2,868 matches
-
a atinge acest efect al atenției distributive explorează o caracteristică esențială a narațiunii. Narațiunea este, în mod tipic, o repovestire de lucruri depărtate din punct de vedere spațiotemporal: iată povestitorul de față, aparent apropiat de destinatar (fie el cititor sau ascultător), iar dincolo, mai la distanță, se află povestea și subiectul ei. Această selecție a efectelor de apropiere și distanțare poate fi reprezentată grafic astfel. Dar, din moment ce povestitorul de aproape constituie singura modalitate de acces la subiectul de departe, există și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Această definiție introduce (1) una sau mai multe individualități de prim plan ca subiecți și (2) ideea receptorilor care "învață” din narațiunea respectivă - de exemplu, factorul de interes uman, fără de care acei receptori avuți în vedere nu ar fi și ascultători de bunăvoie. Și dacă cineva ar dori să descrie această etapă mai în amănunt, ar trebui să specifice că preferința noastră se îndreaptă deseori către secvența de evenimente legate unele de altele, care prind contur în jurul unei situații de criză
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
punct de vedere spațiotemporal. Chiar și A fost o dată ca niciodată, într-un ținut îndepărtat, o prea-frumoasă fată de împărat. semnalează, prin accentuarea lui odată, îndepărtat și perfectul a fost, că perspectiva adoptată în relatare presupune apropierea dintre narator și ascultător, precum și depărtarea spațio- temporală, în trecut, a evenimentelor ce urmează a fi narate. Însă, foarte important este faptul că relatarea unei narațiuni nu trebuie să mențină, pe tot parcursul acesteia, o singură perspectivă sau orientare. Asta se poate întîmpla în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cuvînt că au dreptul să despoaie un pămînt dușman, iar în Ardeal ne calcă în picioare invocîndu-se primejdia păcii interne“ <footnote „România“, 8 martie 1917. footnote> . Conștient de puterea impactului pe care versul îl poate avea asupra cititorului sau a ascultătorului, Goga nu a neglijat deloc acest mijloc de a-și promova ideile. Unele dintre poeziile concepute în această perioadă au rămas în manuscris, altele au fost publicate abia după terminarea războiului, fie în diferite publicații, fie în volumul postum Din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
este interesant tocmai datorită poveștii Veronicăi Manea și efectelor implicite pe care acest gen de ficțiune, filtrată prin conștiința unui povestitor secundar, le poate avea. Romanul este, așadar, o istorisire violentă despre cum țeserea unor texte iluzorii poate destabiliza un ascultător/ cititor naiv sau nepregătit. Intoxicarea cu povești este, după cum bine se știe, la fel de periculoasă precum cea cauzată de droguri. Ramona intră într-un teritoriu real/ imaginar alunecos, presărat cu nenumărate capcane. Se îndrăgostește de bărbații doamnei Manea, îi detestă și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
întâlniri publice orchestrate de către fasciști, naziști, staliniști, maoiști, sau musulmanii fundamentaliști, oamenii par fixați pe orator: sunt mulțimi de singuratici fără alte canale de comunicare între ei. În timpurile recente, rețelele de televiziune și-au extins acoperirea către milioanele de ascultători dispersați. Pentru a trata problema necredincioșilor, cercul restrâns instituie un cult al personalității și devine dictatorial. Amploarea chemării carismatice poate să se amplifice de-a lungul timpului până la un punct de la care începe să descrească. În cele mai multe cazuri, masele își
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
O persoană care nu dispunea de un prestigiu tradițional avea nevoie să creeze evenimente care să răspândească numele său prin viu grai. De aceea, comunicarea socială s-a răspândit ca un lanț continuu de transmitere a mesajului între povestitor și ascultător care, la rândul său devenea povestitor. Pe de altă parte, mass-media prezintă doar adevăruri parțiale. Veștile circulă printr-o rețea complicată de la centru către periferie. În absența unor sisteme de comunicare moderne, carisma era puternică acolo unde comunitatea era strâns
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
