2,842,792 matches
-
peste 8.000 de curse aeriene sunt anulate, în Statele Unite, din cauza Furtunii Jonas, care a generat condiții de viscol extrem pe Coasta de Est a SUA. 24 ianuarie: De Ziua Micii Uniri, cadrele militare disponibilizate protestează în fața Guvernului, cerând anularea articolului 40 din OUG nr 57/2015, privind regimul pensiilor militare de stat, creșterea veniturilor mici ale persoanelor vârstnice și acordarea celei de-a treisprezecea pensii. 25 ianuarie: Politicianul de centru-dreapta Marcelo Rebelo de Sousa câștigă din primul tur alegerile prezidențiale
Retrospectiva evenimentelor şi declaraţiilor anului 2016 [Corola-blog/BlogPost/93978_a_95270]
-
29 februarie: O cantitate de brânză proaspătă de vacă produsă de societatea Lactate Brădet din Curtea de Argeș conține bacteria E-coli, declară ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Aceasta ar putea fi cauza numărului mare de copii îmbolnăviți cu Sindrom Hemolitic Uremic Continuarea articolului pe amosnews.ro
Retrospectiva evenimentelor şi declaraţiilor anului 2016 [Corola-blog/BlogPost/93978_a_95270]
-
venite de undeva, de un « undeva » neștiut, transmis de Unică voința Dumnezeiasca celui ales pentru a întregi patrimoniul cu peste 200 de cercetări și studii de istorie literară română, cu peste 50 de cărți și mai mult de 2 500 articole de promovare a culturii”. Dimensiunea spiritului sau multidimensional prin binecuvântarea și harul Logosului l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
ani, datoria. Datoria față de Neam, față de români, față de cititorii noștri fideli. Așadar, ce facem și care-i rostul nostru, al presei, al „Cuvântului liber”, din 1990 încoace? Așadar, de ce scriem? Întotdeauna am avut un profund respect față de litera Constituției, de articolul 30 din Legea fundamentală a țării, care grăiește: „(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
2) Cenzura, de orice fel, este interzisă; (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine; (7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, incitarea la separatism teritorial...”. Articolul 31: „(1) Dreptul persoanei, de a avea acces la orice informații de interes public, nu poate fi îngrădit”. Este aici nevoie de o precizare absolut necesară: în cei aproape 27 de ani, n-am avut niciun proces în sensul că
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
sensul că ziarul ar fi prejudiciat demnitatea, onoarea sau viața particulară a vreunei persoane. Pentru că libertatea de exprimare nu îți dă dreptul, ca gazetar, să maculezi, să te răzbuni pe cineva din motive personale. Să revenim la alineatul 7 al articolului 30 din Constituție, care prevede cât se poate de clar: „Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, incitarea la separatism teritorial...” Un bob zăbavă. Udemeriștii parlamentari, precum a fost și senatorul Sogor Csaba, care, în Parlamentul României, purta
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
azi. Deschizând la orice pagină publicistica eminesciană, ai senzația că acele rânduri parcă azi au fost scrise! Oare câți dintre mai-marii de azi, dintre parlamentari au mai citit, în ultima vreme, vreun vers din Eminescu sau câteva rânduri dintr-un articol din publicistica lui. Le-am recomanda măcar finalul din Scrisoarea III: „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, / Ca punând mâna pe ei, / Să-i împarți în două cete, / În smintiți și în mișei. Și în două temniți large, / Cu de-
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
care ai și crezut-o ! De aici înainte te poti numi sclavul celui care va abuză de tine în fel și chip, după cum va dori să-ți vândă pielea. Subiectul asta fierbinte mi-a fost “ridicat la fileu” de un articol publicat în Portugalia. Cât credeți că prețuiește viața unei ființe umane pe piața neagră a sclavilor moderni ? Ei, bine : 36.000 de Euro. Organismele internaționale scutură subiectul că pe un covoraș producând știri seci care se pierd prin ziare. Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94023_a_95315]
-
