românii ortodocși din diaspora există 3 Mitropolii (constituite din 3 Arhiepiscopii și 6 Episcopii) în Europa; o Arhiepiscopie pe continentul american și o Episcopie a Australiei și Noii Zeelande. În anul 2006 în țară existau 631 de mănăstiri, în care trăiesc circa 3.500 de monahi și 5.000 de monahii
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
total de 13.527 parohii și filii, deservite de 14.513 preoți și diaconi, ce slujesc în 15.218 lăcașuri de cult. Pentru românii ortodocși din diaspora există 3 Mitropolii (constituite din 3 Arhiepiscopii și 6 Episcopii) în Europa; o Arhiepiscopie pe continentul american și o Episcopie a Australiei și Noii Zeelande. În anul 2006 în țară existau 631 de mănăstiri, în care trăiesc circa 3.500 de monahi și 5.000 de monahii. Trei "Mitropolii diasporale" și patru" Episcopii diasporale
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
de Iași a arătat că problemele bisericești din Basarabia privesc întreaga Biserică Ortodoxă Română, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chișinăului. Sfântul Sinod de la București a decis ca episcopul Hușilor, Nicodim, să conducă treburile Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului până la alegerea unui titular. Începând cu februarie 1919 arhiepiscop al Chișinăului a fost numit Gurie Grosu. La 30 decembrie 1919 Sfântul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor românești reunite, întrunit în ședință extraordinară, a luat
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă"“. În parcursul anului 1927 Adunarea Eparhială de la Chișinău a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare, arhiepiscopul Gurie Grosu a primit din partea Sfântului Sinod de la București rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autoritățile române prin Decret Regal
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
000 de hectare de teren arabil. Valoarea acestora este estimată la 420 milioane euro, potrivit unei investigații realizate în 2011 de Televiziunea Națională. Aceasta instituție se află în topul celor mai profitabile din țară, iar veniturile sale continuă să crească. Arhiepiscopiile și Mitropoliile dețin averi uriașe, de la clădiri, terenuri, mii de hectare de pădure până la trusturi de presă. Profitul înregistrat în anul 2010 de către Patriarhia Română a fost de 1,7 milioane euro, iar în anul 2011 de 6,6 milioane
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
de către Isabela și Ferdinand Catolicii și trupele lor creștine din Castilia Reconquista (Recucerirea) Peninsulei Iberice s-a încheiat. După ce au fost alungați și moriscos, orașul a căzut într-o importantă criză economică. Din anul 1492, în Granada se află o arhiepiscopie. Universitatea a fost construită între 1526 și 1531 și a fost în secolul XX una dintre cele mai importante surse de venit ale Granadei; la finalul dictaturii generalului Franco, turismul a crescut în importanță. Prin îmbinarea pașnică a mai multor
Granada () [Corola-website/Science/297878_a_299207]
-
ridicaseră pe locul actualei biserici Bărăția o biserică din lemn. Majoritatea bulgarilor din București sunt ortodocși, fiind reuniți din 1954 până în aprilie 2009 în biserica ortodoxă bulgărească „Sf. prooroc Ilie” (actualmente „Sf. Ilie-Hanul Colței”, preluată de Biserica Ortodoxă Română, prin Arhiepiscopia Bucureștilor - protopopiatul III Capitală). Preluarea acestei biserici este considerată abuzivă de comunitatea bulgărească și de Biserica Ortodoxă Bulgară , pe când Biserica Ortodoxă Română privește acest gest ca fiind legitim. De asemenea, se întâlnesc și bulgari catolici, reprezentați de Biserica Sfânta Născătoare
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
1957-1963). În anul 1958 a fost hirotesit arhimandrit. Ulterior devine preot-paroh al Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia (1963-1973), unde la acel moment nu era o episcopie. La 11 iunie 1973 arhimandritul Emilian Birdaș a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul “Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. Ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului s-a preocupat de soluționarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna și Mureș, contribuind la apropierea dintre confesiuni și etnii. În anul
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
unde la acel moment nu era o episcopie. La 11 iunie 1973 arhimandritul Emilian Birdaș a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul “Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. Ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului s-a preocupat de soluționarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna și Mureș, contribuind la apropierea dintre confesiuni și etnii. În anul 1975 a fost reînființată Episcopia Ortodoxă de Alba Iulia. Episcopul Emilian a fost ales la 14 decembrie 1975
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
