8,644 matches
-
în analiza și compararea datelor, selectarea critică a lor, în revenirea continuă asupra lor chiar și în momentele în care subiectul este concentrat asupra altor probleme, în frământări și tensiuni interioare. Un rol important îl joacă în această etapă procesele asociativ afective care intrețin și angajează intreaga personalitate în vederea rezolvării problemei. Iluminarea consemnează apariția bruscă și surprinzătoare a soluției. Totul se restructurează, obstacolele sunt inlăturate, rezolvarea devine iminentă. În etapa verificării se produce testarea și validarea soluției. Din punctul de vedere
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de muncă" (în conformitate cu "Year book of labour statistic"). Defalcarea activilor pe sectoare înglobează: 1938 pers. în sectorul privat sau individual; 690 pers. în sectorul public: 150 pers. în sectorul mixt; 120 pers. în sectorul cooperatist; 8 pers. în sectorul privat asociativ b)Populația inactivă nu are venituri proprii, fiind întreținută de stat, organizații obș teș ti sau persoane particulare. Calculul său se poate face după următoarea relație: gin= Pin/P * 100= 4748/7654* 100= 62.03 % în unele studii se consideră
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
orientarea extrinsecă - oamenii ce realizează o sarcină din motive externe sunt mai puțin creativi ( D., Balahur, 1997, pp. 44-46) I 1.2.5. Teoria asociaționistă a creativității Promotorii acestei teorii, J. Maltzmann și S.A.Mednick, consideră creativitatea ca un proces asociativ între elementele date, proces care este dirijat de anumite exigențe sau finalități și în urma cărora apar combinații noi. S. A. Mednick distinge trei tipuri de asociați creative: 1. Serendipitatea noua descoperire are la bază asociații întâmplătoare; 2. Asemănarea poate promova creativitatea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
24) măsoară cele patru atribute ale gândirii divergente (a, b, c, d ) și sensibiliataea la probleme. a) Fluența (fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: verbală; ideativă; asociativă; expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența un aspect nespecific creativității, deoarece este implicată și în gândirea convergentă. P. Popescu - Neveanu și Mihaela Roco consideră fluența și originalitatea ca factori centrali ai creativității. b) Flexibilitatea - capacitatea de a abandona spontan
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Lee 1947) consideră că motivația oricărei performanțe culturale își are originea în devierea/deplasarea energiilor libidoului de la scopurile sale primordiale și orientarea spre țeluri superioare. Teoria asociaționist - psihologică (Mednick, Malzman) explică creativitatea ca un proces de transformare a unor elemente asociative în combinații noi care se dovedesc utile într-o formă sau alta. Mednick elaborează un test de asociații, care servește la prognoza creativității și care stabilește: necesitatea unor elemente asociative, ierarhia asociativă, numărul asociațiilor, factorii cognitivi ai personalității, selecția combinațiilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
explică creativitatea ca un proces de transformare a unor elemente asociative în combinații noi care se dovedesc utile într-o formă sau alta. Mednick elaborează un test de asociații, care servește la prognoza creativității și care stabilește: necesitatea unor elemente asociative, ierarhia asociativă, numărul asociațiilor, factorii cognitivi ai personalității, selecția combinațiilor creative. Conform teoriei configuraționiste - gestaliste, creativitatea este considerată o acțiune care conduce la elaborarea completă a unei idei, cunoștințe noi. Noul se produce, în acest caz, deodată, fiind produsul imaginației
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ca un proces de transformare a unor elemente asociative în combinații noi care se dovedesc utile într-o formă sau alta. Mednick elaborează un test de asociații, care servește la prognoza creativității și care stabilește: necesitatea unor elemente asociative, ierarhia asociativă, numărul asociațiilor, factorii cognitivi ai personalității, selecția combinațiilor creative. Conform teoriei configuraționiste - gestaliste, creativitatea este considerată o acțiune care conduce la elaborarea completă a unei idei, cunoștințe noi. Noul se produce, în acest caz, deodată, fiind produsul imaginației, nu al
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
aprecia că „originalitatea este o rezultantă a doi factori deosebiți: independența gândirii sau nonconformismul și imaginația creatoare, observând că fluența capătă o anumită pondere numai atunci când se asociază cu originalitatea”. Fluiditatea nu poate fi o componentă a creativității dacă elementele asociativ - verbale nu exprimă și un conținut de idei. Fluiditatea este implicată atât în gândirea creativă cât și în gândirea reproductivă. O caracteristică esențială a flexibilității gândirii este restructurarea ușoară a vechilor legături temporale, a vechilor asociații, în conformitate cu cerințele noii situații
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
