2,047 matches
-
tradiționalele considerații umaniste despre pericolele igieniste, politice și sociale care puteau apărea întotdeauna în grupările populare masive. Ipoteza lui Cornu are meritul de a lămuri de unde provine aura de modernitate a marilor ansambluri: prezența acestora împrejurul unui oraș arăta importanța armăturii urbane pe care țara o punea în practică pentru a-i orienta creșterea. Astfel, în anii 1960, cea mai mare parte a cartierelor care vor scrie cronica periferiilor în cursul anilor 1980 reprezintă mândria municipalităților. Toulouse își întâmpina vizitatorii cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
activitățile de recreere și în falsa cultură, oamenii însărcinați cu realizarea Planului și-au dirijat lupta împotriva insignifianței care amenința dezvoltarea economică și socială a societății. Construirea în masă a unor echipamente colective care autorizau progresul economic și promovarea unei armături noi a vieții sociale trebuiau să furnizeze o alternativă vieții colective care începuse să se dizolve în cultul mărfii. Lucrările celui de-al IV-lea Plan ajung în 1961 la elaborarea primei legi a unui program cvadrianual de dotări sportive
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din mai 1968 împotriva modurilor de viață din marile orașe. Scopul era acela de a ajuta orașele medii să păstreze rețelele de sociabilitate de dimensiuni umane care lipseau metropolelor de echilibru. Promovarea orașelor medii ar fi trebuit să reajusteze o armătură urbană în care relațiile erau gândite în termeni de complementaritate, și nu de ierarhie. Axată pe revitalizarea centrelor orașelor și pe dezvoltarea rapidă a calității vieții umane, această politică reclama acțiuni adaptate fiecărei situații. "Intenția mea preciza Olivier Guichard nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
măsurare. Mașini, utilaje și instalații specifice pentru fabricația de produse electrochimice și surse de iluminat. Mașini, utilaje și instalații specifice pentru prelucrarea metalului prin procedee speciale �� (ultrasunete, etc). Mașini, utilaje și instalații specializate pentru construcții aeronautice. Mașini specializate pentru confecționat armături și fitinguri. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.5.3. Mașini specializate pentru confecționat arcuri. 9-15 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.5.4. Mașini, utilaje și instalații specializate pentru 6-10 confecționarea ceasurilor. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.5.5. Mașini, utilaje și instalații pentru sudarea metalului. 6-10 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206948_a_208277]
-
2.1.20.7.4. - mașini pentru montarea și sudarea șinei; 6-10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.7.5. - mașini pentru pozarea căii, utilaje de măsurat și verificat 6-10 cale și mașini de rectificat rosturi. 2.1.20.8. Mașini pentru executarea armăturilor pentru beton. 4-8 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.9. Mașini și utilaje pentru lucrări de conducte magistrale și 4-8 linii de transport electrice. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.10. Unelte, dispozitive și instrumente folosite în construcții. 2-4 2.1.20.11. Alte mașini, utilaje
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206948_a_208277]
-
mai multe planuri, unele din ele fiind în domeniul construcțiilor. aă Ca inginer constructor Activitatea s-a desfășurat în proiectarea construcțiilor civile și industriale, remarcându-se ca promotor al unor materiale compozite, folosite pentru prima oară ca: betonul armat cu armătură rigidă , zidărie cu inimă armată, betonul simplu sau armat încorsetat în tuburi metalice ; expertizarea și consolidarea construcțiilor; consolidarea monumentelor de arhitectură, istorice, religioase; cercetarea științifică în unele domenii de inginerie seismică, ca ductilitatea energetică; proiectarea pe baza conceptului de SET
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
asupra suitei de tablouri, unele de un exotism original, „întors” - tărâmul explorat neavând nimic din farmecul obișnuit al „primitivității” -, altele de un adânc umanitarism, dezvăluind un infern concentraționar, dar toate de un realism halucinant. În profunzime, însă, proza posedă robusta armătură a unui subiect unitar. Coborârea pe fluviul siberian este un itinerar de inițiere, străbătut de personajul central, basarabeanul Ion Răutu, surghiunit la ieșirea din adolescență, o călătorie la capătul căreia se produce revelația, iluminarea supremă. Tânărul își vede semenii (paznicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
