4,354 matches
-
română mulți oameni cari se cred considerabili și cari sânt de o egală neînsemnătate pentru ca să fie cu putință de-a-i satisface pe toți. Egala și cumplita neînsemnătate prin care se disting toți demagogii din lume: iată răul cel mare care bântuie societățile moderne. Căci, într-adevăr, daca un Giani devine ministru, de ce n-ar fi Pătărlăgeanu, daca devine acest din urmă, de ce nu și Fundescu, Costinescu sau Orășanu; daca Orășanu, de ce nu Carada, daca acesta, de ce nu chir Iordache? Egali sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
industrie materială, în Moldova mai cu seamă, se găsește într-o stare dezastroasă și mai toată în mâna unei populațiuni străine, populațiune care, din cauza rapacității sale proverbiale, cu drept cuvânt a devenit antipatică Moldovei întregi. Orașul Iași mai ales este bântuit de această plagă. Meseriașii români, din cauza lipselor de mijloace, lipselor de modele și de exemple nu pot perfecționa modul lor de fabricațiune și rămân într-o stare vederată de inferioritate față cu concurența străină. Toți meseriașii din Iași, chiar în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are onoarea de a fi în contact cu Coroana. A rămas ca cuprinsul cam apătoșit al acestei formule a decadenței neamului românesc să serve de pretext sau de scuză unor nestatornicii oarecari. De când a-nceput însă acest rău cumplit să bântuie țara? Germenele e fără îndoială în timpul fanarioților. Un Domn fanariot venea c-o pătură de slujbași culeși de pe ulițele {EminescuOpXI 192} Țarigradului, altul cu altă pătură, încît totdeuna se aflau în țară câte două trei serii de oameni gata de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în douăzeci și două județe la colegiul I. Pe noi nu ne preocupă deloc nici speranțele cari se leagă de acest fapt, nici perspectiva realizării viitoare a cutăror sau cutăror principii de politică generală, căci, adevărul vorbind, cu corupțiunea ce bântuie toate sferele guvernamentale, nu credem ca o îndreptare radicală să poată, fi realizabilă în scurt timp. Ceea ce constatăm din această stare generală a spiritelor e că paharul turpitudinilor s-a umplut cu asupra de măsură, încît îi curg picăturile neoprite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea presupune că guvernul însuși o voiește. A face - în opoziție fiind - politică esterioară ni se pare un lucru prea gingaș în împrejurările complicate și în calea spinoasă pe care are a o parcurge biata țara noastră, atât de rău bântuită fără vina ei de câte ori alții se ceartă peste capetele noastre și peste noi. Departe de orice visuri aventuroase și gândind numai la păstrarea celora {EminescuOpXI 220} ce ne-au putut lăsa niște strămoși cari aveau multă minte și puțină învățătură
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Închipuiască-și cineva de ex. că România ar fi lipsită de posibilitatea de-a se fi înzestrat cu Strousberg, că ea ar fi fost lipsită de fericirea de-a fi administrată de mucenicul Simeon, că epizootia și foametea n-ar fi bântuit țara, că nu se făcea vestita rectificare de graniță în minus, atât de apărată de "Romînul", că nu se încetățeneau evreii, că nu se făcea așa cum s-a făcut banca serurio-națională, în fine mai gîndească-și cineva și adânca nenorocire de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
relele la care a dus înmulțirea acestei clase. {EminescuOpXI 224} Acest curent al opiniei publice în Austria e foarte instructiv pentru noi, căci, afară de Ungaria poate, nu credem să mai existe o țară în lume care să fie atât de bântuită de ambițiile explicabile, însă nejustificate, de dorințele de câștig ilicit a unui numeros proletariat advocățesc ca România. Această clasă mai cu seamă s-a înmulțit atât de tare încît de nevoie solicită până și catedre la școale teologice, așa că nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea presupune că guvernul însuși o voiește. A face - în opoziție fiind - politica esterioară ni se pare un lucru prea gingaș în împrejurările complicate și în calea spinoasă pe care are a o parcurge biata țara noastră, atât de rău bântuită fără vina ei de câte ori alții se ceartă peste capetele noastre și peste noi. Departe de orice visuri aventuroase {EminescuOpXI 229} și gândind numai la păstrarea celor ce ne-au putut lăsa strămoșii, noi ne-am mărginit aproape la un singur
