3,404 matches
-
fost concepută ca o continuare firească a spațiului determinat de elementele care limitează cele patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ale muzicii javaneze. Și astfel, în pofida faptului că pagodele nu reprezintă specificul arhitectural al Javei, plăsmuirile imaginative ale auditorului vor fi orientate, într-o manieră generică, spre ținuturile Orientului. De altfel, proiecția aspectului arhitectural al pagodelor o regăsim în desenul ascendent al motivului generator (sol# do#re#), o „curbă” sonoră ce pare să ilustreze sensul ascensional al numeroaselor suprastructuri ce se înalță în planul superior al acestor construcții (vezi exemplul 1). Configurația de discurs a Pagodelor atrage atenția asupra unei alte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prezență constantă), precum și datorită avansării liniei melodice spre registrul acut; acordurile detașate, servind ca suport structural liniei principale, ce măsoară parcă Timpul instalând atmosfera unei „înțelepte” statornicii; traseul octavelor, a cărui plasare în registrul grav echilibrează planurile definite anterior. Sensul ascendent al liniilor melodice superioare imprimă o vădită tendință de înălțare, metaforă sonoră a aspirației către acel univers spiritual tărâm al Perfecțiunii spre care tindem la nesfârșit fără a ne lăsa intimidați de iminența eșecului. Ritmul punctat al liniei cromatice determină
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apaisé et très atténué jusqu’à la fin (foarte liniștit și foarte atenuat până la final), concluzia va suprapune „motivul-decor” cu fragmente „îndepărtate”, vag aluzive ale materialul tematic principal (acordurile de septimă mică plasate în penultimul portativ prezintă afinități cu acordurile ascendente ale configurației tematice introductive). Ultimele trei măsuri ale preludiului poartă indicațiile de pedalizare originale ale compozitorului, solicitând activarea unui efect prelungit din măsura 62 până la final, unde va fi eliberat pentru a facilita rezonarea izolată a terței mari do - mi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o desfășurare pentatonicanhemitonică, care în pofida diminuării ritmice ( ) la care recurge nu urmărește dinamizarea discursului, ci crearea acelei imagini de flou sonor, de curgere liberă și imponderabilă, atât de caracteristică muzicii debussyiste. Progresia cadențială a măsurii 50 (Plus retenu) solicită rezolvarea ascendentă a lui sol# la tonica preludiului, fapt care se va petrece o dată cu apariția codei Comme une lointaine sonnerie de cors (ca un semnal îndepărtat de corni) și stingerea progresivă a discursului. Acordul de la major al măsurilor finale primește o culoare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în paginile de manuscris, apare ulterior menționată între cele două portative. Acest detaliu aparent minor poate conduce la o interpretare eronată a motivului ostinato în crescendo, deformând astfel caracterul glacial și imperturbabil cu care acesta fusese investit prin concepție. Traseul ascendent al melodiei, purtând indicația comme un tendre et triste regret și abordând, de această dată, o expresie mai coerentă prin abandonarea discontinuității conferită de frecvența crescută a pauzelor inserate pe parcursul afirmațiilor anterioare, apare secondat de un nou exemplu de parafonie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tematic; figurații ostinato motivice sau acordice (măsura 19 și, respectiv, măsura 25); pedala armonică. Cel de-al patrulea plan al discursului afirmă doar intervenții izolate pe parcursul avansării. Complexitatea agregatelor sonore se amplifică prin suprapunerea unei scări hexatonice anhemitonice (linia melodică ascendentă a planului superior) cu structura cromatică a ostinato-ului motivic. Disonanțele intervalelor de cvartă mărită sau sextă mărită ale acordurilor (planul superior) sunt subliniate expresiv de crescendouri repetate, ce determină fluctuații sonore subtile, integrate unei dinamici generale reduse (p). Construcția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cvinta perfectă și cvarta mărită a acordului de (cu ortografiere enarmonică) de pe timpul al II-lea al primei măsuri; la nivelul fundamentalei acordurilor de și de pe timpul al II-lea și, respectiv, al III-lea din măsura secundă, prin cromatizarea ascendentă a tonului principal (creându-se astfel rezonanța aceluiași interval de 2m). Mixtura sonoră a acestor agregate sonore va fi concretizată prin aportul decisiv al pedalei de rezonanță pe fiecare timp al măsurii, intenționând astfel difuzarea senzației de ușor dezacordaj (atenuată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și mică, urmate la scurt timp de septima mare () a aceluiași acord prezent pe timpul întâi al măsurii 27. Discursul măsurilor următoare (ilustrat în exemplul 179) va explora aceeași concepție componistică de anexare sau suprapunere de agregate sonore distincte. Astfel, linia ascendentă a planului inferior se va construi prin juxtapunerea elementului cromatic cu scriitura în tonuri și o configurație de scară pentatonică (si - re - fa - sol - la), căreia i se va adiționa ulterior sunetul do ca notă de pasaj (măsurile 30 - 31
