2,401 matches
-
demult, de către observatori avizați, inclusiv Cantemir: o structură mintală rurală, adică rezistentă la schimbare, eternă, arhaică (unii analiști o Înregistrează În contul calităților). O tenacitate și o viclenie a supraviețuirii, o adaptabilitate și un egoism defensiv (noi am zice azi: articulare la situație, dependentă de context), duplicitate și servilitate (capul plecat sabia nu-l taie!), talent În arta disimulării și a salvării aparențelor. O „pasivitate incorigibilă”, o „lașitate congenitală iremediabilă” (cuvinte grele!), justificate de mitul mioritic al „liturghiei cosmice” oferit de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Interesul pentru acțiunea colectivă și viața comunitară este bine reprezentat de cercetarea În științele sociale. În 1940, sociologul traian Herseni, colaborator al lui Dimitrie Gusti, patronul Școlii sociologice de la București, publică un ghid metodologic pentru elaborarea sociogramelor școlare. Iată dovada articulării metodei lui Moreno pe tradiția culturală românească. Broșura de 40 de pagini se adresa profesorilor care voiau să studieze clasa de elevi ca grup social oficial, precum și grupuri secundare, neoficiale, spontane. După război, În primii ani ai comunismului stalinist, numele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În viața reală, intervin În mediul profesional și În viața cotidiană, se consideră profesioniști-cetățeni. Psihosociologia pune accentul pe legătura strânsă dintre dimensiunea psihică și cea socială, are ca principiu centrarea pe raporturile dintre individ și societate În situații concrete, practică articularea dintre filosofia de abordare (privirea din interiorul fenomenului) și metodă (ancheta, interviul, analiza discursului, intervenția În vederea schimbării), sperând să descopere și să refacă unitatea dintre om și mediul său social. O filosofie a legăturii intrinsece individ-lume, a implicării cercetătorului și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și formare, În sectorul asociativ. Apelează la mai multe tipuri de practici sociale, frecvent asociate corpusului teoretic și praxiologic, provenind din câmpul formării și din dinamica grupului, se situează În câmpul de cercetare-acțiune. Aici se pune accentul pe formare, pe articulare la diferite meserii, pe activitate și pe inserție profesională. Sunt privilegiate interesul pentru muncă, cercetarea ca acțiune socială, intervenția În câmpul social și profesional, consilierea, analiza stilurilor de muncă și de management. Se alimentează din diferite curente, mișcări de gândire
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mi-a declarat că i ar fi plăcut să fi făcut În școală un curs de bucătărie, de croitorie, ceva practic, ceva util pentru viață și, În plus, ceva care ar fi facilitat relaționarea Între elevi”. Iată ce lipsește școlii, articularea la viață, spiritul civic, dorința de a schimba socialul inconfortabil. Televiziunile, presa sunt pline de scandaluri, violențe, relatări despre amorurile și trădările unor personaje de mucava, adesea aproape analfabete, dar nu susțin sistematic o campanie ca cea despre România verde
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Când vorbim de identitate ne referim, de regulă, la imaginea de sine și la transmisia culturală a unor reprezentări, la socializare, interiorizare a unor norme, Învățare socială. Psihologii Înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
1989! Construirea și evoluția identității presupune o traiectorie caracterizată prin continuitate și discontinuitate, o acțiune continuă de (auto)transformare, traversarea unor experiențe de viață, interacțiune cu contextul (politic, social, ideologic, cultural), implantarea Într-un teritoriu dat; o dinamică personală de articulare la un context, o muncă de construire a unui spațiu simbolic; o intersectare a socialului (reprezentat de instituții, colectivități, grupuri) cu individualul, reunind reprezentarea de sine și de altul Într-o concepție coerentă asupra existenței. În măsura În care construirea identității se realizează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și standarde deosebite, uneori la distanță importantă de datele identității de bază. A cunoaște alte tipuri de identități, a face schimb de reprezentări și practici sociale, iată un mod de Îmbogățire a identității, de deschidere și regândire a modalității de articulare la contexte. Cine a cunoscut și cucerit și alte lumi, nu se mai simte Îngrădit de identitatea inițială, fatalmente limitativă. Identificarea lui totală cu grupul de formare se confruntă cu entități similare, intră În relații cu alte subiectivități și alte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sonor al imnului Virolai, Înregistrat la Montserrat de soția lui Pedro, psiholog clinician. Se distinge glasul lui Mată, care se suprapune vocilor celorlalți. O familie modernă de intelectuali democrați, o provincie prosperă, imn și drapel, dansuri și obiceiuri populare, ce articulare! (28.09.2009) Valea Jijiei: identități efervescente Cuvântul „identitate”, alăturat termenului „persoană”, evocă unitatea, permanența, continuitatea, coerența internă, situația insului, puterea recunoscută, articularea sinelui cu lumea. Gândul ne duce la ideea de similitudine, dar și la cea de diferență, distincție
