3,506 matches
-
va duce, în final, la prăbușirea statului austriac. Primind un ultimatum asemănător și din partea regelui Prusiei, Friedrich Wilhelm al IVlea, la 29 iunie 1854, țarul Nicolae I a ordonat ridicarea asediului Silistrei și retragerea trupelor ruse din Principate. în luna august, în Principate au intrat trupele otomane, conduse de Omer Pașa, cel care se distinsese în apărarea Silistrei, și de Mashar Pașa (pe numele sau adevărat Sir Steven Lakeman). Omer Pașa se autointitula „guvernator al provinciilor reocupate”, infatuarea sa dând naștere
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ed. cit., p. 67), atunci când "însăși fața și chipul după care al nostru/ este închipuit de la facere în lut/ într-o secundă orbitoare o vom întrezări" (Noaptea de anul nou, în op. cit., p. 53). 53 Vol. Un viitor obosit, Editura Augusta, Timișoara, 1998, p. 71. 54 Vol. Trandafirul și clepsidra (1985), în Dan Damaschin, Denecuprinsul, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, pp. 73-74. 55 Nu mai e lucrare interioară, a intelectului unificator, ci lucrare exterioară, a rațiunii suficiente, disociative: "lucrarea rațiunii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sânii dezveliți, care furau pe față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu siguranță că-i pusese oareșice gând meșterului atenian... Încercând zadarnic să-și ferească privirea de augustele sfârcuri ațintite imperativ de îngăduitor către el, Dedal răspunse defensiv, deja atins de redutabila lor împunsătură: Nu în felul vostru, nobilă Pasife. Noi, bărbații atenieni, sărim în primul rând cu gândul, și nu din fața, ci în fruntea a ceea ce gonește
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
1995: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant 3, Dicționar de simboluri, Artemis, București. CHILTON, P. A./ Schäffner Ch., 2002: Chilton Paul Anthony/ Christina Schäffner Polytics as text and talk. Analytic approaches to political discourse, John Benjamins, Philadelphia. CHIȘ, D., 2001: Termen și cuvânt, Augusta, Timișoara. CHIȘ D., 2005: Dorina Chiș, O importantă sursă terminologică-numele proprii, Timișoara, UTT. CHIVU, Gheorghe, 1981: Gheorghe Chivu, Stilul celor mai vechi texte științifice românești (1640-1780). II. Stilul textelor lingvistice, în LR XXX 1, 45. CHIVU, Gheorghe, 1981: Gheorghe Chivu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tratative. Făcînd praf, cu 5000 de infanteriști și 2000 de cavaleri, cei 35000 de soldați cu care țarul Petru asediază Narva, el ocupă Riga în iulie 1701. În marșul său, el invadează Polonia și obligă Dieta să-1 detroneze pe regele August al II-lea (1704). El îl pune în locul acestuia pe Stanislas Leczinski, care trebuie să semneze un tratat de alianță cu Suedia. Înspăimîntat, regele Prusiei hotărăște și el să recurgă la tratative. Replicînd unui atac rusesc în Polonia, monarhul suedez
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vîndă celui care oferă mai mult, încurajează pe suveranii europeni să-și rotunjească teritoriile pe socoteala ei. Carol al XII-lea, apoi Petru cel Mare au reușit deja să impună în Polonia un rege ales de ei. La moartea regelui August al II-lea (1733), problema succesiunii se pune din nou în Polonia. Suveranii europeni profită încă o dată de această situație. Doi pretendenți sînt prezenți: August al III-lea, Elector de Saxa și nepotul împăratului și Stanislas Leczinski, fost rege al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rîi sociale de construit, iar oamenii trebuie situa?i �n noile rela?îi sociale. Saint-Simon consideră, �n 1816, c? societatea nou? va fi una industrial?, c? vechile credin?e vor dispare �n fă?a av�ntului ?tiin?elor vie?îi. Auguste Comte a distins studiul fizic al fenomenelor de metafizic?; cunoa?terea societ??îi trebuie s? se sprijine pe observa?ia ?tiin?ific? ?i pe experimentare, iar savan?îi s? devin? un fel de �preo?i� care s? lucreze la instaurarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reformele bl�nde ?i graduale� au evitat �prefacerile n?prasnice� (Heliade R?dulescu vedea posibil un �conservatorism progresist�, Ha?deu spunea c? �progresul e posibil, nu ?i necesar�). Au existat �preludii pozitiviste�, mul?i c?rturari au urmat �ndemnurile lui Auguste Comte, dar f?r? că vreunul s? devin? �pozitivist sadea� (Al. Zub, op.cit., p.215). B. P. Ha?deu l-a apreciat �n mod deosebit pe Herbert Spencer (c?ruia i-a ?i dedicat volumul al doilea din Istoria critic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