acestora într-o formă selectivă; * gândire logică, critică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe perspective, găsind mai multe soluții și adoptând-o pe cea mai eficientă; * capacitate de comunicare manifestată în: fluența vorbirii, fluența asociativă, fluența ideațională, fluența expresivă, încărcătură emoțională; * spirit de observație, curiozitate științifică; * atenție concentrată și distributivă în următoarele direcții: conținutul comunicării, forma prezentării conținutului educativ, ritmul vorbirii adecvat auditorului și reacția auditorului la mesajul didactic prezentat; * dicție: pronunțarea corectă și clară
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
originalitatea, elaborarea, sensibilitatea la problemă și redefinirea; * gândirea convergentă gândire focalizată pe o problemă fiind și principalul mecanism de achiziționare a capitalului informațional; Alții autori (Ana Stoica, 2004, p.112) indică prezența altor tipuri și caracteristici ale gândirii precum: * gândirea asociativă ca rezultat al valorificării informației stocate în memorie, pe care inconsțientul sau conștientul o prelucrează punând unitățile informaționale în relații neobișnuite. * sensibilitatea la probleme reprezintă capacitatea (intelectuală și/sau aptitudinală) de a identifica problemele, de a observa dificultăți ce trebuie
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale psihologiei creativității. Opera de artă are o naștere fulgurantă, iluminatoare și integratoare. Întregul ei ca formă și conținut este unit perfect, nefiind decompozabil în atomi. Această unitate profundă a operei de artă este reflexul caracterului ei contemplativ și inspirat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sensibilă proprie fiecărei arte (auditive, vizuale sau tactile). Formula este însă înșelă‑ 38 Clement Greenberg (1909‑1994) - eseist american, în principal un critic de artă strâns legat de arta modernă. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asociativ‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat după chipul și asemănarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
locului de muncă, organizarea ergonomică a serviciului cu publicul, ergonomia aplicată în noile tehnologii din biblioteci, protecția muncii etc. * Comunicarea intra și interinstituțională: asigurarea unei comunicări directe și corecte cu personalul în plan vertical și orizontal, deschiderea către colaborări profesionale, asociative, culturale cu instituții culturale, sociale, ONG-uri, fundații etc., constituirea de consorții avantajoase din punct de vedere economic, și al asigurării noutăților științifice * Marketing: organizarea de activități de marketing, promovare, pe baza analizelor nevoilor de informare operate cu mijloace sociologice
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
elementare, în cel în care tatăl este muncitor sau funcționar și în familii “bastion”. Utilizarea sancțiunilor, îndeosebi a celor materiale, descrește de la mamele cu studii elementare la cele cu studii universitare, de la familiile de tip “paralel” la cele de tip “asociativ”. Este interesantă variația stilurilor educative în funcție de identitatea copilului; primii născuți băieți sunt controlați și sancționați mai sistemastic; autorii elvețieni nu constată variația controlului în funcție de sexul copilului. În ceea ce privește exercitarea autorității parentale, ea se exercită în trei forme în familiile geneveze: 1
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
care se prezintă într-o imensă varietate sistematică de forme. Constituind un lanț evolutiv din ce în ce mai complex, care în stadiul cel mai recent a generat omul, lumea vie are o adaptabilitate deosebită față de condițiile naturale din geosistem și s-a structurat asociativ în două tipuri de comunități organice. a) Comunitățile vii vegetale. Constituite în asociații, începând cu primele forme de viață apărute în geosistem, plantele sunt cele care realizează transformarea energiei solare, prin fotosinteză, în proteine vegetale. Sub influențe climatice și pedologice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Este un bun exercițiu de stimulare și cultivare a creativității de grup, pentru a îndruma participanții să producă mai multe soluții. Oricum, acestea sunt mai puțin importante decât procesele gândirii care se dezvoltă, care se nasc în mintea copiilor. Tehnica asociativă are un specific aparte prin faptul că disociază timpul de producere a ideilor, de timpul în care se evaluează aceste idei, ceea ce stimulează gândirea divergentă, creșterea producției de idei. În acest sens, întreaga discuție se desfășoară în condițiile respectării
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
