3,375 matches
-
fapt abandonarea perspectivei consacrate, convenționalizate asupra lucrurilor, fie și a celor mai umile: o exhatologie feerică, o necesară re-haotizare a lumii, pentru a face posibilă o nouă geneză, Întemeiată pe puterea magică, recuperată a Cuvîntului: „Orice vorbă atunci: focul de artificiu care a izbucnit. CÎnd vom uita cuvintele, va trebui o baghetă care să dea semnalul pentru orchestra noilor vocale. Vor fi desigur aceleași dar la această chemare la apel toate lucrurile și toate ființele se vor trezi ca dintr-un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară În măruntaie / Lampioanele păsărilor Îi Împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare În pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te Întîmpină precum În carnaval măștile” (Brățara nopților). Două versuri din Plante și animale rostesc cuvîntul esențial pentru calificarea acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai tîrziu); iar un poem
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cuvintelor flutură coame / se aprind lămpile păsărilor În boschete / ferigile Își pun colierele de miresme”... Practic, nimic din recuzita scenei nu scapă fervorii combinatorii, iar aceasta dezvoltă, pe o direcție neobarocă și manieristă, gustul pentru rapidele schimbări de decor, pentru artificiul rafinat și o anume „galanterie” care, - aceasta din urmă - „introduce În abundenta imagistică a poetului o nuanță de desuetudine: panglicile, fundele, beteala etc. sînt, oricum, În exces. Dacă redeschidem volumul Plante și animale (dar lucrul e valabil pentru toate cărțile
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
limbajul poeziei În acea stare de absolută disponibilitate, deschisă oricăror modelări. În acest spațiu dinamic, „miliardarul de imagini” s-a cheltuit cu o generozitate dusă pînă la risipă, desfășurînd, cum s-a spus de atîtea ori, spectaculoase, sărbătorești focuri de artificii, care disimulau, abia, o originară neliniște. Lumina foarte multora dintre ele ajunge, Încă vie și proaspătă, pînă la noi. ARMURI FRAGILE Patmos și alte șase poeme nu e, totuși, ultima scriere a poetului În limba română. Ultima plachetă pe care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Întreg universul”. Și totuși, oricîtă cutezanță ar pune poetul În acest demers, situînd obiectele - cum cerea și André Breton - „față În față Într-un mod brusc și surprinzător”, automatismul raportărilor nu e total, spontaneitatea aparentă ascunde adesea exercițiul rafinat-manierist al artificiului asociativ, iar motivarea punerii În relație nu cere Întotdeauna eforturi neobișnuite. Nu-i vorbă că, În chiar cazul acelei „métaphore filée”, În care Michael Riffaterre vede un procedeu tipic suprarealist al semiozei, arbitrarul poate fi În cele din urmă redus
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să i se întrevadă opiniile implicit-critice prin alegerea unor formulări de genul: mediu alienant și ziua atât de lungă. Mai mult decât atât, dezaprobarea față de opțiunea părinților lui este moderată de referința pe care o face la alți părinți, acest artificiu servindu-i de fapt la atenuarea criticii îndreptate împotriva părinților lui, prin împărțirea responsabilității între toți părinții care trăiesc sau au trăit conform normelor părinților lui. Ar trebui remarcat faptul că, deși o atitudine critică poate fi ori pozitivă, ori
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
viața în comun a grupului. Cele mai importante surse de constituire a normelor de grup, prezentate și de profesorul Emil Păun, sunt: - interiorizarea normelor explicite, astfel încât acestea pot deveni normele grupului, nemaifiind simțite ca forme exterioare de constrângere (prin intermediul acestui artificiu grupul informal poate căpăta valențe informale); - „importul de norme” din afara școlii și a clasei, astfel încât pot fi apelate alte valori normative; - interacțiunile din viața grupului (această sursă favorizează distincția dintre o clasă și o alta). Explicația dată situării subiectului dedicat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
primit aici orice medium care pretindea că are puteri, dar ceea ce fusese scăpat din vedere era faptul că fizicienii și fiziologii din acea vreme puteau să-i fotografieze pe cei de aici fără știrea lor, cu pelicule infraroșii, detectând astfel artificiile lor de magicieni. De exemplu, acesta era cazul telekineziei sau al transportului la distanță al obiectelor, care se făcea de fapt prin fire aproape invizibile. Un subiect la modă era cel al ectoplasmelor, care pentru noi nu mai evocă decât
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