necesare a indivizilor fă?? de �voin?a general?� � �n societatea modern?; de unde op?iunea lor pentru un sistem politic reprezentativ. G�ndirea reac?ionar? Argumentul pe care �l vor folosi sus?în?torii �?colii retrograde� � pentru a relua expresia lui Auguste Comte, c?rora nu a uitat, de altfel, s? le aduc? omagiu � nu este foarte �ndep?rtat de acela al lui Burke. Savoyardul Joseph de Maistre ?i mai ales francezul Louis de Bonald, s�nt foarte reprezentativi pentru acest curent
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n jurul s?u ?i a ideilor sale. Aceast? form? de sociabilitate, tipic romantic?, va fi reluat? de c?tre al?îi ?i va marca durabil sociologia francez? chiar dincolo de secolul al XIX-lea. Saint-Simon avea atunci ca secretar pe Auguste Comte, un matematician de dou?zeci ?i unu de ani, ie?it din Politehnic? ?i care �i succedase (�n august 1817) lui Augustin Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filosofic? sau ?tiin?ific? care cere cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde totu?i, chiar dac? cele dou? doctrine s�nt �n mod evident legate. Pozitivismul lui Auguste Comte Termenul este o contrac?ie a expresiei �politic? pozitiv?� pe care Comte o utilizeaz? �n 1824. Prin această el a �n?eles s?-?i disting? propria doctrin? care, plec�nd de la o analiz? a condi?iilor de evolu?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vor fi 72 �n total, ultimele zece trat�nd �fizică social?�) a c?ror divulgare � sub numele de Curs de filosofie pozitiv? Cu aceast? ocazie a ap?rut, pentru prima oar? termenul de sociologie. S? insist?m asupra faptului c? Auguste Comte � g�nditor cu siguran?? insolit � nu este nicidecum un r?u autor. Lucr?rile sale s�nt cunoscute. (�n 1831, apoi �n 1833) s? ob?în? o catedr? de matematic? la Politehnic?, e?u�nd ?i la College de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nd, dup? el, unei acumul?ri periculoase de for?e care duce la explozie social?. Atunci c�nd matematicianul belgian se lanseaz? �n publicarea sistematic? a statisticilor sociale, sau atunci c�nd caut? s? promoveze fizică social? (expresie �mprumutat? de la Auguste Comte � care nu pricepea nimic din lucr?rile belgianului, nev?z�nd �n ele dec�ț tehnic? statistic?!), inten?iile sale nu s�nt numai ?tiin?ifice. Ele s�nt ?i filosofice ?i politice, fiindc? era vorba de apropierea � prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
existat obiec?îi dintre cele mai diverse la adresa lui Quetelet. Unii l-au acuzat c? promoveaz? o doctrin? materialist? sub pretextul no?iunii de probabilitate, de care face at�ta caz, ?i care este subversiv? pentru orice moral?. Al?îi, precum Auguste Comte ?i Jean-Baptiste Say, au adus repro?uri (mecanismului( de analiz? cauzal? a faptelor sociale ?i caracterului �ngust al propunerilor de reform?. �n sf�r?it al?îi l-au suspectat c? predic? o ideologie pur conservatoare, c? vrea s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fi apreciat? aici că una din tr?s?turile majore care conținu? s? caracterizeze sociologia ?i ast?zi. BONALD Louis de (1754-1840): Theorie du pouvoir politique et religieux (1796) BURKE Edmund (1729-1797): Reflexions sur la Revolution en France (1790) COMTE Auguste (1798-1857); Syst�me de politique pozitive (1824); Cours de philosophie pozitive (1830-1842); Discours sur l'esprit positif (1844); Cat�chisme positiviste (1852); Appel aux conservateurs (1855) CONSTANT Benjamin (1767-1830); De la libert� des Anciens compar�e � celle des Modernes (1819) FOURIER
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale Am putea spune, chiar dac? nu to?i contemporanii au avut atunci con?tiin?a clar?, c? dou? g�ndiri au dominat secolul al�XIX-lea �n ?tiin?ele sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a fost o adev?raț? confruntare, din cauza alunec?rîi primeia �n misticism ?i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Weill, cunoscut? atunci sub pseudonimul Dick May, care are intrare �n mediul patronal progresist dar ?i trecere la Sorbona nou?. Acest colegiu se plaseaz? sub patronajul pozitivismului, fiind dirijat de c?tre Dr. Delbet, deputat ?i executor testamentar al lui Auguste Comte, dar programul s?u r?m�ne eclectic, dup? chipul personalit??ilor care predau acolo ?i care proveneau din economia social? leplaysian?, din mediul �wormsian�, sau de la Sorbona. �n urma afacerii Dreyfus, acest unanimism de fă?ad? se sparge