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și va aduce aminte că, în timpul în care se discuta anexarea Dobrogei la România, am ales espresiile cele mai tari cu putință pentru a mișca pe guvern de-a nu nenoroci provincia aceasta cu regimul administrativ arbitrar și corupt care bântuie restul țării. Era destul de-a ne-nchipui pe Mihăleștii, Chirițopolii, Simuleștii de toate categoriile, era destul de-a ne gândi la ignoranța și perversitatea deplină care formează azi un titlu de recomandație pentru guvern spre a fi numit cineva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu paguba poporului. O imensă plebe de aspiranți la funcțiuni, iată ce au scos la lumină învățămîntul democratic. [ 8 iulie 1880] ["ORICÎT DE MULTE LAUDE... "] Oricât de mult laude și-ar aduce partidul guvernant prin foile sale proprii, relele cari bântuie țara sânt atât de generale încît, mărturisite în mod oficial, precum au fost, ele dovedesc că e peste putință ca, cu un sistem ca cel de față, țara să nu dea îndărăt și să nu ajungă la istovirea puterilor sale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru a-și asigura majoritățile locale. Să nu ni se zică aci că guvernul nu știe nimic de toate acestea, că primul-ministru e străin de mașinațiunile locale ale partidului său. Putem dovedi că o serie întreagă de relele ce ne bântuie au fost chiar formulate de miniștri actuali. Astfel într-una din ședințele Adunării d. Brătianu, pe atunci ministru de finanțe, au găsit ocazie de-a face următoarele mărturisiri caracteristice: În fața unei nevoi atât de mari, nu numai a nevoilor tezaurului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cetățean demisionat, [î]l făcea, după opinia d-lui Candiano, nedemn de-a mai figura în armată. Ce merită d. Candiano după propria sa opinie? Oedipus, fără s-o știe, omorâse pe părintele său propriu. Devenind rege, țara lui e bântuită de ciumă, iar oracolul din Delphi, întrebat, răspunse că țara nu va scăpa de rău dacă el nu va exila pe ucigaș. Oedipus, fără să cunoască pe ucigaș, [î]l condamnă astfel: Exilat să fie din această țară, nimeni să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
roșiilor. În Teba, în cetatea cea cu o sută de porți, trăia acest nefericit rege care, fără s-o știe, ucisese pe {EminescuOpXI 446} părintele său și se cununase cu mumă-sa. Aflând de la oracolul din Delfi că țara e bântuită de ciumă din cauza acestei crime nemaipomenite, pe al cărei autor nu-l știa, a pronunțat cu mare furie o osândă energică asupra autorului... asupra sa însuși. Astfel îi vezi pe roșii căzând într-o adâncă furie când își condamnă vorbele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de patrimoniu în incinta pomenită, cine este răspunzător de degradare, care-i este actualmente statutul patrimonial? E de salvat o piesă de valoare (cel puțin documentară). Dacă, nu cumva, e prea tîrziu. 1994 Adio, "căruță cu paiațe"! 16 noiembrie Am bîntuit o viață Teatrul Național. Am stat în stal, în lojă, la galerie, în culise, am urcat în podul celest, am coborît în subsolurile lui Hades. Tot atît de împătimit am bîntuit și sufletele actorilor, multe din ele fiindu-mi foarte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tîrziu. 1994 Adio, "căruță cu paiațe"! 16 noiembrie Am bîntuit o viață Teatrul Național. Am stat în stal, în lojă, la galerie, în culise, am urcat în podul celest, am coborît în subsolurile lui Hades. Tot atît de împătimit am bîntuit și sufletele actorilor, multe din ele fiindu-mi foarte aproape, la un pahar sau la un vernisaj. Eram convins, în anii crunți, că făceam parte din aceeași lume care suferă și scrîșnește. M-am înșelat. Am constatat, după 1989, întîi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mitocani care, trecînd prin țarcurile cu taxă, continuă să... viziteze nu lăcașul regilor onești ai României, ci castelul în care s-au lăfăit țoapele impostoare și invitații lor, alde Gadafi și compania. O circumstanță atenuantă: oare imperialul Versailles nu-i bîntuit și el, zi-noapte, de papugiii globului? Totuși, un bemol la cheia deriziunii regizate: n-am mai auzit, anul ăsta, ca-n ceilalți, cu atîta ignară obstinație, întrebîndu-se de traiul celor doi dictatori aici, în castelul regal. În schimb, multă lume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în ploaie, pe nu știu care star al muzicii rock, fie el și tentant hermafrodit, sau ciocnind pahare cu fotbalierii și cu managerii lor cu ochi albaștri, sau lăsîndu-se premiat de barzi mai mult decît literari, în chiar alcovurile lor imunde, sau bîntuind, omnipriceput, turnătorii și saivane, cu mîndra caschetă albă, inginerească pe-o sprînceană, sau... sau... Există codul sobru al taciturnului Rege Carol I, asumat de marea elită românească, cea care numai și prin comportamentul ei civilizat a făurit statul român modern