discutată prea mult și nici înțeleasă pe deplin: În ziua de azi, printre comentatorii fotografiei (sociologi și semiologi) e la modă relativitatea semantică: nu există „real” (dispreț mare față de realiștii care nu văd că fotografia este întotdeauna codată), ci numai artificiu: Thesis, nu Physis. (...) Fotografia, spun ei, nu este un analogon al lumii; ceea ce ea reprezintă este fabricat. Această discuție este zadarnică: nimic nu poate împiedica fotografia să fie analogică; însă, în același timp, noema Fotografiei nu stă deloc în analogie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că nu poate rămâne străină de dimensiunea temporală, dar chiar această complicitate o „autentifică”, după formula lui Barthes. Deși nu poate fi cu totul ignorat aportul prefigurării (ar spune Paul Ricoeur), al analogon-ului (după Roland Barthes), deși codurile, convențiile, artificiile nu pot lipsi (disputa dintre referențialiști și convenționaliști se dovedește totuși inutilă, sterilă, irelevantă), în absența recunoașterii întreaga construcție tinde să se năruie. Căci, după cum observa autorul Metaforei vii, doar recunoașterea poate alătura reapariția și apariția prin mijlocirea dispariției. Stranie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
români din generația ’80 au încercat să modifice însuși statutul universului literar, „considerat altădată de gradul al doilea”. În articolul citat, Ion Bogdan Lefter (indiscutabil unul dintre criticii cei mai abili ai generației) încearcă să împace, printr-un fel de artificiu ingenios, cele două tendințe majore (și, în fond, incompatibile) care au creat, practic, poetica optzecistă în tot ceea ce are ea mai original și mai discutabil, deopotrivă: „Lumea este considerată ca un uriaș supratext, ca un continuum al natur-culturii, în care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
puțin trei elemente. În sfârșit, cazul dihotomic mai poate fi privit ca o variabilă ce ia două valori numerice: 0 pentru lipsa atributului și 1 pentru prezența lui. Evident că deja această din urmă interpretare este excesivă și astfel de artificii de cuantificare nu se fac decât în cazuri deosebite. Se poate ajunge la măsurare și prin operația de numărare a indivizilor ce posedă un anume atribut. E vorba de situații în care entitățile empirice de referință sunt unități complexe, formate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înțeleagă. Nu de puține ori sociologii folosesc un limbaj pretențios, care poate ascunde slăbiciunile de conținut. Interpretarea rezultatelor. Acest punct vizează faptul că, în întreg discursul raportului, argumentația trebuie să fie corectă și să nu ascundă, prin tot felul de artificii, punctele slabe ale ei. Se poate da și o evaluare a rezultatelor obținute, din punct de vedere științific sau din cel practic aplicativ. Comentând și completând puțin ideile lui Caplow, se cuvine să începem cu următoarea precizare. De regulă, raportul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și ieșea în taior de stofă, sau mai târziu în sacouri scurte de blană. Ceea ce nu putea fi obliterat era obrazul brăzdat de cutremurul anilor. Orice tentativă de a-l modifica, planifica era inutilă și atunci madam Farfara adoptă curajos artificiul sincer. Se masca de-a binelea sub un strat de fard, ce-i dădea o față ireală, agreabilă în viziuni scurte, periculoasă totuși sub o reverberație crudă, sau în atmosferă înăbușitoare. Toate aceste operații de restaurație arheologică cereau timp și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se poate ca unei priviri critice, oricăt de binevoitoare, să-i scape asimetria așa zicănd metodologică pe care tocmai am comis-o: banii au fost trecuți prin pulbere de folclor, iar dorințele prin pretinsul pesmet al teoriei... Dar e un artificiu al zigzagului, adică al lipsei de unitate discursivă pe care intenționat mi-am asumat-o, căci acum am de gănd să fac un salt... metafizic! Dorințele personajului din Filantropica îl aruncă din zona gri a societății (zona aceea unde supraviețuiesc
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
că explicația ne stă pe vărful limbii, adică plutește pe undeva prin oceanul minții, însă, imediat ce se apropie de plasele conceptualizării, este absorbită de o misterioasă forță ce sălășluiește în centrul de unde a plecat. Evident, dacă lăsăm la o parte artificiile literare de genul „e un fapt demn de a fi menționat” etc., ne dăm seama că acest concept, „demnitatea”, se referă doar la ființa umană. Nu ne prea stă la îndemănă să vorbim despre demnitatea peștilor, a muștelor ori a
Demnitatea umană şi drepturile omului în perspectivă ortodoxă. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