față nu poate fi înțeleasă mai bine decât în cadrul unui proverb: este, ca să zicem așa, "mintea de pe urmă", a moldoveanului neapărat, punctul său de vedere față de ce se întâmplă cu Eminescu "la centru". Autorul se dovedește un cititor (și un ascultător) atent, pătruns, al opiniilor despre poetul național rostite mai ales după 1989 încoace. Este un "de ce?" dureros prin luciditate, care se simte la fiecare pas în Dubla sacrificare a lui Eminescu. De ce este minimalizat, acuzat, jignit, înjosit Eminescu după Revoluție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în urmă subțiri pe fața văii, navigație de cabotaj pe țîțele tinere, vorbeam cu o femeie, cum să organizez eu singură o nuntă! sprijină capul de sticla geamului, dedicația muzicală, crainica ține cu toată lumea în tot dialogul nostru particular cu ascultătorul constănțean care de la 5 pe Radio București, de la 6 trec pe Radio Iași, să mai văd ce fac moldovenii noștri! noxe mass-media, invenția prezenței proprii stimulează, cît hlei a scurs textul de pe aria fiecăruia tot bir la libertate, intram în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mons. Bandini descrie și înșiră pagubele lui Beke: Am scris de mai multe ori Sf. Congregații în favoarea Părintelui Pàl Beke, din Compania lui Isus văzându-l atât de sfânt, atât de zelos, atât de dăruit pentru suflete și atât de ascultător față de superiori; dar după ce i-am dat încredere pe lângă Sf. Congregație a început să se poarte foarte rău și, pervertind, împinge poporul maghiar împotriva Noastră, dat fiind că și el este maghiar, vizitând fără știrea noastră Provincia, mutând parohii, punând
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a introdus teza aceasta" sau "De aia s-a dus la Moscova" sau "De aia a avut o vizită și în China". Toți cei prezenți eram posesorii acelor celebre buletine de informare emise sub egida "Agerpres". Dar eu eram mare ascultător de Europa Liberă, v-am spus că microbul acesta l-am luat de la vârsta de opt ani și m-a bântuit până ce postul în limba română s-a desființat. L-a început când am intrat în cercul acesta, cu Mohora
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de la Ziarul de Iași, împrospătată de fostul meu coleg de gazetărie post-decembristă Constantin Iurașcu - Tataia. Ion N. Oprea CAPITOLUL I Un interviu acordat de autor reporterei Petronela Cotea Mihai de la Radio Iași, la data de 26 ianuarie 2009 Rep. Stimați ascultători, în județul Vaslui mergem în continuare astăzi și încercăm să descoperim alte și alte repere, care definesc într-un fel structura oamenilor născuți în acest colț al țării, comorile extraordinare pe care le poartă sufletul omului, mai ales al omului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-un fel de respect față de locul în care își găsește rădăcinile. Domnul Ștefan Boboc-Pungeșteanu e chiar aici la Radio-Iași : - Bine-ați venit alături de noi ! Ș.B-P: -Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, cu respect și toată stima față de dumneavoastră și ascultătorii radioului-Iași! Rep.: - Eu vă mulțumesc dumneavoastră pentru faptul că ne-ați semnalat că de la Pungești -Vaslui au plecat oameni care niciodată n-au uitat de ceea ce au lăsat acasă, cel puțin eu așa înțeleg intenția dumneavoastră, de-a realiza o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Aveți această datorie. Sigur, în cadrul Academiei Libere „Păstorel”. Iași Ș.B.P. :(zâmbind) : - Da... mulțumesc! Red.: - Eu vă mulțumesc încă odată, și într-un fel de respect și față de dumneavoastră domnule Ștefan Boboc-Pungeșteanu și față de oamenii din Pungești-Vaslui și față de toți ascultătorii noștri, din sat sau cu rădăcini la sat, aș oferi un cântec interpretat de către Ion Hagiu, Balada plugarului, se numește. Ș.B.-P.: - Vă mulțumesc foarte mult. Red. : - Sper să fie pe placul celor ce ne ascultă. (se audiază balada
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
jenă nu-i plezir!“ - zice o vorbă de cartier... Ceea ce mi se sugera era să declar că îmi place ceva, dar că, în același timp, mi-e rușine că îmi place. Să nu-mi ascund însă plăcerea, ca să se distreze ascultătorii. Să zică: „Uite domnule, ăsta, care părea om serios, declară pe șleau că îi place Romica Puceanu, sau Fărâmiță Lambru. Ce vremuri! Ce decădere! Cine ar fi crezut!?“ Am șarjat, brav: bine, doamnă, îmi place „Inel, inel de aur“ cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sau al comunicării, trebuie să conțină o poantă, un ce provocator, un șiretlic vesel. Nici o expunere fără o componentă de „entertainment“. O altă trăsătură caracteristică a pedagogului de școală nouă este apetitul pantomimic. Omul n-are stare, umblă neodihnit printre ascultători, e dinamic, demonstrativ, gimnastic. Îți arată ideile cu mâna, cu genunchii, cu coatele. Corpul participă năvalnic la formularea mesajului, conferința e, în bună măsură, o performanță motorie, iar conferențiarul - un bun exemplu de condiție fizică adecvată. Peste toate acestea, se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și ideile de neprețuit care îi trec prin cap sau prin gură, insul cu pricina e, practic, de neoprit. Publicul asistă înmărmurit la un îndelung orgasm solitar, la o specie de nevindecabilă impudoare. Subiectul discursului devine neesențial, ca și bunăstarea ascultătorilor. Esențială este exaltarea de sine a celui care vorbește, sentimentul lui că are de spus lucruri decisive, că nici un preț nu e prea mare pentru cine vrea să se adape de la nețărmuritele sale competențe. Viciul de primă instanță al ipochimenului