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
O familie modernă de intelectuali democrați, o provincie prosperă, imn și drapel, dansuri și obiceiuri populare, ce articulare! (28.09.2009) Valea Jijiei: identități efervescente Cuvântul „identitate”, alăturat termenului „persoană”, evocă unitatea, permanența, continuitatea, coerența internă, situația insului, puterea recunoscută, articularea sinelui cu lumea. Gândul ne duce la ideea de similitudine, dar și la cea de diferență, distincție, excepție, raritate Într-un bazin de caracteristici comune. Nu e numai potență individuală, ci și produs social, rezultat al asimilării valorilor venite din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
istorie, viața În localitățile de pe Jijia a produs destine personale, evoluții semnificative, realizări deosebite, ca cele Înfățișate mai sus. Dacă ne gândim că cei din acest colț de țară s-au născut Într-un spațiu social care nu oferea premisele articulării la modernitate, constatăm că pământul acesta sterp și condițiile vitrege au zămislit identități efervescente. Împreună cu câțiva „jijieni” (universitari, scriitori, artiști), am inițiat un grup care-și propune să reunească Însemnări personale ale celor care s-au născut pe Jijia și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
juriu de doctorat, teza unui tânăr care a trecut pe la Iași ca masterand, cu o temă acum În vogă și În România: voluntariatul. Un alt tip de atitudine În relațiile interpersonale, o expresie a solidarității sociale, o mișcare care marchează articularea la noua democrație europeană. Doctorandul are experiență, animă o organizație de voluntari, Împacă abordarea conceptuală cu munca de teren. O noutate (mai mult o redescoperire) În psihologia socială: repune În discuție ideea de cercetare-acțiune, implicarea, participarea, intervenția socială. Evaluatorii Îi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu bine, am primit și scrisoare de mulțumire), dar și turism intens, vizitam cele mai importante obiective culturale și aveam, În paralel, lecturi din Mircea Eliade, Jurnalul portughez, și din Livius Ciocârlie, Bătrânețe și moarte În mileniul trei. Preocupare de articulare la contextul nou, proiecte cu colegii portughezi, speranțe pentru posibile colaborări și cercetări comune; dar și efort pentru a-ți dovedi disponibilitatea și vitalitatea, alături de sutele de turiști, unii vârstnici bine, cu care ne Încrucișăm, parcă În Întrecere socialistă; În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fac parte din realitatea pe care o studiaz? sociologia. Nici aceast? �observa?ie� nu ?tirbe?te din meritele întreprinderii lor, care implic? o metodologie constructivist? de cunoa?tere: faptul semnificativ pentru devenirea istoric? ?i cotidian? a sociologiei este considerat �n articulare cu �ntreaga ?es?tur? social? a contextului local ?i macrosocietal. A? numi lucrarea autorilor francezi o sintez? ipotetic? ce recupereaz? repere din care ne putem contura o clar? imagine de ansamblu asupra devenirii sociologiei, de?i rela?iile �ntre faptele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au observat exacerbări după aceste intervenții chirurgicale și este foarte dificil să prognozăm răspunsul ce se poate obține după acest tip de terapie. Dizartria este datorată slăbiciunii, spasticității, ataxiei musculaturii bucale, faringiene, laringiene și respiratorii. Tulburările de vorbire includ: 208 articularea nedeslușită, imprecisă dismetrică, sacadată, volumul redus, rezonanță nazală sau stridentă și uneori voce forțată. La 4% din bolnavii cu SM survine vorbirea neinteligibilă. Vorbirea se poate îmbunătăți prin controlul respirației, încetinirea ritmului și accentuarea cuvintelor importante. În deteriorarea cronică sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