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunetului corespondent cvintei perfecte a lui pentru a contura un cadru armonic general, aparținând acordului mărit de ( va fi atins doar în mod pasager de celula cromatică descendentă a liniei melodice superioare). Tema recurge la secvențarea cu o cvintă mărită ascendentă a versiunii anticipative, precum și la modificarea calității intervalului de secundă care va succeda repetiția sunetului din măsura 30, procedând la diminuarea intervalului și astfel, generând o redimensionare a imaginii estetice difuzate de articulația tematică. Prin intermediul aceluiași procedeu al repetiției, devenit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
într-un amplu efect de rezonanță, ca metaforă a necunoscutului tăinuit sub umbra viitorului, toate aceste elemente de limbaj colaborează în prevestirea finalului tragic al poveștii. Motivul „pașilor de dans” al secțiunii introductive revine într-o ipostază secvențată la semitonul ascendent (de altfel, întreg pasajul măsurilor 16 - 19 apare supus acestei reiterări secvențate), variația fiind produsă de vocile inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav) va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce produce avansarea, juxtapunându-se cel mai adesea pedalei statice a unui alt plan staționar. Dar, acesta din urmă nu presupune ideea unei inactivități, creând conflicte cu terțele în mișcare prin explorarea timbrală a registrelor, opoziția consonanță-disonanță sau prin sensul ascendent sau descendent al evoluției. Un aspect esențial la nivelul interpretării îl constituie distribuirea planurilor sonore între cele două mâini, fiind indicat ca mâna ce conduce terțele în mișcare să fie plasată peste cea care menține terțele pedală. Efectul va fi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
receptarea distinctă a acestuia. Investit cu o funcție generatoare pe parcursul întregii evoluții sonore a preludiului, materialul tematic principal se impune în primplanul discursului ( f - très en dehors ) cu un traseu melodico-ritmic de o evidentă simplitate - un salt de cvintă perfectă ascendentă (do - sol), ce apoi este reluat cu adiționarea apogiaturii superioare (do - la - sol). O a doua frază reafirmă aceeași ultimă articulație a motivului, procedând la o modulație a acesteia la semitonul ascendent (do# la# sol#), precum și la o intensificare a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o evidentă simplitate - un salt de cvintă perfectă ascendentă (do - sol), ce apoi este reluat cu adiționarea apogiaturii superioare (do - la - sol). O a doua frază reafirmă aceeași ultimă articulație a motivului, procedând la o modulație a acesteia la semitonul ascendent (do# la# sol#), precum și la o intensificare a planului dinamic ( ff ). Acesta va fi unicul motiv al preludiului, repetat până la sațietate în mijlocul exploziei de lumină și culoare ce animă mulțimea, conturând tabloul unei frenetice bucurii populare. Cea de-a doua
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planului dinamic ( ff ). Acesta va fi unicul motiv al preludiului, repetat până la sațietate în mijlocul exploziei de lumină și culoare ce animă mulțimea, conturând tabloul unei frenetice bucurii populare. Cea de-a doua ipostază a temei reprezintă transpoziția la cvartă perfectă ascendentă a versiunii inițiale, producând transformări esențiale la nivelul calității intervalelor constitutive. Astfel, schema inițială: 6M↑ - 2M↓ - 3m↑ - 2M↓ - 5p↓ devine 6m↑ - 2M↓ - 3M↑ - 2M↓ - 5-↓. Proiecția acesteia în registrul acut evoluează, în exclusivitate, în spațiul restrâns al scării pentatonice: . În
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Cf. e. GomBriCh, o. c., 44. 7 Cf. e. GomBriCh, o. c., 44. 