7,623 matches
-
pumnului, CP la nivelul treimii proximale a brațului. Acțiunea: anteducția brațului cu extensia cotului. Fig. IX.26 a, b Retroducția sau retropulsia - mișcarea este susținută de mușchii marele și micul rotund, marele dorsal și fasciculul posterior al deltoidului, iar din partea articulației scapulo-toracice participă romboidul, marele dorsal și trapezul. υ Pacientul: în decubit ventral la marginea mesei, cu brațul afectat pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP pe cot. Acțiunea: retroducția brațului. Fig. IX.27 a, b
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și micul rotund, marele dorsal și fasciculul posterior al deltoidului, iar din partea articulației scapulo-toracice participă romboidul, marele dorsal și trapezul. υ Pacientul: în decubit ventral la marginea mesei, cu brațul afectat pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP pe cot. Acțiunea: retroducția brațului. Fig. IX.27 a, b υ Pacientul: așezat pe taburet cu palma pe coapsă, cotul flectat. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: extensia
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP pe cot. Acțiunea: retroducția brațului. Fig. IX.27 a, b υ Pacientul: așezat pe taburet cu palma pe coapsă, cotul flectat. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului cu retroducția brațului. Fig. IX.28 a, b Rotația internă este realizată de mușchii micul pectoral, marele dorsal și marele rotund. υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție cu
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: apropierea antebrațului de planul mesei spre cap. Fig. IX.30 a, b Rotația internă, ca și cea externă, are cea mai mare amplitudine dacă brațul este în abducție la orizontală. Articulația cotului Mișcările în articulația cotului sunt limitate numai la flexie și extensie. Mișcarea de flexie constă în apropierea antebrațului de braț, în timp ce extensia este îndepărtarea antebrațului de braț. Mișcarea de flexie este realizată de mușchii brahial anterior și biceps brahial
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe treimea distală a brațului. Acțiunea: apropierea antebrațului de planul mesei spre cap. Fig. IX.30 a, b Rotația internă, ca și cea externă, are cea mai mare amplitudine dacă brațul este în abducție la orizontală. Articulația cotului Mișcările în articulația cotului sunt limitate numai la flexie și extensie. Mișcarea de flexie constă în apropierea antebrațului de braț, în timp ce extensia este îndepărtarea antebrațului de braț. Mișcarea de flexie este realizată de mușchii brahial anterior și biceps brahial, iar cu rol accesoriu
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
accesorii. Mișcarea de extensie este realizată de mușchii triceps și anconeu. În extensie, primul intervine anconeul, urmat de vastul intern și apoi cel extern al tricepsului. Porțiunea lungă a tricepsului participă la extensie atunci când intervine o rezistență crescută. Antebrațul prezintă articulație radio-cubitală proximală și distală, ultima cunoscută și sub denumirea de articulație a pumnului. Mișcările în articulația radio-cubitală sunt de răsucire. Când aceasta se face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
În extensie, primul intervine anconeul, urmat de vastul intern și apoi cel extern al tricepsului. Porțiunea lungă a tricepsului participă la extensie atunci când intervine o rezistență crescută. Antebrațul prezintă articulație radio-cubitală proximală și distală, ultima cunoscută și sub denumirea de articulație a pumnului. Mișcările în articulația radio-cubitală sunt de răsucire. Când aceasta se face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
urmat de vastul intern și apoi cel extern al tricepsului. Porțiunea lungă a tricepsului participă la extensie atunci când intervine o rezistență crescută. Antebrațul prezintă articulație radio-cubitală proximală și distală, ultima cunoscută și sub denumirea de articulație a pumnului. Mișcările în articulația radio-cubitală sunt de răsucire. Când aceasta se face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sunt de răsucire. Când aceasta se face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia antebrațului mișcarea de pronație este mai amplă. Mușchii pronatori principali sunt: rotundul pronator, pătratul pronator, iar ca mușchi accesorii sunt: primul radial
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
musculare implicate în principalele mișcări executate la nivel metacarpo-falangian. Leziunile osteo-articulare, teno-musculare și capsulo-ligamentare pot altera diferit acest sistem biomecanic atât de necesar în prehensiune, percuție sau susținere. La nivelul interfalangienilor, mișcările sunt de flexie și extensie, iar la nivelul articulației condiliene metacarpo-falangiene se execută și mișcări de lateralitate (Leroy et al., 2003). Mobilizarea pasivă a degetelor 2-5 υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație. ω KT este plasat în lateral, P pe fața dorsală a degetelor 2-5, iar
