4,701 matches
-
aceasta el pare că se exprimă În termeni exagerați : „Trebuie să lăudăm chipul cum sunt primiți oaspeții În toate mănăstirile din Moldova. Căci orice drumeț care se oprește acolo - fie el drept credincios [= creștin ortodox], ori evreu, ori turc, ori armean - nu numai că este bine primit, ba chiar, dacă ar voi să zăbovească acolo un an Întreg [...], i se dă de mâncare și i se poartă de grijă” <endnote id=" (43, p. 31)"/>. Repunând În discuție mitologia ospitalității și toleranței
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se practică in-diferența, specifică aglomerărilor urbane, „societății neutre”, comunităților multietnice (unde apare fenomenul socio-cultural numit de antropologi ethnic melting pot). Este ceea ce observă călătorul german Ganz pe străzile pestrițe ale Bucureștiului de Început de veac XX : „Acolo unde țiganii, turcii, armenii și bulgarii Își pot vedea nestingheriți de ocupațiile lor, abordând o costumație bătătoare la ochi, nici evreul nu poate să pară izbitor de străin. [Evreul] nu e băgat În seamă și acesta-i cel mai bun lucru pe care și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Transilvania -, pe lângă evrei și turci” <endnote id="(627, p. 487)"/>. La rândul său, Antonio Angelini di Campi, un călugăr minorit În drum prin Moldova, scria În 1682 că la Iași trăiesc mulți schismatici, păgâni și eretici : „mare mulțime de turci, armeni, evrei, tătari, greci [= greco-orto- docși] ; seamănă cu un oraș din Pentapolis” <endnote id="(vezi nota 630)"/>. Percepând situația ca pe o babilonie etnică, lingvistică și, mai ales, confesională, călugărul minorit conchidea că „felul de trai [al ieșenilor] e fără frâu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comunității evreiești din Rusciuc - reușește dificila performanță de a nu pomeni nici măcar o dată etnonimul (horrible dictu !) „evreu”, iar când nu-l poate evita Îl Înlocuiește cu cel de „sefard” : „alături de bulgari trăiau [În oraș] atâtea alte naționalități : sefarzi, turci, români, armeni, ruși” <endnote id="(325)"/>. În perioada august-octombrie 1919, Benjamin Fundoianu a publicat În revista evreiască de limbă română Mântuirea o serie de 11 eseuri, sub titlul „Iudaism și elenism”. În 1980 s-a Încercat republicarea acestui text important Într-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bogrea, editorii au cenzurat etnonimul „jidani” din textul unei legende culese de Simeon Florea Marian <endnote id="(171, p. 450)"/>. Într-un studiu monografic din 1964 privind un alt motiv esențial al mitologiei populare românești, Miorița, Adrian Fochi enumeră pe „armean”, pe „țigan” și chiar pe „austrian” printre ciobanii străini care apar În diversele variante ale baladei populare <endnote id="(288, p. 232)"/>, dar nu și pe „jâdan”, dintr-o versiune culeasă În 1926 În ținutul Vrancei : „Iată, vine-n cale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. XIX)"/>. Credința că evreii au „nasul cocoșat” a lăsat urme și În limbajul popular. Țăranii din unele zone ale României (sudul Transilvaniei, de exemplu) numesc nasul coroiat „nas jâdovesc” (dar În sudul Basarabiei i se spune „nas ca la armeni”) <endnote id="(200, p. 9)"/>. Excrescența cartilaginoasă care face ca ciocul porumbeilor să fie acvilin se numește În engleză jewing (din engl. jew = „evreu”). Poate tot din cauza asemănării nasului coroiat cu ciocul de corb, În limba română populară păsării corb-de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Chipul „evreului tipic” (cu nas coroiat, buza inferioară groasă și răs- frântă etc.) reprezintă doar un anume tip de evreu, deloc majoritar. S-a ajuns la concluzia că nasul convex este o caracteristică fizionomică a unor popoare din Orientul Apropiat (armeni, georgieni, sirieni, turci etc.) și din nordul Mediteranei (greci, italieni, francezi, spanioli etc.). Se spune că la greci, de exemplu, „nasul evreiesc” este mai frecvent decât la evrei. Un personaj din proza lui Panait Istrati, zugravul evreu din București Moriț
