67,464 matches
-
ce mi-au spus? „De ce ni le-au împărțit în stradă, fără măcar să ne ceară buletinele? Am luat, ce eram să facem?”. Mai spune ceva! Eu știu, că am prins și războiul și... după... la ,,Insurecție “, când s-au dat arme pe stradă, fiecare a fost trecut în tabele, pe bază de buletin, oare acum de ce nu au făcut așa? La noi, în Ferentari, și copchiii au avut arme, trăgeau ca la Înviere... Dar spune-mi, Iliescu a fost prin părțile
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
am prins și războiul și... după... la ,,Insurecție “, când s-au dat arme pe stradă, fiecare a fost trecut în tabele, pe bază de buletin, oare acum de ce nu au făcut așa? La noi, în Ferentari, și copchiii au avut arme, trăgeau ca la Înviere... Dar spune-mi, Iliescu a fost prin părțile voastre, ce fel de om este? Petrache se ridică din fotoliu, vizibil mulțumit de întrebare și de faptul că poate, în sfârșit, să spună ceva ce-i plăcea
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Între expansiuni: sau În Afganistan, sau după Ben Laden, sau În Serbia sau În Irak. Ce căutăm noi acolo? Și ce caută americanul la noi?! Alte biruri, alte „bucurii”. De ce pentru pofta neostoită de petrol a unora și pentru experimentarea armelor ucigașe ale altora trebuie să tragem tot noi. De ce nu vă adânciți puțin În propria istorie, să vedeți că Înaintași mai Îndepărtați sau contemporani au făcut doar politica țării și nu cum faceți voi politica altora. Unde este U.E.?! Se
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cereau spirt denaturat singurul de care se găsea în tot orașul și jucau zaruri până nu-și mai puteau ține capetele pe umeri. Atunci ieșeau clătinându-se, sprijinindu-se de pereți până în spatele casei, unde se ușurau și trăgeau cu armele-n șobolani, dacă nu era Erika acasă, să urce care mai vedea scara și mai putea. Se mira că cealaltă, Irina, care era fată cuminte, de oameni necăjiți, stătea cu asta. Nu mai primise un rând de la Toma. Nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
capăt zilelor. Soarele răsărise. Ceața se destrăma, agățându-se de pomi și de garduri. Deasupra drumului se cernea o lumină leșioasă, cenușie-trandafirie, și prin pâlpâirea aceea, mașinile negre lunecau huruind unele după altele. Soldații ședeau țepeni deasupra, strânși pachet, cu armele-n mâini și fețele-mpietrite. Mergeau să omoare și să fie omorâți. Aveau căștile turtite, trase pe ochi. Mâinile încleștate pe arme, și armele luceau rece în mâinile lor aspre, clătinându-se în același ritm, odată cu camionul și cu prelata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și prin pâlpâirea aceea, mașinile negre lunecau huruind unele după altele. Soldații ședeau țepeni deasupra, strânși pachet, cu armele-n mâini și fețele-mpietrite. Mergeau să omoare și să fie omorâți. Aveau căștile turtite, trase pe ochi. Mâinile încleștate pe arme, și armele luceau rece în mâinile lor aspre, clătinându-se în același ritm, odată cu camionul și cu prelata de camuflaj strânsă deasupra. Unii cântau, dar pe fețele lor palide nu se vedea nimic: erau la fel de goale, și cântecul ieșea scrâșnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pâlpâirea aceea, mașinile negre lunecau huruind unele după altele. Soldații ședeau țepeni deasupra, strânși pachet, cu armele-n mâini și fețele-mpietrite. Mergeau să omoare și să fie omorâți. Aveau căștile turtite, trase pe ochi. Mâinile încleștate pe arme, și armele luceau rece în mâinile lor aspre, clătinându-se în același ritm, odată cu camionul și cu prelata de camuflaj strânsă deasupra. Unii cântau, dar pe fețele lor palide nu se vedea nimic: erau la fel de goale, și cântecul ieșea scrâșnit și metalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lor aspre, clătinându-se în același ritm, odată cu camionul și cu prelata de camuflaj strânsă deasupra. Unii cântau, dar pe fețele lor palide nu se vedea nimic: erau la fel de goale, și cântecul ieșea scrâșnit și metalic ca un zăngănit de arme. Tunurile grele se hurducau în urmă. Țevile lungi amenințau cerul. Totul era nesigur, încărcat de neliniște. Venit din fundul lumii și ducând în cenușa prăpădului năruit peste lume, drumul se zvârcolea între ziduri, lângă ea, ca o ființă strivită. Bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la