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
INDICAȚII METODICE: se mobilizează prima falangă, prin flexie și extensie; apoi se mobilizează și a doua falangă, dar se menține în extensie prima falangă și cea de-a treia prin schimbarea CP, policele KT trecând pe fața palmară la nivelul articulației metacarpo-falangiană, iar degetele 2-5 pe fața dorsală a mâinii pacientului la același nivel; pentru falanga a treia, P trebuie să cuprindă falangele 1 și 2 ale mâinii pacientului. Notă: flexia și extensia degetelor se execută analitic pentru fiecare deget șiarticulație
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în față, P pe fața dorsală a policelui, CP pe fața palmară. Acțiunea: flexia policelui, falanga 1 și 2. Fig. IX.48 a, b Φ INDICAȚII METODICE: mâna pacientului trebuie să fie bine stabilizată, pentru a localiza mișcarea la nivelul articulației solicitate; modificând priza, se poate localiza flexia la nivelul falangelor 1 și 2. În aceste condiții, CP trebuie să blocheze mișcarea primului metacarpian. Extensia pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit în poziție neutră, mâna cu marginea cubitată pe
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pacientul poate conștientiza mai bine fiecare acțiune și se evită monotonia din timpul procesului de recuperare. B. Terapia ocupațională Terapia ocupațională constituie o altă modalitate specifică de prevenire și corectare a unor sechele funcționale, în cazul unor leziuni la nivelul articulației pumnului și a mâinii. Marea varietate de mișcări la care KT poate apela îi oferă acestuia posibilitatea de a pune în valoare capacitatea de selecționare și combinare a mijloacelor de tratament, în funcție de afecțiune, de restantul său funcțional, de aparatele și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
îi permite kinetoterapeutului să utilizeze cele mai corecte prize și contraprize la nivelul segmentului ce urmează să fie prelucrat. Progresivitatea pentru membrul superior, în special pentru mână, este condiționată în primul rând de existența libertății de mișcare la nivelul tuturor articulațiilor, pentru a putea promova mișcări cât mai ample. De aceeași importanță este și ameliorarea tonusului muscular, totdeauna scăzut în caz de boală sau imobilism prelungit. Din punct de vedere metodic, dozarea și gradarea efortului vor fi reglate prin creșterea sau
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
o serie de reguli cu caracter secundar, dar nu lipsite de importanță: Regulile pentru testarea articulară aduc o serie de precizări: - segmentul testat să fie așezat în mod corect în poziția zero; - goniometrul să fie aplicat pe partea laterală a articulației, iar brațele lui să fie poziționate paralel cu axele longitudinale ale segmentului; - flexia și extensia unui segment se măsoară separat, ambele cu referință la poziția 0, pentru a afla mobilitatea la nivelul articulației respective. Regulile pentru testarea musculară aduc în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
să fie aplicat pe partea laterală a articulației, iar brațele lui să fie poziționate paralel cu axele longitudinale ale segmentului; - flexia și extensia unui segment se măsoară separat, ambele cu referință la poziția 0, pentru a afla mobilitatea la nivelul articulației respective. Regulile pentru testarea musculară aduc în atenție: - să se asigure condiții pentru ca mișcările testate să poată fi efectuate pe toată amplitudinea; - în timpul testării să se aibă grijă ca mișcările de substituție să nu modifice situația reală a grupelor musculare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
acest caz, segmentul distal este implantat la rădăcina membrului respectiv prin intermediul unei pseudoarticulații. • Ectromelia distală, numită și hemimelie, la care se constată lipsa segmentului distal (mână, gambă, picior). Segmentul proximal se termină printr-un bont ce poate fi localizat sub articulația respectivă sau deasupra ei. • Ectromelia longitudinală - se constată lipsa sau nedezvoltarea unui os din cadrul segmentului. Mâna în afecțiunile dobândite poate fi de natură paralitică, reumatică sau posttraumatică, ea păstrându-și destul de rar aspectul și atitudinile normale. În cazul unor paralizii
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și de specificul afecțiunii. Mersul în afecțiunile bazinului Bolnavul calcă pe vârful piciorului, cu coapsa și gamba în ușoară flexie și cu trunchiul proiectat ușor înapoi la fiecare pas. Această modalitate de deplasare îl scutește pe bolnav să-și mobilizeze articulația, evitând astfel durerea. Este cazul artritei sacro-iliace tuberculoase (Baciu, 1981). Mersul în afecțiunile șoldului Indiferent de afecțiune, șoldul dureros prezintă un mers caracteristic. Coapsa este flectată și rotită spre exterior, ceea ce conduce la o înclinare de partea sănătoasă a bazinului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