fost rapid împrăștiat pe interenet și a dat naștere la sute de comentarii din partea celor indignați de această nouă manipulare, chiar pe forumul emisiunii: “Renunțați să mai faceți emisiuni, sunteți din ce in ce mai penibili. Învățați odată să citiți și să interpretați un articol corect și nu mai împrăștiați mizerii!” “ Îmi doresc să-i închidă CNA, ca să nu mai poată cianură mințile atâtor telespectatori naivi...” . “Sunteți penibili, fraților! Mâine, poimâine, veți aduce și niște cosciuge sau niște fotografii măsluite în Photoshop cu niste cruci
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
duzină pe care il faceți voi acolo seară de seară”. “Nu merită să facem efortul de a tasta pentru a le comenta aberațiile. Trebuie tratați drept ceea ce sunt ... gunoaie ... și dați afară din casele noastre” “Prietene, nici macar nu ai citit articolul respectiv. Sau l-ai citit, dar nu ți-a plăcut esență. Că oameni publici, ca formatori de opinie, ca jurnaliști credibili, sunteți morți. Nu fizic, Doamne ferește! Nu va vrea nimeni râul, dar ați merită să meditați un pic la viață
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
Recent am dat peste un articol în The Atlantic privind un subiect pare-se ireal, mai ales pentru Mileniul III - o țară unde femeile sunt vândute. Faptul acesta reflectă decalajul enorm privind statutul femeii în diverse țări ale lumii, diverse culturi, tradiții ori religii. E bine
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
precar al femeii în lumea islamică e Afganistanul, o țară în care această practică multiseculara încă e în vogă, în ciuda prezentiei trupelor occidentale acolo. Materialul de astăzi a fost editat, tradus și abreviat de Radu Ioniță, AFR București. Îi mulțumim. Articolul întreg în engleză poate fi citit aici: http://www.theatlantic.com/internațional/archive/2013/07/in-afghanistan-fathers-barter-daughters-to-settle-drug-debts/278217/ În Afganistan: Un tată încearcă să scape de datoriile din droguri vanzandu-si ficele unor traficanți de Fariba Nawa Am fost în căutarea
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
a vieții și carierei sale: în sala de lectură a bibliotecii. Nici nu se putea altfel. Profesorul Gheorghe Buzatu lasă în urmă o operă impresionantă: 55 lucrări de autor, 70 volume coordonate sau în colaborare, peste 500 de studii și articole, la care se adaugă o lungă listă de eseuri, recenzii, prefețe, note, semnale editoriale ș.a. Colecția „Românii în istoria universală”, ete o altă operă istoriografică monumentală care a ajuns la volumul cu numărul 163 și pe care profesorul Buzatu a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cred. Oare acest cercetător să fie renumitul istoric, Gheorghe Buzatu? Da, dânsul era! De o modestie rară, neîntâlnită de mine în viață (atunci aveam 72 de ani). Acest MARE Om, era renumitul istoric, Gheorghe Buzatu, cel care scrisese sute de articole despre Istoria neamului nostru, publicase zeci de cărți. Și toate erau scrise după izvoare, după materiale documentare originale, pe care le studiase în Arhiva Națională. Tot ce a scris el, era viu, nu a scris niciodată, așa cum o fac o
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Am primit prin poșta electronică de la distinsa doamnă prof.univ. dr. Angela Mamier un articol publicat în „Midi Libre”, cotidian regional din Montpellier, France, pe 6 ianuarie la rubrica „actualités régionales”, pentru care îi mulțumesc și îi rămîn îndatorată. Prima parte în ghilimele reprezintă traducerea textului din tăietura de ziar alăturată, iar partea a doua
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
1 August 1943 despre operațiunea „Tidal Wave” - bombardamentul la joasă altitudine lansat de flota aeriană americană asupra rafinăriilor de la Ploiești și Câmpina - s-au scris tomuri întregi și au fost realizate nenumărate filme documentare, astfel că, la prima vedere, un articol pe această temă ar putea părea de prisos. Dar - un cuvânt ce tinde să își facă tot mai des loc în lucrările istorice - „Fortăreața Ploiești” nu a cuprins între zidurile sale imaginare doar centrele de prelucrare a petrolului, ci și