radio: "De la cartierul general al Führer-ului se transmit următoarele: În partea de vest a capului de pod normand, aliații au atacat cu puternice forțe în sectorul Saint Lô. Trupele germane au fost împinse puțin înapoi. Tirul de represalii al armei V 1 a continuat și ieri asupra Londrei și sudului Angliei. În Italia, luptele s-au dat cu caracter schimbător la nord de Voltera, de ambele părți ale Tibrului și în sectorul Citta di Castello. Inamicul a reușit unele neînsemnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aducă acasă. Mă duc, și peste cine dau? povestea meșterul. Cine crezi că făcea de pază la vagon? Prietenul meu, Ritter. "Gutten Morgen, Ritter", zic, și dau să intru în vagon să-mi iau pompa. Ritter zice "halt" și-ntinde arma. "Mă, zic, de dimineață a luat-o Ritter al meu!" Credeam că glumește. N-a glumit, încheie mecanicul, și ceru al doilea rând de holercă. Întinde arma să tragă în mine. M-a-ntristat rău al dracului, auzi, se apăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să intru în vagon să-mi iau pompa. Ritter zice "halt" și-ntinde arma. "Mă, zic, de dimineață a luat-o Ritter al meu!" Credeam că glumește. N-a glumit, încheie mecanicul, și ceru al doilea rând de holercă. Întinde arma să tragă în mine. M-a-ntristat rău al dracului, auzi, se apăra mecanicul prieten, beam holercă cu el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice unul Muși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
că glumește. N-a glumit, încheie mecanicul, și ceru al doilea rând de holercă. Întinde arma să tragă în mine. M-a-ntristat rău al dracului, auzi, se apăra mecanicul prieten, beam holercă cu el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice unul Muși, nu-l cunoști tu... Așa au primit ordin. Las-o și tu-n pustie de pompă, că-i prăpăd." Pe urmă am auzit tot as-noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
biserică. Nici n-a fost nevoie ca el, Miluță, să-i mai povestească isprava de pe locomotivă. A stat cu ochii cât străchinile și l-a ascultat, pe urmă i-a destăinuit cum îl simțea, cum îl simțea pe neamț cu arma-n spate și nu știa bine ce-o să fie, unde-o să-i ducă, pentru că n-a putut schimba o vorbă cu moș Țurcanu... Fir-ar să fie, o dată om! Altu-n locul lui... Dar ce să mai vorbească, dacă nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se lase prins de șocul întâlnirii cu el, și să-l verifice dacă n-a uitat-o. Îl simți cum îl simțea și atunci cuprins de freamăt, iradiind prin toată fața mirarea și bucuria regăsirii. Hotărî să-și arunce toate armele-n joc. Schiță un gest ușor ca de chemare o reminiscență care venea din acea depărtare ireversibilă și concentră toată căldura și toată frumusețea în zâmbetul acela trufaș și inaccesibil de care lui îi era atât de frică la mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ceilalți, cu santinelele nemțești în vagoane, conform ordinului, ei, pe de altă parte, cu băieții de la sculărie, descărcau. Toate piesele principale erau scoase din vagoane și îngropate în spatele depoului, sub stiva de zgură. Lucrau îndârjiți, încordați, pe muțește. Santinelele, cu armele la piept, mișcându-se automat de ici-colo, supravegheau cazna celor care se speteau scoțând fierăria din ateliere. Un lăcătuș băgat sub vagoane, întins pe linii, cu burta pe traverse, își sălta capul, nevăzut, și-i supraveghea pe nemți. Unu-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
idealul lui Hitler, încât acum nu se mai poate desprinde. La Antonescu e onoarea de militar care-l ține în orbita lor, la Tom sunt sentimentele anticomuniste și orgoliul de constructor. E convins că hitleriștii, aruncând în balanță ultimul argument, arma secretă, vor câștiga partida și prin ei el va domina epoca cu geniul său tehnic. E nebun! Sigur că da! Din păcate. În loc să m-asculte, să-l asculte pe tata, politician cu experiență, om de conduită și de clarviziune, legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