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără artificii persuasive ca-n fața blondei pempante de la casă. Calcule balcanice... Ochii lui Malraux. Somnoros-candizi, în vremea războiului civil din Spania, într-un moment relaxat, cînd pe tunica militară stă agățat, drăgăstos, un pisoi tărcat. Ochi de strigoi tîrziu, bîntuiți de himerele unui comunism romantic-asumat, de care înțeleptul nu vrea să-și mai amintească în paginile de jurnal ale sfîrșitului. Un nou puseu centrist. La etajele 3-4 ale Oficiului Național (totuși) de Expoziții, o amplă desfășurare de forțe: "Experiment-Interferențe și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai întîmplă și minuni. Dar la minuni trebuie oameni... adecvați. Cei doi oameni adecvați sînt Olga și Liviu Rusu. Iar minunea se numește conacul Negruzzi de la Hermeziu, la o zvîrlitură de băț, cu mașina, de Iași. Peste locul acesta a bîntuit pustiirea colhoznică, făcînd din raiul ce-i aducea zile și nopți fericite lui Costache Negruzzi un tărîm al urîtului și-al pustiului. Rîvna celor doi muzeografi emeriți a determinat raiul Hermeziului să redevină rai. Mergeți, vă rog, la Hermeziu și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după cel de-al doilea război mondial". Dacă n-am ști ce efecte vitale are aderarea noastră la structurile euroatlantice, aceste constrîngeri cu lungă bătaie istorică ne-ar apărea drept șantaje cinice. De altfel, în forul nostru interior, atît de bîntuit de vitregii, chiar așa ne și apar. Dar... Cu ce asiatică nonșalanță răspunde Rusia cererii legitime a Germaniei de a i se înapoia marile capodopere șparlite de glorioasa Armată Roșie în timpul războiului și duse la Moscova! Rusia spune ritos, nici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nocturne. Cu ei? Aici? În buncărul sacru? Noi trei? Saltimbancii și deocheații? Da. Ne putem întreține chiar aici, pînă vin stomatologii. Despre ce? Despre toate-ale lumii, sfinte și păgîne, ingenui și licențioase. Aici, în incinta asta, în care noaptea mai bîntuie fantome? Da. Și care-acum arată ca oricare altă-ncăpere umană. Din cînd în cînd, ochii îmi cad pe tabloul ce domină sala: o alegorie trandafiriu-triumfalistă a marii minciuni totalitare. Cîți monștri mari și mici n-au exultat, în chiolhanurile lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acesta în care tronează acum sălbatic-genialul pictor! La vernisajul meu, să recunosc, lume bună. Dar și... N-ai ce-i face: e în plin bulevard: intră cine vrea, rămîne cine poate. Cine poate rezista acestor desculți ai lumii care-mi bîntuie pînzele boare cenușie începute acum cincisprezece ani. Din motive... necunoscute. Un singur regret: că, după speech-urile de început, nu-mi pot trata onorata asistență cu șampanie în pahare de șampanie, ci în cele de unică folosință. Dar cum și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se află, în prezent, sub semnul primitivismului și al agresivității. Sărbătorile de iarnă n-au fost decît unul din prilejurile de manifestare. Învierea va fi, și ea, alt prilej. - adolescenți, dar și copii, cu apucături de japițe decerebrate și cinice bîntuie de cîteva săptămîni trotuarele și cu poftă împrumutată probabil și de la sîngeroșii killeri t.v., dar mai ales din propriul instinct primar, detonează pe furiș cel mai adesea în preajma vîrstnicilor cu vădita intenție de a traumatiza - te uiți la aceste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
primește scuza și-l bate pe agresor pe umăr, mai să-i rupă clavicula. Politețe aspră. Îl urmăresc de minute bune. Urlă întruna: pi iei, măi! Nu-mi dau seama dacă privește jocul sau își vede doar năluca ce-i bîntuie, pe dinăuntru, țeasta. Pi iei, măi! și i se bulbucă iar ochii. Îi ating ușor cotul și-i șoptesc: altceva mai știi? Rămîne tehui, ca trezit din somn. Doar o repriză, la tribuna oficială. Lume, lume! Pe gazon, joc întărîtat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pierderea, din motive impuse, unanim, de organismul internațional, a unui titlu olimpic de către gingașa noastră gimnastă, a declanșat un adevărat taifun. Amplificat de la o oră la alta. În stare a concura cu cele alintate cu nume de femei coapte ce bîntuie țărmurile Americii. De la bocitoarele de serviciu ale nației, unele din ele cu bărbi naționalist-ceaușiste, detectînd invariabil permanente comploturi internaționale împotriva țărișoarei, de la acestea la speculațiile stupide cu iz electoral, de la clevetirile de tarabă la gestul prim-ministrului de a scoate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]