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pur și simplu nu realizează cât vorbesc, pierd contactul cu ceasul, nu se pot acomoda la mecanica strictă a duratei. Alții sunt atât de absorbiți de subiectul de care se ocupă, încât uită de ei și de lume, își abandonează ascultătorii, nu mai percep situația concretă în care se află. Practic, monologhează somnambulic, în transă, atenți numai la desfășurarea completă și definitivă a argumentației proprii. Nu țin o conferință, ci scriu un capitol de carte, dacă nu toată cartea. Au un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
prepotent. Despre public nu mai vorbesc. E, oricum, ultima roată la căruță. Prin urmare - și ca să n-o lungesc eu însumi peste măsură - recomand tuturor conferențiarilor să facă din concizia expunerilor lor un inflexibil criteriu de eficiență. Sănătos este ca ascultătorul să plece din sală nesătul, ca oaspetele de la o masă îmbelșugată. Restul e indigestieă Iubire și idolatrie Primesc de la un cititor pe nume Valentin Stângă următoarea întrebare: „Cum disting ca spectator (dar și ca trăitor, când e cazul) între iubire
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
afirmate de alții, dar folosite de mine, au fost transpuse În stilul meu, dictat și de respectarea pe cât posibil a unei „culori“ gazetărești, sunt obligat la a adăuga bibliografia corespunzătoare care, sunt convins, poate folosi avantaj pentru cititor, dezavantaj pentru ascultător Întru aprofundarea, desigur și confruntarea, de către cel interesat, a problemei globale discutate. Ușurarea parcurgerii textului, ca și rațiuni de economie de spațiu m’au determinat să listez sursele bibliografice fără mențiune În text, așa cum se obișnuiește Într’unul de strictă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe barba mea că n’am nici o vină pentru subiect; În schimb, „vinovatul“, prietenul Aurel Brumă, nu-și riscă barba pentru cele ce le spun eu, căci Își achită conștiincios cotizația la bărbier. Și-o permite căci, prieten cu toți ascultătorii, nu se teme că vreunul, bărbier de meserie, i-ar putea nimeri beregata, cum se temea bietul - deși Împărat - Dioclețian și nu fără motiv; pricină pentru care a Înlocuit rasul cu pârlitul cu coji aprinse de nucă... De unde le lua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunt eu deformat de o viață În care m’am exprimat În scris. Dar, odată trecută experiența aflu - eu nemulțumit, interlocutoarea mea fericită, chiar felicitată -, uzând de intuiția mea pisicească, că așa se poate smulge - nu pentru ea, dar pentru ascultător și, desigur, pentru „subconștientul colectiv“ În care ajunge În cele din urmă - mai multă informație și, desigur, sinceritate. Nu de asta m’am temut sau mă voi teme de acum Încolo căci sunt, sau vreau să fiu, sincer și În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar trebui să se materializeze Într’o schimbare continuă, din aproape În aproape, ca răspuns la ceea ce n’am spus Încă, anume că evoluția biosului urmărește pe aceea a abioticului mediu, adică - revenind la radio - a nivelului de Înțelegere a ascultătorului, nu al pretențiilor lui, căci adesea sre tendința de a trage În jos, spre linia minimei rezistențe. Nu În schimbări brusce, care s’ar putea asocia eventual cu salturile calitative - sarea, nu și bucatele - pe care le-a cunoscut și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
urină - fie ea aceea primară - vor trece doar oxidantele deșeuri, nu și reducătoarele substanțe utile, cum sunt Întotdeauna cele nutritive și vitaminele. Rămânea de copiat șmecheria, de loc greu pentru unul care caută să pătrundă bionica și Îndeamnă pe orice ascultător să privească atent Natura. Păi dispozitivul doar adaugă deja clasicei aparaturi În care un mănunchi de capilare confecționate dintr’un polimer microporos separă sângele ce circulă prin lumenul capilar de soluția izotonică din exterior, modularea pe cale electrică - plasând acel mănunchi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rubricii dorește să-mi ofere o compensație. Palidă, spun eu, privind - desigur - din unghiul meu. Și așa am ajuns acum În direct, unde aș putea pur și simplu citi textul imprimat pentru ieri. Mai bine să-mi permit o „drăcovenie“: ascultătorul, acela căruia de fapt i se adresează radioul, și care va beneficia de acum de câteva lucruri inedite, va fi În pagubă față de cititor, căruia Îi pun În față și textul dar și stenograma celor patru minute În care m
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]