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că la greci, de exemplu, „nasul evreiesc” este mai frecvent decât la evrei. Un personaj din proza lui Panait Istrati, zugravul evreu din București Moriț Feldman, „părea un turc adevărat, cu nasul lui coroiat” <endnote id="(723, p. 548)"/>. La armeni, georgieni, oseți etc. - susțin antropologii - „nasul acvilin consti- tuie regula, și nu excepția”. În schimb, „printre adevărații semiți (cum ar fi beduinii puri, necorciți), această formă de nas nu apare mai deloc” <endnote id="(661, p. 83)"/>. 2. Păr, barbă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se părea „foarte murdar” lui K.F.V. Hoffmann În 1832 <endnote id="(299, p. 127)"/>. La jumătatea secolului al XIX-lea, În vizită la București, prusacul Richard Kunisch nu face nici o discriminare etnică În privința murdăriei : În fața unor „barăci mizerabile”, „greci și armeni murdari, evrei și moldoveni murdari stau sporovăind” <endnote id="(760)"/>. Dar generalizările de orice fel nu sunt recomandabile nici În privința românilor, nici În privința evreilor. Starea de sărăcie și de mizerie a multor Ostjuden este bine-cunoscută, inclusiv În spațiul românesc. Ea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Abia lipsa lui stigmatiza. Iată câteva exemple : În 1709, J.W. Bardili - refugiat În raiaua turcească Tighina, Împreună cu regele Suediei, Carol al XII-lea - notează următoarele despre orașul de pe malul drept al Nistrului : „Înăuntrul orașului locuiesc turcii, iar În suburbii armenii și evreii, cărora li se Îngăduie celebrarea cultului lor religios [doar] Înăuntrul caselor lor particulare [...] Evreii și armenii pot fi recunoscuți după portul lor, căci nici unora dintre ei nu le este Îngăduit să poarte turban, prin care turcii caută să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regele Suediei, Carol al XII-lea - notează următoarele despre orașul de pe malul drept al Nistrului : „Înăuntrul orașului locuiesc turcii, iar În suburbii armenii și evreii, cărora li se Îngăduie celebrarea cultului lor religios [doar] Înăuntrul caselor lor particulare [...] Evreii și armenii pot fi recunoscuți după portul lor, căci nici unora dintre ei nu le este Îngăduit să poarte turban, prin care turcii caută să se deosebească de toți ceilalți” <endnote id=" (43, p. 17, sau 376, p. 268)"/>. Informația nu trebuie să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale hasidimilor” <endnote id="(101, p. 37)"/>. Eu cred, mai degrabă, că este vorba de o influență turcească În Țările Române, vasale Imperiului Otoman. Unii călători europeni În Turcia secolului al XVIII-lea au observat faptul că „erau pedepsiți grecii, armenii și evreii care purtau culori interzise acestor trei nații”. De exemplu, doar turcii aveau dreptul să poarte cizme de piele galbenă, iar un creștin sau un evreu care Încălca această interdicție risca să-și plătească Îndrăzneala cu propria-i viață
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustor Neguțătoria ca „lucru de ocară” Într-un straniu clasament pe națiuni, evreul (veșnicul cămătar, cârciumar și negustor necinstit) pare să ocupe primul loc la proba Înșelării altora, cel puțin conform următoarei zicale românești : „Un grec Înșală doi români, un armean doi greci, un ovrei doi armeni” <endnote id="(3, p. 47)"/>. În conformitate cu această insolită ecuație etnico-etică, viciul de căpătâi al evreului ar fi frauda, pe care ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un straniu clasament pe națiuni, evreul (veșnicul cămătar, cârciumar și negustor necinstit) pare să ocupe primul loc la proba Înșelării altora, cel puțin conform următoarei zicale românești : „Un grec Înșală doi români, un armean doi greci, un ovrei doi armeni” <endnote id="(3, p. 47)"/>. În conformitate cu această insolită ecuație etnico-etică, viciul de căpătâi al evreului ar fi frauda, pe care ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Pentru alte proverbe similare, vezi capitolul „Caracteristici etnice și etice”. „Evreul nu și-a Însușit Înșelăciunea, ea Îi este Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Pentru alte proverbe similare, vezi capitolul „Caracteristici etnice și etice”. „Evreul nu și-a Însușit Înșelăciunea, ea Îi este Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul polonez : „Evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ocupat de reprezentanți ai unor minorități etnice și confesionale care nu Împărtășeau acest tip de mentalitate retrogradă. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir Încerca să-și explice de ce „toată neguțătoria Moldovei” se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că orice neguțătorie [moldovenii] o socotesc lucru de ocară” (Descriptio