16 accentuează același aspect, încurajând și susținând pe artiști văzând în ei niș‑ te co‑creatori care reușesc ca mesajul biblic să ajungă la sufletul omului. Demersul ascendent al elaborării unei lucrări de pictură necesită o muncă mult mai laborioasă decât ideea spontană și primele schițe, dar le implică pe acestea două. Orice artă adevărată oricare ar fi ea, nu este decât un instrument al spiritu‑ lui nostru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fost concepută ca o continuare firească a spațiului determinat de elementele care limitează cele patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de gravitație. Punctul cel mai de sus este atins de CMC la mijlocul fazei de zbor, iar punctul cel mai de jos este atins în momentul verticalei în perioada de sprijin. Diferența de viteză, dintre alergători este dată de deplasarea verticală ascendentă în timpul zborului, care ca durată trebuie să fie mai mare și cea descendentă în timpul aterizării, cu așezarea pingelei aproape de proiecția centrului de masă, ca și de durata contactului tălpii cu solul. Dacă timpul de zbor este scurt, contactul cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cea veritabilă există și se reînnoiește, însă trebuie căutată printre „deșeuri fonice”. Tinerii au început să fie influențați de anturaj și, în contextul în care există o varietate de stiluri, nu pot alege decât ceea ce îi propulsează pe o scară ascendentă în percepția celorlalți; se creează un contrast între multitudinea de feluri de muzică și imposibilitatea regăsirii în unul dintre ele. Oamenii sunt atât de ocupați, încât privesc superficial chiar și arta neplastică, mulțumindu-se cu ceea ce aud, cu ceea e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
regularități empirice" în existența ciclului economic: "anii de creștere sunt mai numeroși decât anii de recesiune (...); crizele agricole sunt deosebit de grave în fazele descendente; invențiile se produc în fazele descendente, iar aplicarea lor pe scară largă are loc în fazele ascendente; producția de aur crește, în general, la începutul fazelor ascendente; războaiele și revoluțiile apar în decursul fazelor ascendente"885. În ceea ce privește posibilitatea de detecție a sa trebuie să spunem că "Ciclul economic nu este direct observabil"886. Economia funcționează în jurul unei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai numeroși decât anii de recesiune (...); crizele agricole sunt deosebit de grave în fazele descendente; invențiile se produc în fazele descendente, iar aplicarea lor pe scară largă are loc în fazele ascendente; producția de aur crește, în general, la începutul fazelor ascendente; războaiele și revoluțiile apar în decursul fazelor ascendente"885. În ceea ce privește posibilitatea de detecție a sa trebuie să spunem că "Ciclul economic nu este direct observabil"886. Economia funcționează în jurul unei mega tendințe ce cuprinde un set de factori de producție
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sunt deosebit de grave în fazele descendente; invențiile se produc în fazele descendente, iar aplicarea lor pe scară largă are loc în fazele ascendente; producția de aur crește, în general, la începutul fazelor ascendente; războaiele și revoluțiile apar în decursul fazelor ascendente"885. În ceea ce privește posibilitatea de detecție a sa trebuie să spunem că "Ciclul economic nu este direct observabil"886. Economia funcționează în jurul unei mega tendințe ce cuprinde un set de factori de producție. Acești factori de producție sunt atrași, puși în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
află într-o continuă expansiune și îmbogățire. Știm că azi ne aflăm într-o permanentă mișcare, într-o călătorie 890 și că practic nu ne aflăm în nicio clipă în același loc. Evoluția noastră într-o spirală ciclică cu tendință ascendentă corespunde întru totul nivelului de cunoaștere pe care îl deținem azi. Fără a fi intuit până la capăt realitatea fizică și socială despre care vorbim, Spengler a văzut lumea occidentală (capitalismul) asemeni filosofiei orientale, ca dezvoltându-se într-un cerc care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de expansiune economică. Expansiunea economică este partea ciclului economic caracterizat prin valori peste zero ale PIB și prin creșterea permanentă de la o perioadă la alta a acestor valori, până se ajunge la un punct de maxim. Expansiunea economică este faza ascendentă a ciclului economic, caracterizată prin valori pozitive, mai mari de la o perioadă la alta, ale PIB-ului. Expansiunea economică este epoca fericirii și a veseliei tuturor participanților la viața economică. Salariile cresc, prețurile celorlalți factori de producție cresc. Randamentele din
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și ele în creștere, ducând la consumarea factorilor de producție și a resurselor ciclului mega tendinței economice respective. De exemplu, în acest moment, omenirea se află la începutul expansiunii ciclului economic bazat pe comunicații și telecomunicații. "Expansiunea economică este faza ascendentă a ciclului economic caracterizată prin creșterea volumului producției și al cererii într-o perioadă scurtă sau medie"901. Din nou definiția nu ne poate satisface, nedelimitând îndeajuns de clar momentul de început sau final al expansiunii, precum și caracteristicile sale de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]