12,098 matches
-
a considerat prea recenți și compuși de persoane cu vederi prea moderne”. Însă, pe de altă parte, potrivit aceluiași rechizitoriu, acel episcop eretic „punea femeile să cânte în cinstea sa, în mijlocul Bisericii, în ziua de Paști, niște psalmi a căror ascultare ar provoca oroare” (Eusebiu, Istoria bisericească VII, 30, 10). Datorită mărturiei Părintelui Bisericii siriene, Efrem, aflăm despre compunerea unor imnuri într-un mediu cultural diferit; autorul lor e Bardesan din Edesa, iar activitatea lui a fost continuată de fiul său
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
apar neînsemnate. Astfel, în domeniul matematicii, doar abilitățile geometrice par mai pronunțate la bărbați, cele de calcul estompându-se (apud Baron, Byrne, 2000). Datele de laborator nu arată diferențe semnificative nici în multe dintre trăsăturile de personalitate, cum sunt dependența, ascultarea, înclinația de a-i ajuta pe alții. Diferențe marcante s-au confirmat experimental și prin observații sistematice pe linia stereotipiilor în ceea ce privește agresivitatea și dominanța la bărbați și tendința mai pronunțată de afiliere (grija de contact cu alte ființe umane) la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca părinții să aplice regula celor trei R: soluția trebuie Relaționată cu comportamentul în cauză, să împlice Respectul, și nu umilința, să fie Rezonabilă, având scopul de a învăța din ea, și nu de a produce suferință. • Comunicarea deschisă presupune ascultarea activă a celor spuse de copil și încercarea de a înțelege, din manifestările verbale și nonverbale, mesajul real pe care acesta dorește să ni-l transmită. Întâlnirile de familie sunt foarte importante în asigurarea unei comunicări eficiente și bogate în vederea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
strategii diferite, păstrându-și unitatea diadei. Similaritatea și complementaritatea psihospirituale constituie temeiuri ale armoniei, iar prin terapie spontană, oferită de modelele culturale și de asistența unor persoane semnificative apropiate, se pot depăși și momente mai dificile. Acceptarea și înțelegerea reciprocă, ascultarea punctului de vedere al celuilalt, compromisul, grija mutuală, empatia și tandrețea, dezvăluirea sinelui (self disclosure) sunt principii de care, spre deosebire de societățile tradițional-paternaliste, trebuie să se țină seama în viața de cuplu. Dincolo de asemenea îndemnuri generale, în terapia profesionistă a cuplurilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca să pună mâna pe ogoarele tatălui ei. După ce își atinge țelul - Ana, victima acestui șantaj marital, stâlcită în bătăi, devenind nevasta lui și aducându-i pământurile mult visate -, Ion se reîntoarce la vechea lui iubire. Florica e însă acum căsătorită. Ascultarea impulsului pasional imprimă acțiunii un deznodământ catastrofic: Ana se spânzură, copilul adus de ea pe lume moare și el, iar soțul Floricăi îl surprinde pe Ion la nevastă-sa și îl omoară cu sapa. Drama conjugală și sfârșitul ei violent
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
autonomie și independență cu responsabilitățile sociale autoimpuse. În America, spre deosebire de Europa, procesul de integrare a rămas legat de rădăcinile religioase. Convinși că ei erau cu adevărat poporul ales, americanii au fost mult mai dispuși să echilibreze nou-câștigata autonomie cu o ascultare colectivă a unei autorități superioare și nu cu responsabilități personale față de celelalte ființe umane. Pentru americani, un comportament, care includea autocontrolul, sacrificiul de sine și hărnicia era mai degrabă destinat satisfacerii lui Dumnezeu - și a propriei persoane - decât satisfacerii obligațiilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acest lucru deschide un nou capitol În natura guvernării. Legitimitatea Însăși a Uniunii Europene nu rezida În controlul unui teritoriu sau În abilitatea de a-și taxa cetățenii și de a mobiliza forțe militare și de poliție pentru a obține ascultare, ci atât Într-un cod de comportament condiționat de drepturile universale ale omului și operaționalizat prin statute, regulamente și directive, cât și, foarte important, Într-un proces continuu de angajament, discurs și negociere cu diverși jucători care operează la nivel
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fără frontiere, Întregită cu o monedă comună, pentru a uni națiunile membre, un efect mult mai mare și pe termen lung este succesul Uniunea Europeană În stabilirea unui domeniu complet de drepturi umane și obligarea statelor membre și a cetățenilor la ascultare strictă, sprijinită de puterea legală de constrângere. Nu există precedent pentru această desprindere. Politologul Carlos Closa Montero observa că „elementul definitoriu și primordial al cetățeniei este obținerea de drepturi politice”18. Dar odinioară, cetățenia a fost legată exclusiv de un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care presupune schimburi de informație veridică, bine intenționată, în interesul tuturor participanților. Ea se suprapune într-o măsură mai substanțială deci cu cea informală, luând în relațiile interpersonale forma de dezvăluire a sinelui (self-disclosure). Comunicarea autentică include cu necesitate capacitatea ascultării autentice (sau rogersiene, cum i se mai spune, după numele psihologului american Carl Rogers, întemeietorul școlii psihologice umaniste din anii ’50-’60 ai secolului XX). A asculta autentic înseamnă nu doar a fi atent fizic la ce spune celălalt, ci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