circuit nervos foarte fin (asemănător cu circuitul electric al buteliei de Leyda) se închide între nervi și mușchi atunci când se produc contracțiile. Galvani s-a ocupat toata viața de teoria electricității animale și de comparația cu butelia Leyda, nervul fiind armătura internă, iar mușchiul armatura externă. În 1791 Luigi Galvani și-a publicat lucrările și rezultatele experiențelor cu nervi și mușchi de broască. Încă din 1779 Alessandro Volta (1745-1827) era profesor de fizică la Școala Regală din Como, Italia. El a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sugereze că se găsește, de exemplu, în Aulida. Teatrul trebuie, în calitatea lui de teatru, să dobândească această realitate fascinantă (pe care) o are Palatul sporturilor când se boxează acolo. Cel mai bine este să fie arătate mașinăria, palanurile și armăturile. Trebuie decoruri care, dacă reprezintă de exemplu un oraș, să dea impresia unui oraș construit numai ca să dureze două ore. Realitatea timpului trebuie restabilită. Totul trebuie să fie provizoriu și totuși să dea dovadă de respect. Este de ajuns ca
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
opinia sa, colectivizarea a fost un fenomen condus din umbră de inși dubioși. Când nu cultivă utopia vocației constructive prin gustul pentru macroepic, autorul surprinde tragismul vieții în tușe puternice. Dovadă stă ampla nuvelă Drumul câinelui (1974). Deși păcătuiește prin armătura tezistă care transformă unele personaje în marionete ideologice, scrierea reprezintă pariul câștigat de a reuni sub același acoperământ tematica politică, filonul tragic și un conflict din zona baladescului. Doi frați, Mihai și Jilu, repetă povestea lui Cain și Abel: primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
micuțe, cu două uși, pentru transportul familiei: ușor de cumpărat, de condus și de reparat. Aveau caroserii subțiri de tablă, motoare reduse, de putere mică (proiectate să consume cât mai puțin combustibil), și erau echipate cu minimum de accesorii și armături. Volkswagen, Renault și Fiat aveau motorul și tracțiunea pe spate, lăsând spațiu În fața șoferului pentru o cantitate mică de bagaje și pentru baterie, roata de rezervă, manivelă și scule. Morris-ul cu motor În față, ca și contemporanul și rivalul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cele 393 de abații pe care le-a fondat călugărul-arhitect și cât timp a trăit, până în anul 1153, au domnit renunțarea de sine, simplitatea, sobrietatea. Vitraliilor colorate le iau locul cele albe, decorate cu rozete și împletituri geometrice desenate pe armătura de plumb. Nicio sculptură nu trebuie să orneze piatra brută. Linii drepte și lumini albe: austeritatea este calea spre armonie. Din acest punct de vedere, arta cisterciană nu e lipsită de rezonanță în arta contemporană, ceea ce explică interesul unor artiști
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de seninătate, frazele echilibrate pot să exprime marile dureri sau idei; au fost de acord că „forma“ poate fi „impasibilă“, sculpturală, dar foarte pură În liniile sale. Detestarea „incoerenței ideii“, a „incorectitudinii limbajului“ rămâne punctul invulnerabil al parnasienilor (de fapt, „armătura“ e din 1872, dată de Micul tratat de poezie franceză (Petit traité de poésie française) de Théodore de Banville, adevăratul „manual“ al noului curent). SIMBOLISMUL Simbolismul, curent literar, a apărut În Franța În a doua jumătate a sec. al XIX
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică drept mijloc de redresare și resuscitare a națiunii germane greu încercate de înfrângerea militară. Educația universală, obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale germane. Forța creatoare de realități durabile a discursului politic a fost relevată de graba cu care, sub imperiul urgenței declamat de cuvântările lui Fichte, a fost înființat un Birou al Educației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Transilvania a fost condusă de proprii săi principi, până la includerea patriei sub "augusta casă austriacă" (1538-1699). Toate cele trei istorii sunt concepute de pe poziții provinciale, situând fiecare principat în propriul său cadru de referință. Originea. Piesa de rezistență a întregii armături istoriografice a Școlii Ardelene, mai puțin accentuată de către romantici, originea pur latină a românilor este axioma primară a literaturii