14,396 matches
-
agresiv, intolerabil” etc. Peste ani, G.Călinescu găsește vorbe grele în legătură cu scrisoarea doamnei Slavici. Osândește oroarea burgheză a gospodinei care nu poate răbda în casa ei demența unui mare poet și cere să fie „scăpată de el”. Deci dus la azil, căci altundeva unde?! G.Călinescu are, în ochii posterității lesne judecătoare, dreptate! Ce bestie, această doamnă „burgheză” care cere să-i fie luat de pe cap poetul național cu mintea răvășită! În realitate, judecătorii postumi ar trebui, pentru lămurire, să facă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de un amic al dsale, au făcut să se constate multe. Și... iată-l trimis la plimbare. Iar meseriaș, iar luptător înfocat. S-a mai găsit un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam nepotrivit post dar, de... face! Semne particulare ale personajului: de râde, un ochi îi plânge. Pe când era meseriaș, visa înființarea „unui grup al meseriașilor", cum zicea el. Acum... Semnătura: Lucifer. După aceste două articole, potrivite și cu situația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Basarabia se cumpără foarte ușor. De exemplu prin plata unor restanțe la pensii, restanțe de luni de zile, sau prin eliberarea unor produse alimentare în contul salariilor. În cazurile mai disperate (iar Republica Moldova este astăzi un stat al disperaților, un azil al săracilor, cum afirmă presa din străinătate), un vot se obține cu o pâine sau cu „o sută” de votcă. Când aceste „mici pomeni” electorale nu pot fi făcute, se recurge la minciuna sfruntată, așa cum procedează comuniștii, care promit o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
magie: figuri vrăjite sau care vrăjesc, ghidate de planete, legându-și corpurile lascive de stele favorabile. Zenon reușește să combine o minte rațională și logică ca doctor, interpretează empiric semnele corpului cu magia neagră, alchimia, astrologia și sodomia între zidurile azilului Saint-Cosme din Bruges, al cărui doctor luminat devenise la sfârșitul părții a doua. Secțiunea de mijloc este punctată de apariția unui călugăr franciscan numit Cyprien. Zenon îl angajează pe misoginul de 18 ani ca asistent medical. În cele din urmă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fi prins. Aceasta este o nouă strategie pentru Zenon, ideea de prindere finală într-o cursă fără ieșire. După o dezbatere cu el însuși se hotărăște că însuși orașul Bruges îi poate oferi protecția cea mai sigură chiar în incinta azilului Saint-Cosme. Acum Yourcenar folosește toate disponibilitățile ei pentru erudiție inspirându-se din lecturile ample (detaliate în notele însoțitoare) în pântecele eretic al Renașterii târzii pentru a prezenta o tapiserie bogată a vieții contradictorii, eroice și aberante, din acel timp. Orgiile
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
din totalul populației italiene 12. Rămânem deci la datele "oficiale" privind imigranții cu permise de ședere. La cererile de aducere în legalitate prezentate de imigranții din afara U.E. aprobate de ultimile decrete asupra fluxurilor ar trebui să adunăm și cererile de azil politic acceptate de către Ministerul de Interne, în anul 2007, care sunt 6 284. Acestea reprezintă doar 10 % din numărul total al cererilor depuse de imigranți și reprezintă o tendință netă de creștere: + 17 % față de 2006, însă în anul 2008, le-
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
2009.XIX Rapporto, Idos, Roma, 2009, pp. 497-498. Scăderea s-a datorat, conform raportului, "introducerii unei protecții subsidiare care a fost recunoscută unui număr de 8 234 de persoane (37 %), în condițiile în care la nivel european recunoașterea dreptul de azil cunoaște o medie de 45 %". 14 Conform date ISTAT, p. 77, datele ne arată că în 2008 sunt peste 72 000 de copii în timp ce în 2007 sunt 64 049. 15 Conform articolului "Almeno uno ogni dieci è nato in Italia
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sau pe piața muncii; 3. legislația privind transparența și protecția persoanelor fizice în procesarea datelor cu caracter personal; 4. înființarea și consolidara unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în special: (a) măsuri referitoare la accesul și circulația persoanelor, la azil și migrare, precum și cooperarea juridică și administrativă în aspecte de drept civil; b) măsuri privind managementul integrat al frontierelor comune; (c) măsuri referitoare la cooperarea polițienească și juridică în domeniul penal; 5. Observatorul European pentru Droguri și Dependență de Droguri
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