care traversează întreprinderea și i se asociază ne îndeamnă să credem că centralitatea ei obiectivă, dar amenințată duce la un ansamblu de linii tematice "clasice" ale antropologiei. Alții ar putea înțelege de aici că întreprinderea nu este prin urmare un artificiu, un fel de "obiect tranzacțional", în măsura în care aprofundarea câmpului social conduce spre o aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fără a examina maniera în care acesta era eventual produs în spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe care o realizează ajunge să producă printr-un artificiu intelectual, în cadrul societății franceze, configurația colonială, deja evocată, întâlnită de etnologii britanici ai schimbării sociale. Iată unul din derapajele curente ale disciplinei. Evenimentele ceremoniale, festive, multiplele ocazii de teatralizare a raporturilor sociale constituie desigur locuri-cheie pentru observație. Totuși, atât în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și marile sisteme explicative din aceeași epocă (marxism, pozitivism). Tradiția intelectuală germană Tradiției germane îi datorăm inițierea analizei, atât asupra ideii de cultură ca normă colectivă, cât și asupra faptului cultural ca manifestare a vieții naționale. Limbă și cultură Concepând artificiul unui "contract social" fondator al politicii, Franța și Marea Britanie ar fi rupt, prin revoluțiile din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, orice legătură "naturală" cu rădăcinile lor istorice (medievale și creștine) și etnice (populare și țărănești). În Germania
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o consecință riguroasă a unui drept superior legii. Ceea ce doream în fond, nu trebuia să disimulăm în formă. Se apropie timpul când se va recunoaște că am avut dreptate de a nu consimți să punem în titulatura Asociației noastre un artificiu, o capcană, o surpriză, un echivoc, ci expresia sinceră a unui principiu etern de ordine și justiție, căci nu există putere decât în principii; ele singure sunt flacăra inteligențelor, punctul de raliere al convingerilor rătăcite. În timpurile din urmă, o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lui Petru Creția. Proiect de traducere în patru limbi (?!) Îl fascinează biografia cărții, începută în 1952, desfășurată pe zece ani și lăsată apoi să zacă cincisprezece. Totul îi apare ca un semn al unei culturi vii și frumoase, neintrate în artificiul creației de serie specific Apusului. Discuția se prelungește în posibilitatea spargerii granițelor culturale românești în stilul generației spaniole de la 1896, care intră spectaculos în circuit european. Există poate și un Dumnezeu al culturii noastre și de ce nu ar fi al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Aflând că Andrei trebuie să-și termine cartea, îi urcă porția la 50 de pagini pentru toată săptămâna ("Pippidi se plângea că nu scrie decât șapte pagini pe zi și tu vrei să scrii doar patru?"). Găsește apoi rapid un artificiu de stimulare: "Vin în fiecare seară la voi o jumătate de oră și Andrei, după ce ne citește ce a scris în ziua respectivă, ne povestește ce urmează să scrie a doua zi." Dintre scrisorile primite de Noica și care ni
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe zei. Platon fusese singurul care gândise rămânând pe terenul vieții. Tot ce-a urmat după el nu a fost, cum s-a spus, o suită de note de subsol la filozofia lui, ci cu totul altceva, un viraj extrem, artificiul "gîndirii pure", o abstracție nefericită care a început cu Aristotel și a culminat cu idealismul german. Limbajul natural și imitația lui literară, care la Platon exista sub forma "dialogului", a fost spulberat și în locul lui a apărut "limbajul filozofiei", care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
încât te simți îndemnat să te întrebi dacă anumite sentimente, anumite efuziuni și tot cadrul afectiv sunt într-adevăr opera unui scriitor din secolul al XIV-lea, care le-a împrumutat unei femei din vremea sa, ori sunt mai degrabă artificii ale unui rafinat artist al vremii noastre, potrivite pentru una dintre cele mai pătimașe și mai neliniștite doamne din societatea de astăzi.” 235 Giovanni Boccaccio are meritul de a introduce pentru prima oară analiza psihologică 236, un personaj feminin cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a-l scri cum este;/ Iar duhu-mi pentru trebi de-aceste/ Așijderea prea bont se-arată./ Ah, nu, frumusețea ei curată/ N-am har s-o cânt precum aș vrea.”658 Simplitatea comportării personajului feminin se evidențiază pregnant, lipsa oricărui artificiu devine o nouă etichetă a frumuseții: „Era firească, blândă, bună.” 659 Discursul femeii trebuia să fie pe măsura calităților dezvăluite până acum: „vorba mângâioasă”, „dreapta judecată”, „măiastră-n elocință”660. Frumusețea nu uită niciodată să fie dublată de inteligență: „și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]