Salonul internațional de carte Oradea 2002 pentru vol. Artă românească, arta europeană. Centenar Virgil Vătășianu. · 2002: Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor al Republicii Franceze · 2002: Decorat cu Ordinul Steaua României cu rang de Cavaler · 2003: Decorat cu Crucea Transilvana, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului · 2004: Laureat al Premiului Virgil Vătășianu, al Fundației Virgil Vătășianu · 2005: Cetățean de onoare al Comunei Văd, jud. Cluj. · 2006: Diplomă de onoare a Universității 1 Decembrie 1918, Albă Iulia · 2007: Cetățean de
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
moldoveneᗰti din Transilvania, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 1968. · Icoane din Maramureᗰ - Ikonen aus der Maramureᗰ, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. · Pictură românească din Transilvania - Die rumänische Malerei în Siebenbürgen (sec. XIV-XVIII), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. · Monumente istorice ᗰi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, Editura Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, 1982 (coordonator ᗰi coautor). · Studii de istoria artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 (în colaborare). Dicᘰionar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII-XVIII), Editura Academiei Române, Bucureᗰti, 1998. · Monumente istorice de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
1968. · Icoane din Maramureᗰ - Ikonen aus der Maramureᗰ, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. · Pictură românească din Transilvania - Die rumänische Malerei în Siebenbürgen (sec. XIV-XVIII), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. · Monumente istorice ᗰi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, Editura Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, 1982 (coordonator ᗰi coautor). · Studii de istoria artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 (în colaborare). Dicᘰionar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII-XVIII), Editura Academiei Române, Bucureᗰti, 1998. · Monumente istorice de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii culturale, Editura Oscar Prinț, Bucureᗰti, 2001
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
1979-1981, p.513-520 (în colaborare cu I. A. Pop). · Artă românească din Transilvania ᗰi legăturile sale cu Moldova din timpul lui ᗠtefan cel Mare, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIV, 1981, p.171-195. · Pictură vechilor biserici din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p.43-52. · Biserici de lemn din ᘠara Maramureᗰului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 99-130. · Vechi biserici româneᗰti din
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
ᗰi legăturile sale cu Moldova din timpul lui ᗠtefan cel Mare, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIV, 1981, p.171-195. · Pictură vechilor biserici din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p.43-52. · Biserici de lemn din ᘠara Maramureᗰului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 99-130. · Vechi biserici româneᗰti din sec. XIII-XVI, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
XXIV, 1981, p.171-195. · Pictură vechilor biserici din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p.43-52. · Biserici de lemn din ᘠara Maramureᗰului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 99-130. · Vechi biserici româneᗰti din sec. XIII-XVI, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 75-98. · piesă necunoscută de argintărie de la Matei Basarab , în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXV, 1982
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p.43-52. · Biserici de lemn din ᘠara Maramureᗰului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 99-130. · Vechi biserici româneᗰti din sec. XIII-XVI, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 75-98. · piesă necunoscută de argintărie de la Matei Basarab , în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXV, 1982, p.217-221. · Vechi inscripᘰii româneᗰti din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p.763-770. · Imaginea-document în pictură din
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare". Ediție îngrijită, traducere, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 2005; "Epilogurile celor trei cărți tipărite de ieromonahul Macarie (1508-1512)", în "Liturghierul lui Macarie 1508/2008. Studii introductive și traducere", Arhiepiscopia Târgoviștei - Biblioteca Academiei Române, 2008, Târgoviște, "175-185" (†Dr. Nifon Mihăiță, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, "Cuvânt înainte", "5-13"). Tr.: R. A. Budagov, " Problemele studierii limbilor literare romanice". București, 1962; S. B. Bernstein, "Gramatica comparată a limbilor slave", București, 1965, "Învățăturile lui Neagoe Basarab
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