CE); dreptul de stabilire (art. 44 din Tratatul CE); dreptul de stabilire: tratament special pentru străini (art. 46 din Tratatul CE); facilitarea stabilirii liber profesioniștilor (art. 47 din Tratatul CE); libera circulație a serviciilor (art. 55 din Tratatul CE); vize, azil, refugiați, control la frontieră, imigrația ilegală (art. 62, art. 63 din Tratatul CE); cooperare judiciară în materie civilă(în afară de dreptul familiei) (art. 65 din Tratatul CE); crearea unor norme comune în domeniul transporturilor internaționale (art. 71 alin. (1) din Tratatul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cosmopolit (32-33); modernizări, modernități multiple (33-34); proiecte de modernizare (35-36); cultură și ideologie în România Mare (36-37); modernizare și demodernizare în stalinism (37). Exilați, emigranți, remigranți / 39 Înapoi la biografie (39); plecarea din România; cine pleca? (39-40); începuturile americane (40-41); azil politic în SUA (41); emigrarea: înainte și după 1990 (41); raporturile cu "exilul românesc" (42-43); a doua generație a exilului (43-44); a treia generație, după 1980 (45-46); comuniunea anti-Ceaușescu (46); "sunetul" exilaților (46-47); puțină filologie și lingvistică: limbajul intelectualilor exilați
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de fragmente de dosar; eu nu am mare încredere în ele, dar, în sfârșit, asta era, citez și eu ce am văzut publicat. S. A.: Care a fost punctul tău de no return? V. N. : Desigur, momentul în care am cerut azil politic, pe care l-am primit destul de simplu, devenind apoi cetățean american. Din momentul acela n-am mai privit înapoi, adică nu m-am mai gândit nicio clipă să mă întorc definitiv în România. S. A.: Deci ai trecut, după o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
distincția (foarte justă și importantă) pe care ai făcut-o între tinerii oameni de știință sau românii, în general, care au plecat după 1990 și cei plecați dinainte de 1990. Diferența este enormă, pentru că în trecut, dacă luai decizia și cereai azil politic, era tăiată orice punte. O întoarcere ar fi fost un act de sinucidere sau în orice caz o enormitate greu de imaginat. Greu de imaginat pentru tinerii de după 1990, pentru care este foarte normal să se ducă, să se
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
România, aversiunea față de comunism, prevederea consecințelor originii sociale, posibilitatea de a studia la Paris, sunt tot atâtea motive de a pleca din țară. La începutul lui septembrie 1947, datorită unei burse de studii, reușește să ajungă în Franța, unde obține azil politic. Din anul 1951 și până în 1974, colaborează la emisiunile în limba română a Radiodifuziunii Franceze și la redacția centrală a transmisiunilor pentru Europa răsăriteană. Din 1962, realizează pentru "Radio Europa Liberă" două emisiuni săptămânale, Actualitatea culturală românească și Teze
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de unde și frustrările resimțite în caz contrar"102. Datorită dorinței de a-și face publice creațiile și aparentei deschideri culturale și ideologice, scriitorii îngroașă rândurile membrilor de partid. Sau măresc numărul emigranților. Vizele turistice, bursele și premiile se transformă în azil politic. Comparativ cu primul val în care exilații sunt uniți de afinități, cel de-al doilea preferă singurătatea. Eva Behring constată că exilații din această generație împărțeau experiența din timpul dictaturii, "dar nu exista o legătură efectivă între generații, o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
interior, formaseră în special în anii '80 și un cititor "consacrat", care știa să le descifreze"164. Pentru că nu pot trăi într-o țară ce le refuză libertatea de a gândi, românii cărora li se oferă ocazia să plece, cer azil politic și încearcă să se adapteze în patriile adoptive. De cele mai multe ori acesta este motivul pentru care renunță la tradiție, credință, solidaritate și cultură: trecutul este mai puțin important decât identificarea cu noua naționalitate. "Exilul fiind un mare devorator de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
legătura cu România este constantă. În cazul volumului de eseuri Ecartèlement, nu poate face decât presupoziții: "Când toate steagurile fâlfâie voios, iar voievozii sunt convocați să scandeze la defilările de partid, un astfel de text ar fi îngropat într-un azil psihiatric, nici n-ar mai ajunge pe pragul cenzurii"299. Într-o scrisoare datată 27 aprilie 1966, reprodusă și tradusă de autoare, Cioran laudă cronica scrisă pe marginea volumului La Chute dans le Temps (Căderea în timp): "Dragă prietenă, articolul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