seamă de starea emoțională a partenerului. Pe de altă parte, nici evitarea de a discuta despre frământările pe care le are partenerul prin schimbarea subiectului discuției sau prin recurgerea la glume nu este un procedeu ce ar trebui să caracterizeze ascultarea de tip rogersian. Problema care se pune în legătură cu exigențele formulate de Rogers este că, așa cum reiese și din succinta descriere de mai sus, sunt foarte greu de onorat concomitent. Personal, cred că, preocupați mereu de gândul de a nu greși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fel de sinergie grupală la baza căreia stau trei factori importanți: a) în timpul discuțiilor se aduc argumente selective care amplifică și radicalizează pozițiile inițiale, omițându-se sistematic dezavantajele și riscurile, iar persuasiunea mergând în sensul radicalizării; b) prin compararea socială, ascultarea opiniilor celorlalți, indivizii constată o anume tendință a majorității, pe care unii vorbitori chiar o depășesc, ceea ce îi motivează ca și ei să fie curajoși, să se afirme; c) în timpul convorbirilor grupale, identitatea de grup capătă accent, membrii grupului simt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
calitate intrinsecă a unei persoane, cu atât mai puțin una supraumană. Ceea ce aproape la unison arată studiile în acest domeniu sunt reacțiile tipice ale mulțimii față de conducătorul etichetat carismatic, și anume (Baron et al., 1998): nu doar loialitate, devoțiune și ascultare, ci și un mare entuziasm față de lider și ideile sale, dorința arzătoare de realizare a scopurilor și idealurilor grupului, mergând până la sacrificarea celor mai acute interese personale (uneori chiar viața), prin urmare, performanțe ce se situează cu mult deasupra nivelului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Întrebări 105 Scenariu: Sala de clasă 105 Întrebări 106 Capitolul 4 Bariere în comunicare și aspecte privind eficiența comunicării 107 Rezumat 118 Exerciții și teme de reflecție 118 Scenariu: Directorul general și angajații 119 Întrebări 120 Capitolul 5 Prezentarea și ascultarea eficiente 121 5.1. Prezentarea eficientă 122 5.1.1. Prezentarea informativă 131 5.1.2. Prezentarea persuasivă 132 5.1.3. Proiectarea unei prezentări și teoria haosului 135 5.2. Ascultarea eficientă 138 5.2.1. Ameliorarea ascultării și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
angajații 119 Întrebări 120 Capitolul 5 Prezentarea și ascultarea eficiente 121 5.1. Prezentarea eficientă 122 5.1.1. Prezentarea informativă 131 5.1.2. Prezentarea persuasivă 132 5.1.3. Proiectarea unei prezentări și teoria haosului 135 5.2. Ascultarea eficientă 138 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică 146 Rezumat 149 Exerciții și teme de reflecție 150 Scenariu: Prezentarea ineficientă 150 Întrebări 151 Capitolul 6 Conflictul - dimensiune esențială a comunicării 153 6.1. Conflictul. Perspective de analiză 154
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și ascultarea eficiente 121 5.1. Prezentarea eficientă 122 5.1.1. Prezentarea informativă 131 5.1.2. Prezentarea persuasivă 132 5.1.3. Proiectarea unei prezentări și teoria haosului 135 5.2. Ascultarea eficientă 138 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică 146 Rezumat 149 Exerciții și teme de reflecție 150 Scenariu: Prezentarea ineficientă 150 Întrebări 151 Capitolul 6 Conflictul - dimensiune esențială a comunicării 153 6.1. Conflictul. Perspective de analiză 154 6.2. Conflictul. Caracterizare generală 156 6
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
menționată și modalitatea de definire la care apelează Luthans; acesta, referindu-se la comportamentul de comunicare, face un inventar util pentru o definiție a comunicării ca atare: el vorbește despre includerea tuturor aspectelor comunicării: „comunicare verticală, orizontală, laterală; orală, scrisă, ascultare, citire, metode, medii, moduri, canale, rețele, fluxuri informaționale; interpersonală, intrapersonală, interorganizațională, intraorganizațională” (Luthans, 1985, p. 423). După cum se poate constata, chiar dacă la o primă vedere definirea comunicării ar putea părea un act simplu, în realitate, tocmai vasta întindere a conceptului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3. Din punct de vedere comunicațional, eficiența este produsă de cazul transmițător activ-receptor activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător, ascultare eficientă la receptor); 4. Ultima situație, caracterizată de o transmitere și o receptare deopotrivă pasive o putem întâlni frecvent (în învățământ, ea poartă denumirea de educație informală); ca întindere, acest timp de comunicare are cea mai mare extensie. Principalele dezavantaje