legat de francezi și cu antene în mișcarea subterană, patriotică... Ce-i cu tatăl dumitale? Ce amestec are? Ce-ar fi să-ncerci să nu-mi mai spui dumneata? N-ai idee ce rece o spui! Sau asta-i o armă cu care vrei să mă ții la distanță? Ascultă! E-o figură bătrânul! Nu mai e profesor, dar n-are nici o importanță. A semnat împreună cu niște scriitori și universitari o scrisoare împotriva războiului și l-a gratulat Antonescu c-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vor face alții, dar pentru mine lucrurile sunt limpezi. Armata lui Hitler, din păcate, cea mai instruită moral și înzestrată material armată a secolului, se duce de râpă. Odată cu intrarea aliaților în război, șansele unei victorii, chiar și prin intermediul misterioasei arme secrete de care atât s-a vorbit în ultima vreme și care bănuiesc c-ar putea fi o armă bazată pe dezagregarea atomică, s-au redus la zero. La acest punct zero mă aflu și eu. Ținta mea nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
înzestrată material armată a secolului, se duce de râpă. Odată cu intrarea aliaților în război, șansele unei victorii, chiar și prin intermediul misterioasei arme secrete de care atât s-a vorbit în ultima vreme și care bănuiesc c-ar putea fi o armă bazată pe dezagregarea atomică, s-au redus la zero. La acest punct zero mă aflu și eu. Ținta mea nu e să ajung în Germania, ci să cantonez în Occident, cât mai departe de ruși, și dacă va fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în pian. Strunele pocnesc într-un zumzet strident. Sticla zăngănește. Într-un colț stau perechile aflate la petrecere. Nu a fost nevoie de nici o comandă ca să se comporte cum trebuie. S-au așezat de la sine cu fața la perete, ascultând îngroziți țăcănitul armei ucigașe, pocnetele și zăngănitul. Dar iată că-i tăcere! Afară duduie un motor. Totul s-a liniștit. Partenerii se regăsesc cu greu. Unul câte unul se întorc de la perete și privesc cadavrul patronului în al cărui trup medicul legist a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Românească cât și în Moldova. Dintr-un document al lui Mircea cel Bătrân, rezultă că oastea țării era bine alcătuită și era de ajuns să se aprindă “după datina veche”, focuri pe dealuri și cei în stare de a mânui armele să alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în toate locurile obligatorii de trecere spre așezările omenești, erau echipe de veghe, bine organizate, care semnalizau prin focuri aprinse, apropierea inamicului. În satul Straja din Bucovina, toți locuitorii apți de a purta arme erau împărțiți în trei grupe pentru a supraveghea cele trei poteci, asigurând paza așezării zi și noapte. Un clopot și o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ales, focuri aprinse pe înălțimi. Cu asemenea mijloace, porunca domnească era cunoscută în cel mai scurt timp tuturor locuitorilor țării. Astfel, în timpul lui Vlad Țepeș(1448, 1456-1462, 1476) se puteau aduna fără greutate 30.000 de oameni apți să mânuiască armele. Pe vremea lui Ștefan cel Mare, fiind foarte bine organizată folosirea focurilor, oastea Moldovei a ajuns să numere în lupta de la Vaslui(1475), 40.000 de oameni, iar sub Petru Rareș(1527-1538 și 1541-1546), în caz de război, 60.000
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în mod fals că Nordul Moldovei ar fi aparținut în trecut Pocuției. Nu a ezitat să folosească și alte mijloaceăintimidarea, amenințarea cu forța, coruperea unor înalți demnitari otomani) pentru ași atinge scopul. Poarta otomană, neputându-și susține dominația cu forța armelor, a fost nevoită să semneze la 7 mai 1775, Convenția de la Constantinopol, cedând Habsburgilor nordul Moldovei, în ciuda protestelor vehemente ale Domnului Moldovei Grigore al III-lea Ghica. Cu prilejul stabilirii hotarelor, Austria a mai anexat și alte 46 de sate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unor cercetări prealabile nu diminuează cu nimic răspunderea disciplinară a salariaților și nu le creează niciun privilegiu. In situația În care litigiul de muncă declanșat de aplicarea sancțiunii disciplinare este supus soluționării de instanța judecătorească, părțile beneficiază de principiul egalității armelor, fiecare având la dispoziție aceleași mijloace și garanții procedurale care condiționează exercițiul deplin al dreptului la apărare și al dreptului la un proces echitabil. Curtea constată că este neîntemeiată și susținerea autorului excepției conform căreia prevederea obligativității respectării unor reguli
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]