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
pe care acest Premiu Nobel o consfințește. Numai că, în literatură, din păcate (știa Eliot ce știa), orice consfințire e o condamnare. S-a legiferat, trebuie încălcat. Poate un nou Harold Pinter bate la ușă chiar pe când se scrie acest articol... Interesant este că el dăduse replica la acest viitor atac încă din 1966, când afirmase în interviul excepțional acordat lui Lawrence M Bensky (The Paris Review, 2004): îNu importă că piesa iese bine sau nu. Nu-i vorba de reacția
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
propagandistic de o organizație kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi".' În 2001 Pinter însuși se explică
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
pe care acest Premiu Nobel o consfințește. Numai că, în literatură, din păcate (știa Eliot ce știa), orice consfințire e o condamnare. S-a legiferat, trebuie încălcat. Poate un nou Harold Pinter bate la ușă chiar pe când se scrie acest articol... Interesant este că el dăduse replica la acest viitor atac încă din 1966, când afirmase în interviul excepțional acordat lui Lawrence M Bensky (The Paris Review, 2004): îNu importă că piesa iese bine sau nu. Nu-i vorba de reacția
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
propagandistic de o organizație kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi".' În 2001 Pinter însuși se explică
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
ce scriu, precum și căldura sensibilă cu care știu să-și înfrumusețeze viața prin lectură și contemplare". Petru Comarnescu nu-și laudă prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc "aproape unic" în cadrul generației sale, un tânăr care "posedă o duioșie
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
a reflectat mult, că a șovăit dacă să voteze sau nu pentru premierea cărții Nu a lui Eugen Ionescu, în final a votat, împotriva raționaliștilor Tudor Vianu și Șerban Cioculescu, pentru premiere, explicându-și și în scris, în Vremea, în articolul De ce am votat pentru Nu al d-lui Eugen Ionescu. Să amintim, totodată că, în Germania, Golopenția a citit cu asiduitate și beletristică și a recomandat prietenilor din țară să citească și ei măcar primul volum din ciclul lui Maurice
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
narativă. Sinaia, 28 v [1]925 Iubite domnule Barnoschi, Vroiam tocmai să-ți trimit Obsesiile lui Stendhal, când am primit scrisoarea d șumițtale. îmi închipuiam că lucrul are să te intereseze. Bucățica aceasta despre fizionomia omului este o pregătire pentru un articol asupra literatului Stendhal. Mare dor am să vorbim și despre om și despre literat. Te-am căutat duminica trecută la locuința d șumițtale Dacă te-aș fi găsit, am fi putut începe măcar, de sfârșit nu vom sfârși, cred, multă
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
Don Juan trebuie să procedeze așa cum ai făcut d șumneațta cu automobilul - adică să fie sigur pe funcționarea impecabilă, pe iuțeala fulgerătoare a organismului său și psihic și fizic. Cum zic, Stșendhalț era un bolnav, atât vroiam să arăt în articolul meu de acum; pentru celășlațlt, care vine, rămâne de arătat consecințele acestei boli în activitatea pur literară. Recenziei d șumițtale. despre Lovinescu nu-i găsesc decât un cusur: e prea blândă în ton față de o producție care pare remarcabilă prin
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
îmbălsăma pe toți dușmanii care-i cădeau în labă și în fiecare zi îi vizita cu mare plăcere. Scrisul unei întâmplări dureroase e ca îmbălsămarea dușmanilor. Scăparea e definitivă și pipăită. Mai întâi se impun unele precizări de istorie literară. Articolul lui Paul Zarifopol - Obsesiile lui Stendhal publicat în revista Adevărul literar și artistic, 6, nr. 233, 24 mai 1925, p. 1, rediscută, cu inteligență și pasiune, cazul care a făcut epocă și care a creat personaje memorabile din toate punctele
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]