exercițiul fizic să determine efectele terapeutice scontate, selecția pozițiilor fundamentale trebuie să răspundă unor cerințe și recomandări: • poligonul de susținere să fie cât mai mare, pentru a asigura menținerea unui echilibru cât mai stabil; • cu cât vor fi mai multe articulații implicate în acțiune, cu atât dificultatea exercițiului va crește, iar stabilitatea va fi mai greu de menținut; • tulburările de tonus muscular, atât în exces, cât și în deficit, sunt de natură să influențeze negativ evoluția programului recuperator; • în deficite motorii
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
luni. Această perioadă de alitaj prelungit, dacă nu beneficiază de aportul kinetoterapiei pasive, se soldează cu urmări catastrofale pentru structurile capsulo-ligamentare, care, lipsite de mișcare, sunt supuse unor procese degenerative retractile, care limitează sever amplitudinea de mișcare a segmentelor aparținând articulațiilor respective (Piera și Grossiord, 1991). Pe lângă retracțiile capsulo-ligamentare pe care le realizează, acest imobilism prelungit se înscrie și cu un proces de hipotrofie musculară, a cărei amploare este direct proporțională cu perioada de timp a imobilizării la care a fost
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
prestațiile kinetoterapiei pasive, între care afecțiunile cardiace grave sau psihice, precum și tulburările de coagulare a sângelui trebuie puse pe primul plan. În orice situație, programul de recuperare a ortostatismului are ca obiectiv menținerea sau redobândirea în limite funcționale a mobilității articulațiilor coxo-femurale, genunchilor și tibio-tarsiene, care trebuie să asigure posibilitatea de flexie într-un unghi de 90°. Prima etapă se caracterizează prin exerciții orientate spre redobândirea mobilității articulației coxo-femurale. Realizarea acestui obiectiv impune adoptarea unor posturi facilitatoare, care să permită mobilizarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a ortostatismului are ca obiectiv menținerea sau redobândirea în limite funcționale a mobilității articulațiilor coxo-femurale, genunchilor și tibio-tarsiene, care trebuie să asigure posibilitatea de flexie într-un unghi de 90°. Prima etapă se caracterizează prin exerciții orientate spre redobândirea mobilității articulației coxo-femurale. Realizarea acestui obiectiv impune adoptarea unor posturi facilitatoare, care să permită mobilizarea pasivă și autopasivă a acestor articulații în axele și planurile lor funcționale de mișcare. Fig. X.1 a, b Fig. X.2 Fig. X.3 Pozițiile fundamentale
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
trebuie să asigure posibilitatea de flexie într-un unghi de 90°. Prima etapă se caracterizează prin exerciții orientate spre redobândirea mobilității articulației coxo-femurale. Realizarea acestui obiectiv impune adoptarea unor posturi facilitatoare, care să permită mobilizarea pasivă și autopasivă a acestor articulații în axele și planurile lor funcționale de mișcare. Fig. X.1 a, b Fig. X.2 Fig. X.3 Pozițiile fundamentale recomandate în această primă etapă de recuperare a mobilității articulare se rezumă la cele de decubit dorsal și lateral
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
răsucirea trunchiului spre dreapta și spre stânga, determină deplasarea pacientului prin înaintarea pe fese. Fig. X.27 Din poziția așezat a pacientului, KT poate conduce mișcările membrelor superioare la nivelul umerilor, coatelor, pumnului, degetelor, iar ale membrelor inferioare, la nivelul articulațiilor șoldurilor, genunchilor, gleznelor, labei piciorului și degetelor. În aceste condiții, prizele și contraprizele, precum și plasamentul KT vor fi în funcție de: articulația ce urmează să fie mobilizată; amplitudinea mișcărilor; tipul de contracție; planurile în care se deplasează segmentele; scopul urmărit. Grupa poziției
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a pacientului, KT poate conduce mișcările membrelor superioare la nivelul umerilor, coatelor, pumnului, degetelor, iar ale membrelor inferioare, la nivelul articulațiilor șoldurilor, genunchilor, gleznelor, labei piciorului și degetelor. În aceste condiții, prizele și contraprizele, precum și plasamentul KT vor fi în funcție de: articulația ce urmează să fie mobilizată; amplitudinea mișcărilor; tipul de contracție; planurile în care se deplasează segmentele; scopul urmărit. Grupa poziției de cvadrupedie Pacientul poate lua această poziție fie prin forțe proprii, fie cu ajutorul kinetoterapeutului. În condițiile în care pacientul întâmpină
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]