didactice din prima generație de manuale școlare de istorie, care fundamentează întreaga demonstrație a nobilității și priorității istorice a poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezultatul participării României la război. [...] Războiul început de România în 1916 s-a încheiat prin Pacea de la București din 1918. [...] Nu o victorie a stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române de a-și da armătura teritorial-instituțională care este statul național" (pp. 294-295). Despărțindu-ne radical în acest punct de interpretarea istoricului F. Constantiniu, care afirmă în continuare că "România nu mare, ci firească [...] s-a făcut de la sine", fiind o "necesitate istorică" (p. 295), credem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnic-confesional. Cazul liberalului Ion C. Brătianu, ctitorul politic al României moderne și arhitectul statului românesc industrial este cu atât mai interesant, întrucât satisface atât criteriul etnic, cât și pe cel confesional. Totuși, potrivit exigențelor identitare naeionesciene, politicianul care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în categoria reziduală a "bunilor români" datorită faptului că, modernizând societatea românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
altor patru curente radicale: i) naeionescismul, în cadrele căruia s-a (de)format mare parte din crema intelighenției interbelice românești (Mircea Eliade, Emil Cioran, Constanin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcănescu etc.); ii) corporatismul, doctrina socio-economică elaborată de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli (1987) articulat ca urmare a forțelor declanșate de aceste mutații structurale în sferele cultural-religioase (Reforma), instituțional-politică (Statul-Națiune) și socio-economică (Societatea de Piață) s-a clădit pe o armătură mitică. Cinci "mituri" au devenit instituționalizate ca elemente constitutive ale modelului european al societății naționale, în lumina cărora proiectul unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal apărea ca un imperativ funcțional al statului național. Întreaga schemă este prezentată diagramatic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalism în conceptualizarea istoriei poporului român, din două motive: în primul rând, pentru că evacuează sensul intrinsec național al "Cuceririi Ardealului și Moldovei" (Constantinescu, 1928, p. 163), și în al doilea rând, prin faptul că momentul 1600 nu face parte din armătura structurală a cronologiei trecutului românesc. Deși majoritatea manualelor școlare de istorie publicate în perioada dintre cele două mari războaie împărtășesc calitatea de a fi critice cu privire la sensul național al unirii de la 1600, cu excepția lui Constantinescu (1928) și David (1937), toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei noi grile de interpretare a istoriei poporului român care să ranforseze noul status quo. Colonizarea comunistă a istoriei a făcut ca întreaga osatură a trecutului să fie revertebrată. Noua armătură a istoriei deveneau principiile inexorabile ale "Marxism- Leninismului" (Roller, 1952, p. 1: majuscule în original), singurele "cu adevărat științifice", capabile să redea istoria românească potrivit preceptului rankean, "așa cum s-a desfășurat realmente" (Roller, 1952, p. v). Publicarea în 1947 a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu cultul textual al personalității intelectuale a conducătorului partidului. Pe lângă cele patru portrete în care este imortalizat Gheorghiu-Dej în rolurile de revoluționar, respectiv om de stat, trebuie menționată colecția impresionantă de citate reproduse din opera secretarului de partid, folosite ca armătură teoretică a interpretării istorice expusă de manual. Pe planul iconografiei politice, portretistica dejistă nu depășește însă limitele convenționale deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și ale iconografiei de partid sunt similare cu spațiul vizual alocat regelui și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rechizitoriu (ridicând capete de acuzare, judecând, apoi solicitând condamnarea regimului comunist), limbajul utilizat abundă în licențe poetice, formulări metaforice și alte extravaganțe expresive, toate acestea convergând înspre imprecizie conceptuală și inflație semantică. De exemplu, una din piesele de rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al națiunii" (Raport, 2006, p. 160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]