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Puterea referențială poate juca un rol important la anumite vârste școlare mici, cadrul didactic devenind un emițător cu capacități de transmitere sporite și autentice. 4) Puterea legitimă se bazează pe înțelegerea de ambele părți că cineva are dreptul să pretindă ascultare de la ceilalți (și aici întâlnim exemple ca părinte-copil, profesor-elev). Ea implică un cod sau un standard acceptat de ambii parteneri. Denis McQuail (1999) spune că există matrice sociale definite de procesul comunicativ în acest sens: astfel, se așteaptă de la profesori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atunci când le folosesc ele trebuie utilizate oricum doar împreună) și să accentueze mai mult puterea referențială și de expert. Astfel, de cele mai multe ori, aceste persoane tind să folosească puterea coercitivă pentru a sancționa cea mai mică abatere de la comportamentul de ascultare, dar nu în aceeași măsură puterea recompensatoare pentru a sprijini comportamentul de ascultare corect (deoarece lor li se pare legitim ca elevul/subordonatul/copilul să îi asculte). Câteodată se ajunge chiar la situații ridicole de tipul: „eu sunt profesorul aici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mult puterea referențială și de expert. Astfel, de cele mai multe ori, aceste persoane tind să folosească puterea coercitivă pentru a sancționa cea mai mică abatere de la comportamentul de ascultare, dar nu în aceeași măsură puterea recompensatoare pentru a sprijini comportamentul de ascultare corect (deoarece lor li se pare legitim ca elevul/subordonatul/copilul să îi asculte). Câteodată se ajunge chiar la situații ridicole de tipul: „eu sunt profesorul aici, trebuie să îmi dai ascultare” făcându-se apel la puterea legitimă în mod
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
măsură puterea recompensatoare pentru a sprijini comportamentul de ascultare corect (deoarece lor li se pare legitim ca elevul/subordonatul/copilul să îi asculte). Câteodată se ajunge chiar la situații ridicole de tipul: „eu sunt profesorul aici, trebuie să îmi dai ascultare” făcându-se apel la puterea legitimă în mod direct, pe când aceasta ar trebui să acționeze la nivel implicit și nu manifest. În situația în care se utilizează puterile de expert și referențială primele trei tipuri de putere nu mai sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
i s-au părut plictisitoare se va duce în al doilea semestru la cursurile profesorului în cauză cu predicția că se vor audia iarăși cursuri plictisitoare. În acest mod, se pot evidenția mai multe feluri de receptori după tipul de ascultare a mesajului practicat (asupra acestor aspecte vom reveni atunci când vom discuta despre ascultarea interactivă): - ascultarea pentru aflarea de informații; - ascultarea critică; - ascultarea reflexivă; - ascultarea pentru divertisment etc. În mod curent, nu se identifică un singur mod de ascultare la un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cursurile profesorului în cauză cu predicția că se vor audia iarăși cursuri plictisitoare. În acest mod, se pot evidenția mai multe feluri de receptori după tipul de ascultare a mesajului practicat (asupra acestor aspecte vom reveni atunci când vom discuta despre ascultarea interactivă): - ascultarea pentru aflarea de informații; - ascultarea critică; - ascultarea reflexivă; - ascultarea pentru divertisment etc. În mod curent, nu se identifică un singur mod de ascultare la un receptor, fiind vorba despre o îmbinare, de multe ori dinamică, variabilă după mesaj
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în cauză cu predicția că se vor audia iarăși cursuri plictisitoare. În acest mod, se pot evidenția mai multe feluri de receptori după tipul de ascultare a mesajului practicat (asupra acestor aspecte vom reveni atunci când vom discuta despre ascultarea interactivă): - ascultarea pentru aflarea de informații; - ascultarea critică; - ascultarea reflexivă; - ascultarea pentru divertisment etc. În mod curent, nu se identifică un singur mod de ascultare la un receptor, fiind vorba despre o îmbinare, de multe ori dinamică, variabilă după mesaj, după context
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se vor audia iarăși cursuri plictisitoare. În acest mod, se pot evidenția mai multe feluri de receptori după tipul de ascultare a mesajului practicat (asupra acestor aspecte vom reveni atunci când vom discuta despre ascultarea interactivă): - ascultarea pentru aflarea de informații; - ascultarea critică; - ascultarea reflexivă; - ascultarea pentru divertisment etc. În mod curent, nu se identifică un singur mod de ascultare la un receptor, fiind vorba despre o îmbinare, de multe ori dinamică, variabilă după mesaj, după context, după sursă etc., între toate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]