reducerea s-au chiar înlăturarea desinențelor cu această funcție. În sfîrșit, uneori, formele flexionare au primit statut de cuvînt în limbă, s-a produs o "lexicalizare" a lor, dar nu prin-tr-o schimbare a categoriei gramaticale (cum ar fi substantivarea, prin articulare, a adjectivelor și, în multe limbi, a infinitivului), ci printr-o detașare a acestor forme din structura paradigmatică specifică. Acest fenomen nu se înscrie nici în cadrele obișnuite de creație lexicală precum derivarea, fiindcă manifestarea lui nu este sistematică, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și al lui plus, în italiană și în franceză, limba provensală uzînd de ambele: rom. mai înalt, sp. más alto, pg. mais alto it. più alto, fr. plus haut prov. mai aut sau pu aut. Superlativul relativ se realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut, limbile romanice recurg la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fructueux, cu păstrarea ca atare a radicalului originar fruct-, fără a cunoaște modificările caracteristice trecerii de la latină la franceză, decît numai într-o mică măsură (precum pronunția [ü] pentru u). Acest fenomen al dublei redări (numit de Eugen Coșeriu dublă articulare 93) a cuvintelor coradicale în funcție de faptul dacă sînt moștenite sau împrumutate, caracterizează, în princi-piu, toate limbile romanice, dar se manifestă diferențiat în cazul fiecărei limbi și, uneori, în cazul fiecărui radical latin 94. Paralelismul formal dintre cuvintele moștenite și cele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu acestea. Din aceste motive, limbile romanice prezintă evidente diferențe în modul în care omogenizează sau nu elementele moștenite și cele împrumutate, italiana prezentînd frecvent fenomenul omogenizării (de obicei pe baze analogice), franceza și româna carac-terizîndu-se îndeosebi prin fenomenul dublei articulări, iar spaniola și portugheza ocupînd o poziție intermediară. Pe de altă parte, fenomenul omogenizării și cel al dublei articulări se manifestă diferit de la un caz la altul în cadrul aceleiași limbi romanice, iar uneori, confruntarea dintre cuvîntul moștenit și cel împrumutat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și cele împrumutate, italiana prezentînd frecvent fenomenul omogenizării (de obicei pe baze analogice), franceza și româna carac-terizîndu-se îndeosebi prin fenomenul dublei articulări, iar spaniola și portugheza ocupînd o poziție intermediară. Pe de altă parte, fenomenul omogenizării și cel al dublei articulări se manifestă diferit de la un caz la altul în cadrul aceleiași limbi romanice, iar uneori, confruntarea dintre cuvîntul moștenit și cel împrumutat nu s-a putut produce dacă o limbă romanică sau alta nu are elementul moștenit sau împrumutat avut în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la altul în cadrul aceleiași limbi romanice, iar uneori, confruntarea dintre cuvîntul moștenit și cel împrumutat nu s-a putut produce dacă o limbă romanică sau alta nu are elementul moștenit sau împrumutat avut în vedere. Cu toate acestea, fenomenul dublei articulări este caracteristic limbilor romanice, iar manifestarea lui are o arie extin-să în toate aceste limbi. În cazul altor familii lingvistice nu se poate constata ceva similar, în sensul că nu există o confruntare între elementele moștenite din limba-bază și elemente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
italiană, spaniolă și portugheză moștenitul mente, dar franceza îi redă conținutul prin alte elemente lexicale (raison, sagesse, esprit), tot moștenite din latină. Datorită formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat omogenizarea, pe de o parte prin propunerea formei (grafice) mente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat omogenizarea, pe de o parte prin propunerea formei (grafice) mente în loc de minte (prin etimologism) și, pe de altă parte, prin adaptarea lat. mentalis după aspectul cuvîntului moștenit (prin analogism), propunîndu-se mintal în loc de mental
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mintal în loc de mental. De aici, rezultă că franceza reprezintă un tip aparte, în acest caz, în raport cu celelalte limbi romanice, deoarece nu a moștenit cuvîntul latin mens, -tis, iar româna reprezintă la rîndul ei un subtip, fiindcă are marcat fenomenul dublei articulări, ce lipsește în italiană, în spaniolă și în portugheză. Din altă perspectivă, neologismul românesc mentalitate este cel mai apropiat de forma originară, prin redarea sufixului ca în ablativul latin (-itate), în vreme ce celelalte limbi avute în vedere supun sufixul unor modificări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în portugheză. Din altă perspectivă, neologismul românesc mentalitate este cel mai apropiat de forma originară, prin redarea sufixului ca în ablativul latin (-itate), în vreme ce celelalte limbi avute în vedere supun sufixul unor modificări care îl diferențiază mult de original. Dubla articulare se poate manifesta și în cazul unuia și aceluiași cuvînt latin, atunci cînd acesta a fost atît moștenit, cît și împrumutat. Cuvîntul latin causa, care a primit semnificația "res" în limbajul juridic, a păstrat această semnificație în limbile romanice în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]