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
balcanici : „În Balcani, dacă cumperi un obiect la jumătate de preț, poți să fii sigur că ai plătit dublu de cât face” <endnote id="(817, p. 185)"/>. Există și o altă formulare a acestei reguli privind relația cu negustorii sud-est-europeni : „Armeanului dă-i jumătate din cât cere, grecului o treime și evreului un sfert” <endnote id="(842, p. 44)"/>. Reflexele mentale prezentate mai sus s-au dovedit atât de puternice, Încât au intrat și În limbă, În special În jargon. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vreodată jidan să tragă cu pușca !”, spune un personaj din proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 584)"/>. O seamă de proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf. 293 ; 3, p. 38 ; 80, p. 139"/>) ; „Se grăbește ca evreul la război
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înșirăm toate epitetele și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și folcloristul I.-A. Candrea s-a ocupat de „satirele În care poporul [român] batjocorește În chip așa de hazliu pe țigani, evrei, armeni, unguri, sași, arnăuți și alte atâtea naționalități cărora le găsește la fiecare câte un cusur” <endnote id="(773)"/>. Pe marginea acestui subiect delicat a glosat și Dumitru Drăghicescu În 1907, când a publicat cartea sa Din psichologia poporului român. El
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 50"/>). Caracterizarea evreului a Îmbrăcat diferite forme, printre care prezentarea viciilor și virtuților sale În comparație cu cele ale altor etnii. Cel mai adesea, românii credeau că evreul Își folosește inteligența pentru a-i Înșela pe alții : „Un ovreu Înșală doi armeni, un armean doi greci, un grec doi români” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Proverbe similare, În care se definește raportul evreului cu alte etnii, se regăsesc la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Caracterizarea evreului a Îmbrăcat diferite forme, printre care prezentarea viciilor și virtuților sale În comparație cu cele ale altor etnii. Cel mai adesea, românii credeau că evreul Își folosește inteligența pentru a-i Înșela pe alții : „Un ovreu Înșală doi armeni, un armean doi greci, un grec doi români” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Proverbe similare, În care se definește raportul evreului cu alte etnii, se regăsesc la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doi armeni, un armean doi greci, un grec doi români” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Proverbe similare, În care se definește raportul evreului cu alte etnii, se regăsesc la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]” sau, invers, „Din două cazane de evrei a plămădit dracul un armean”), la polonezi („Pe polon Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un armean doi greci, un grec doi români” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Proverbe similare, În care se definește raportul evreului cu alte etnii, se regăsesc la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]” sau, invers, „Din două cazane de evrei a plămădit dracul un armean”), la polonezi („Pe polon Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
definește raportul evreului cu alte etnii, se regăsesc la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]” sau, invers, „Din două cazane de evrei a plămădit dracul un armean”), la polonezi („Pe polon Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la lituanieni („Un evreu Înșală trei nemți, un rus trei evrei”), la macedoromâni („Un ovrei Înșală zece greci, un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]