emită declarații publice de pe teritoriul acestuia 399. Regele voia, totuși, să vorbească poporului său, așa încît îl întrebă pe Douglas dacă Statele Unite l-ar "ajuta să iasă" din țară în cazul în care s-ar întoarce la București, eventual acordîndu-i azil prin Legație. Douglas se temea că SUA nu puteau întreprinde nimic eficient, dată fiind poziția geografică a României. După cîteva zile de șovăiri, pe 2 decembrie, regele se hotărî să revină în România. Era dezamăgit de răceala Washingtonului și a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
autoritățile americane vinovate de aceste crime, un proces în genul celui de la Nürenberg ar fi fost foarte nimerit 704. Evident că presa americană și-a luat revanșa publicînd, la rîndu-i, articole incriminatorii la adresa României. Pe lîngă istorisirile privind cererile de azil politic și încălcările drepturilor omului 705, "New York Times" a publicat și o declarație prin care președintele Truman deplîngea deportările în masă ale cetățenilor români în lagărele de muncă sovietice. Într-un alt articol, de data aceasta publicat de Vatican, România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
următoarelor luni, între cele două țări nu s-a înregistrat decît un singur incident neplăcut, care însă nu a afectat climatul general al relațiilor româno-americane. La sfîrșitul lunii februarie, Nicolae Horodincă, un diplomat român care lucra la Washington, a solicitat azil politic pentru el, pentru soția și fiica sa, în vîrstă de trei ani. Aflînd, însă, de intenția acestuia, soția lui, Cristina, a vrut să se întoarcă în România, cu tot cu fiica sa. Ceea ce a urmat ține de domeniul speculației. După spusele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
continuau să se înrăutățească. Punînd accentul pe producția de export, Ceaușescu redusese cantitatea bunurilor de consum pentru piața internă. Ca urmare, din ce în ce mai mulți români voiau să plece din țară, ceea ce reieșea clar din articolele despre emigrări ilegale și cereri de azil politic, apărute în presa americană, în vara anului 19802076. În al doilea rînd, conform mărturiilor lui Birnbaum și Ribicoff, România acceptase, recent, să permită emigrarea mai multor persoane, printre care unele acuzate de infracțiuni economice și evrei care supraviețuiseră holocaustului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
condițiile particulare psihiatriei, mănăstirile au putut constitui unicul loc de refugiu pentru alienați. În paginile următoare, vom contura, în lumina informațiilor pe care le-am putut aduna, aspectele cele mai pregnante ale asistenței alienaților al câteva ospicii mănăstirești din Moldova. Aziluri și ospicii de mănăstire Cele dintâi informații cu privire la asistența bolnavilor psihici oferită de mănăstirile din Moldova, deși disparate, în sinteza lor atestă rolul important pe care l-au deținut mănăstirile în această privință. Concentrând întreaga viață spirituală, artistică, literară și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
caracteristic, și anume că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul Ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo. Rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât voia, unia și până la moarte"51. Erau deci niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospiciu de alienați din trecutul Moldovei. Tradiția spirituală a marelui centru mănăstiresc, un personal medical de calitate, un local destul de bun, un inventar relativ bogat au contribuit la profilarea unei activități care, în realitate, nu a fost o activitate de azil, ci una de spital. La Ospiciul de la Mănăstirea Neamț, a lucrat, un timp, Panaite Zosin, care, cum știm, a fost nu numai un om de vastă cultură, dar și un excelent psihiatru. Atunci, la Neamț, doctorii D. Ulle și M.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
datele aparținând altor autori. * Istoricul Ospiciului de alienați de la Mănăstirea Neamțului, în linii generale, este cunoscut. Continuând o tradiție de asistență a infirmilor și alienaților, caracteristică acestei mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții soartei "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați căci se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alienaților, caracteristică acestei mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții soartei "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați căci se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate". Prin expresia "feliuri de neputinți" înțelegem, mai sigur, infirmi, care vor fi avut și ei "duhuri necurate" sau doar vor fi conviețuit cu alienații
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]