173 doar să subliniem că acest proces de Învățare și cunoaștere presupune și implică cel puțin unele noțiuni de fiziologie și psihologie canină. Un lucru este cert: la baza mecanismului Învățării câinelui stă imprimarea exercițiilor prin repetare. Obișnuirea și Învățarea asociativă a unui lucru de către câine presupune, În primul rând, contractarea și reacția automată a sistemului nervos central, pe baza unor senzori care transmit repetat același tip de excitanți care, În cele din urmă, se imprimă undeva În memoria sa. Învățarea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a unui lucru de către câine presupune, În primul rând, contractarea și reacția automată a sistemului nervos central, pe baza unor senzori care transmit repetat același tip de excitanți care, În cele din urmă, se imprimă undeva În memoria sa. Învățarea asociativă de către câine se explică prin aceea că, după ce a Învățat un lucru și s-a deprins cu el, face legătura sau conexiunea cu lucrul nou, pe cale de asociere, iar reacția de răspuns la acest nou stimul este identică, cu aceea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fără de care partidul rezultat nu-și poate îndeplini rolul său constituțional [...] de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Chiar autorii sesizării apreciază că prevederile legii anterioare "erau prea îngăduitoare, rezultând o veritabilă inflație de subiecte asociative politice". Se consideră însă că "fenomenul devalorizării partidelor" nu ar trebui contracarat prin condiția de reprezentativitate prevăzută, ci prin "pragul electoral". Nici aceste argumente nu privesc legitimitatea constituțională a prevederii atacate, ci disputa legată de oportunitatea sa politică [...] În concluzie
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de acesta) și aria geografică a beneficiarilor (locul unde domiciliază beneficiari unui serviciu public descentralizat). Potrivit art. 5 al Legii nr. 195/2006, transferul de competențe este bazat pe analize de impact, iar administrația publică centrală, în colaborare cu structurile asociative ale autorităților locale, organizează faze-pilot pentru a testa impactul soluțiilor propuse. Nu mai este vorba de centre-pilot, precum în legea-cadru anterioară, ci doar de faze-pilot (menționate de asemenea în precedenta lege la art. 19, lit. d), ceea ce arată că s-
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
din categoria II (art. 10). Inexistența capacității administrative atrage excluderea de la transferul de competențe, până la momentul în care se poate dovedi existența acestei capacități. Criteriile de evaluare a capacității administrative sunt stabilite de către administrația publică centrală, în colaborare cu structurile asociative ale administrației publice locale. Legea nr. 195/2006 a stabilit și un catalog complet al competențelor exclusive (art. 20-22), a celor partajate (art. 23- 26) și a celor delegate (art. 27-28). O listă detaliată a acestor tipuri de competențe lipsea
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de asemenea, și libertatea persoanei de a-și manifesta religia, "în comunitate cu alții, în public și în cercul acelora cu care își împărtășește credința..., art. 9 trebuie să fie interpretat în lumina art. 11 din Convenție, care protejează viața asociativă împotriva interferenței nejustificate a statului". Hasan și Chaush c. Bulgaria și Mitropolia Basarabiei c. Moldova sunt din nou folosite în acest caz, pentru a concluziona că "obligația statului la neutralitate și imparțialitate" este "incompatibilă cu orice putere din partea statului de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
a statului în protejarea vieții sale private împotriva ingerinței angajatorului său. Un alt caz folosit de Curte este Hasan și Chaush c. Bulgaria, afirmând că "art. 9 trebuie să fie interpretat în lumina art. 11 al Convenției, care protejează viața asociativă împotriva interferenței nejustificate a statului". Curtea observă că Tribunalul Federal al Muncii și-a bazat deciziile pe decizia Curții Federale Constituționale din 1985, care a fost luată în considerare și în cazul Schüth c. Germania. Potrivit Curții, concluzia la care
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
la viața comunității este astfel o manifestare a religiei, protejată de art. 9 al Convenției. În cazul în care organizarea comunității religioase este în cauză, art. 9 al Convenției trebuie să fie interpretat în lumina art. 11, care protejează viața asociativă împotriva interferenței nejustificate a statului. Văzut în această perspectivă, dreptul credincioșilor la libertatea de religie cuprinde speranța că îi va fi permis comunității să funcționeze în mod pașnic, fără intervenția arbitrară a statului. Într-adevăr, existența autonomă a comunităților religioase
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
neuronii motori din măduva spinării. Scoarța cerebrală reglează formarea, dezvoltarea și orientarea mișcărilor voluntare. Această coordonare este posibilă însă numai datorită faptului că scoarța cerebrală recepționează în tot cursul mișcării excitații periferice interne și externe. Mișcările voluntare au un caracter asociativ, reflex-condiționat și sunt determinate în ultimă analiză de excitarea diferiților receptori care intră în legătură temporară cu segmentul central al analizatorului motor. Acesta descompune actele motorii complexe în elementele lor componente și le sintetizează în diferite combinații, datorită cărui fapt
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]