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru unii, triviale pentru al?îi. A doua s-a pretat, �n cele mai bune cazuri, la descrieri, f?r? teorie, f?r? categorii cognitive, evit�nd �n mod deliberat abordarea majorit??îi subiectelor ce erau �n inima sociologiei de la Auguste Comte �ncoace. �n ambele cazuri, apreciez c? preocuparea predominant metodologic? a dus la neglijarea semnifică?iei ?i a substan?ei socialului. Totu?i, disciplina noastr? va fi judecat? �n ultim? instan?? prin capacitatea să real? de a elucida structurile sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Leș Philosophes de la R�publique, d. de Mînuit, Paris, 1994. FAVRE Pierre, Naissance de la science politique en France (1870-1914), Fayard, Paris, 1989. FILLOUX Jean-Claude, MAISONNEUVE Jean, Anthropologie des sciences de l�homme, tome I, Dunod, Paris, 1991. FREUND Julien, D�Auguste Comte � Max Weber, Economică, Paris, 1991. Gen�șes, �A la d�couverte du fait social. 1890-1900�, Calmann-L�vy, Paris, 1990. HIRSCHHORN Monique, Max Weber et la sociologie fran�aise, L�Harmattan, Paris, 1988. HIRSCHHORN Monique, COENEN-HUTER Jacques (ss la dir.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
că numai un membru al dinastiei, coborâtor direct din Gingis-Khan, putea să fie han, sigur Nogai ar fi ajuns stăpânul Hoardei de Aur. Dominat de această idee, el a renunțat și a ridicat han la gura Volgăi, pe Toctai (1290-1312 august), dar i-a impus acestuia să asasineze pe toți noianii din Hoarda de Aur, pe care-i socotea ca adversari. Marele han s-a supus la început acestei dispoziții a lui Nogai, numai timp de șase ani. Dar, când și-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
drive America's largest firms, Working Paper University of Pittsburgh, 2007. Allen, R., G., Douglas, Macroeconomic Theory, Macmillan, Londra, 1967. Almeida, P., "Entrepreneurship in the 21st Century", International Conference, SUA, oct., 2006. Ameiro, P., Manualul de psihologia comunității, Bruna Zani, Augusta Palmonari (coord.), traducere de Hanibal Stănciulescu, Editura Polirom, Iași, 2003. Andersen, T., HRM in SME's first findings on structure and practice, Conference at Kongebrogarden, Middelfart, decembrie, 2003, p. 231. Arie de G., The Living Company, Nicolas Brealy, Londra, 1997
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Rotorua, New Zealand, 2001. 59 Robert D. Putnam, Bowling Alone. The collapse and revival of American community, Simon and Schuster, New York, 2000. 60 Apud Ameiro, P., "Evoluția conceptului de comunitate în cultura occidentală", în Manualul de psihologia comunității, Bruna Zani, Augusta Palmonari (coord.), traducere de Hanibal Stănciulescu, Editura Polirom, Iași, 2003. 61 Aurica Brișcaru, Particularitățile ofertei turistice regionale, FAORI, Iași, 2009. 62 ISSP Releases 2010 Special Report, http://sustainabilityprofessionals.org. 63 MATRIX, www.filmegratisonline.ro/2011/01/26/the-matrix 64 The
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Berr, Madame Flirt, comedie în patru acte, Paris, 1901. 47 Suzanne Chebroux, op. cit. 48 Marcel Prévost, Les Demi-Vierges, Lugano, Paris, 1894. 49 Alain Corbin, Histoire de la vie privée, vol. IV, "De la Révolution à la Grande Guerre", Seuil, Paris, 1984. 50 Auguste Forel, La Question sexuelle exposée aux adultes cultivés, G. Steinheil, Paris, 1906. 51 Henri d'Alméras, La Femme amoureuse dans la vie et dans la littérature, vol. 5, Albin Michel, Paris, 1925. 52 Oscar Commettant, Trois ans aux États-Unis, Pagnerre
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și nori. De fapt, aproape toate cuvintele pe care le-am spus au același înțeles și în franceză. Poate tocmai de aceea mi-au revenit atît de ușor. Și așa mi-a povestit pe ce pămînt văzuse lumina soarelui. Luna august a anului 1964 a fost atît de ploioasă, încît micul Olivier a avut tot timpul să învețe remi și canastă, căci altfel am fi murit de plictiseală. La sfîrșitul lunii, am fost prima care a luat drumul spre casă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
76 4.2 Charles de Montesquieu / 77 Bibliografie / 80 4.3 Jean-Jaques Rousseau / 81 Bibliografie / 85 4.4 Concluzii / 85 Bibliografie / 87 Partea a treia. SOCIOLOGIA PROPRIU-ZISĂ / 89 1. Pionierii sociologiei / 89 1.1 Saint-Simon / 91 Bibliografie / 95 1.2 Auguste Comte / 96 Bibliografie / 103 1.3 Herbert Spencer / 104 Bibliografie / 109 1.4 Karl Marx / 110 Bibliografie / 117 1.5 Concluzii / 118 Bibliografie / 121 2. Clasicii sociologiei / 122 2.1 Emile Durkheim / 122 Bibliografie / 133 2.2 Georg Simmel / 134
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]