contra înființării episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdúdorog. În luna ianuarie a anului 1918, după decesul mitropolitului Victor Mihali de Apșa, canonicul dr. Vasile Suciu a fost ales vicar general capitular. Deși avea importanta și de mare răspundere funcție de girant al Arhiepiscopiei Române Unite de Alba Iulia și Făgăraș, dr. Vasile Suciu, cu toate riscurile care puteau apărea, a primit funcția de președinte al Consiliului Național Român de la Blaj și a luat jurământul tuturor subalternilor săi, în Catedrala „Sfânta Treime” de la Blaj
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
Armene, dr. Zareh Baronian. Profesorul Braniște a îndeplinit și funcții în administrația patriarhală, cum ar fi cea de vicepreședinte al Comisiei de Pictură a Patriarhiei Române (1968-1983), pentru un timp membru cleric al Adunării Eparhiale și al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și membru în Comitetul tehnic al Institutului Biblic și de Misiune. A participat la întruniri ecumeniste peste hotare (mai ales la consfătuirile de la Chambesy în legătură cu data serbării Sfintelor Paști), susținând conferințe în Austria, Franța, Germania, Anglia. Prof. dr. Ene
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
răspunzând la Telița. Are mai multe deschideri. Tunelul încă nu a fost cercetat. În anul 1976 Biserica Mare a mănăstirii Celic - Dere a fost declarată monument istoric. Începând cu 1 ianuarie 1990 mănăstirea Celic - Dere a fost trecută în subordinea Arhiepiscopiei Tomisului - Constanța, înființată tot cu aceeași dată, Arhiepiscop fiind Lucian Tomitanul. Starețele Mănăstirii Celic - Dere de la 1847 până în prezent: Singlitichia Socolova, Apolinaria Horbencova, Antonia Macarova, Arhilaia Calinicova, Antonia Macarova (a doua oară, 1900-1909), Mihaela Panaiot (arhimandrita, 1909-1921), Pamfilia Iordache (1922-1923
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
(n. 14 noiembrie 1914, satul Munteni-Buzău, județul Ialomița - d. 9 aprilie 2014, Râmnicu Vâlcea ) a fost un cleric ortodox român, care a îndeplinit funcția de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului vreme de 30 de ani. Într-un interviu acordat în 2006 a afirmat că funcția de stareț presupunea în timpul regimului comunist colaborarea cu Securitatea. În același interviu a evocat vizitele pe care patriarhul Justinian Marina i le făcea episcopului
Gherasim Cristea () [Corola-website/Science/308578_a_309907]
-
de mai multe săptămâni trupul în contact cu aerul, acesta neafectând în nici un fel trupul părintelui. Văzând aceasta, fiica părintelui Ilie Lăcătușu, Maria Sabina Spirache, singurul urmaș aflat atunci în viață, a înaintat la 5 octombrie 1998 un memoriu către Arhiepiscopia Bucureștilor despre această descoperire. Pe 16 iulie 1999, Biroul de presă al Patriarhiei Române și-a expus următoarea poziție cu privire la dosarul de canonizare al părintelui Ilie Lăcătușu: ""Biserica n-a stabilit termeni, nici preciși, nici aproximativi, pentru verificarea sfințeniei. Este
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
stabilit termeni, nici preciși, nici aproximativi, pentru verificarea sfințeniei. Este însă prea adevărat că niciodată Biserica n-a pus vreo grabă deosebită în actele de canonizare, decât atunci când avalanșa pietății populare i-a impus aceasta. În cazul preotului Ilie Lăcătușu, Arhiepiscopia a luat cunoștință despre descoperirea trupului neputrezit. Calea canonizării impune însă multe etape și strădanii deosebite, așa cum s-a mai procedat"". Trupul părintelui a fost ținut în taină până la data de 27 februarie 2000, deoarece Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române nu
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
mai 1999, la Mănăstirea Frăsinei s-au făcut timp de 40 de zile, slujbe de dezlegare, după Sfânta Liturghie. Cu ocazia parastasului de un an de la deshumare (29 septembrie 1999), într-o atmosfera tainică, Prea Sfințitul Teodosie Snagoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, i-a citit o rugăciune arhierească de dezlegare pentru eventualele păcate mari sau anateme care ar împiedica trupul preotului să putrezească. La 6 februarie 2000, Mitropolitul Serafim Joantă al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a oficiat o slujbă
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
Nidaros, dar aceasta este singura dovadă solidă a unui cult al Sf. Olaf predatând mijlocul secolului al XII-lea. În această perioadă încep să apară referințe la "Veșnicul Rege al Norvegiei". În martie 1152, Nidaros este separat de Lund ca arhiepiscopie de sine stătătoare. Se prea poate că venerarea formală sau informală a lui Olaf (căci nu putem fi siguri de natura acesteia) care ar fi existat de mai înainte în Nidaros, să fi fost accentuată și eventual formalizată cu această
Olaf al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308608_a_309937]