5,357 matches
-
de păsărele-a fost primită, Și deodată-i fericită, de buruiana rea Uita. Să plece spre schit,tot amâna... Și cum visa, la umbra unui fag bătrân, Că măicuța ei îi vorbea cu glas blajin... O asculta cu drag, iar bătrâna-i spunea: - Floare, băiat mai rar o să-mi găsești Ca Traian; te vrea mireasă de-l iubești.” - Dar eu lui Ion jurai credință, mamă!... Dar nu și-l mai amintea, de bună seamă. „Ce proastă sunt, moartea-mi căutam?!...” - Traian
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
el, după ce deschise ușa camerei cu pricina, fără a păși înăuntru însă. - Să trăiești, mamă! Veniși? - Da!... Tu ce faci aici, mă piticule? își îndreptă Matei atenția și spre puiul de om, ce stătea cocoțat pe marginea patului, ca și bătrâna, de altfel. - Nu sunt pitic ... uite ce mare m-am făcut! strigă Costel vesel, sărind de pe marginea patului, direct în picioare și arborând cu mândrie, o poziție de drepți destul de caraghioasă. - Ce spui când te-ntâlnești cu-n om mare
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
păr, pioneze și ... piesa de rezistență - cercelul de aur despre care pomenise copilul. Toate, sau aproape toate, acele obiecte, cu sau fără valoare materială, își aveau poveștile lor. Fiecare era legat de o întâmplare sau de un capitol din viața bătrânei. El cunoștea, chiar cu lux de amănunte, în unele cazuri, istoria celor mai multe dintre ele. Verigheta de argint, era „veriga” ce-o legase pe bunica de bunicul, în fața altarului, la biserica din sat, în urmă cu mai bine de șaizeci de
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
brațe, fratele mai mare al tatălui lui Matei, primul ei născut. Se pare că tocmai la acest capitol se afla discuția dintre bunică și nepot, la momentul la care intrase el în cameră, pentru că, de îndată ce copilul se reașeză pe pat, bătrâna își continuă povestea, de la punctul la care fusese întreruptă: - Și cum îți spuneam, Costeluș, mamă - tată-tu știe, că i-am povestit și lui - l-am căutat pe sub fiecare piatră ... Două ore m-am învârtit, în sus și-n jos
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
pare faptul că atunci, ca și acum, detaliile acestei tragedii, cu implicații profunde asupra vieții sale, nu-l emoționau și nu-l emoționează pe Matei așa cum și-ar dorit. Îl deranjează faptul că se simțea afectat mai mult de suferința bătrânei, decât de drama în sine, ce curmase brutal și nemeritat, existența celor ce-i dăduseră viață. - Găsiși țeava, măi Matei? îl aduse la realitate vocea lui nea Jurcan, care, habar n-avea cum, ajunsese pe nesimțite în spatele său. - Încă nu
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
ține tot așa, fără a slăbi ritmul și tot are impresia că bate pasul pe loc. Drumul e aproape pustiu. Lătrături răzlețe, zgârie când și când, liniștea serii. Tot drumul, nu făcu altceva decât să-ncerce a-și imagineze reacția bătrânei, la vederea bucății de metal. În mintea sa se nasc și se derulează cu repeziciune, o mulțime de scenarii posibile, printre care se interpune cu obstinație, din moment în moment, acela în care, după o scurtă examinare, fața femeii se
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
sale, pe care însă realitatea - totdeauna mai dureroasă decât momentele similare din trecut, îndulcite oarecum de trecerea timpului - le goni cu brutalitate, readucându-l aproape instantaneu în prezent. Pe o masă, spre capătul din dreapta al antreului, văzu sicriul, în care bătrâna părea că doarme, cu o lumânare stinsă, fixată între degetele palide și osoase ale mâinilor încrucișate pe abdomen. În stânga sicriului, în picioare, rezemată de perete, stă tanti Sofia, retrasă acolo din cadrul ușii, cu câteva clipe mai devreme, iar pe dreapta
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
aproape în același timp, continuând să-l privească. Deși copleșit de durere și cu sufletul gol, îi mulțumi în gând Icăi, pentru faptul că se ocupase de tot, până la venirea lui. Știa că nu-i fusese ușor nici ei, deși bătrâna avusese totul pregătit din timp, așa cum cei mai mulți dintre oamenii în vârstă obișnuiesc. Chiar și sicriul și-l cumpărase în urmă cu mai bine de zece ani și-l ținuse depozitat în podul casei. Spre surprinderea femeilor aflate în încăpere, Matei
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
în buzunarul pantalonilor. Ieși, nu înainte de a mângâia cu privirea patul ce părea a mai păstra încă urma trupului firav și abia acum se apropie de catafalcul improvizat, cu grijă, de parcă s-ar fi temut să n-o deranjeze pe bătrâna ce părea că doarme și-și puse mâinile pe marginea acoperită cu pânză albă brodată a sicriului. Ca și când i-ar fi ghicit dorința de a rămâne câteva clipe singur la căpătâiul moartei, sau poate la semnul discret al vreuneia dintre
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
o altă sacoșă, de nailon, putând sigla aceluiași supermarket, al cărui pliant îl folosise mai devreme la împachetat. Când toate acestea fură gata, femeia luă toate cel trei sacoșe și le scoase afară, sprijinindu-le de peretele casei, în dreptul portbagajului bătrânei Dacii albastre, care părea că așteaptă răbdătoare, să-i poarte spre ogor. Le-ar fi pus ea însăși în portbagajul mașinii, dar știe că nu-l poate deschide și de aceea lăsa această operațiune în seama bărbatului său, acesta fiind
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
sticla aproape opacizată de mizerie. Aici se pare că șansa e dispusă să-i surâdă, întrucât, la doar câteva clipe după ultimul ciocănit, dinăuntru se auzi duduit de pași pe dușumeaua prost bătută și, aproape imediat, scârțâitul ușii de la cameră bătrânei, urmat, la foarte puțin timp, de deschiderea ușii de la intrare, în cadrul căreia se iți chipul hâd, tuciuriu și sifonat al bătrânei, încadrat de un păr ciufulit, încărunțit și nespălat. - ‘Neața, Lină! salută Neculai, neascunzându-și în nici un fel iritarea. Vorbisem
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
ultimul ciocănit, dinăuntru se auzi duduit de pași pe dușumeaua prost bătută și, aproape imediat, scârțâitul ușii de la cameră bătrânei, urmat, la foarte puțin timp, de deschiderea ușii de la intrare, în cadrul căreia se iți chipul hâd, tuciuriu și sifonat al bătrânei, încadrat de un păr ciufulit, încărunțit și nespălat. - ‘Neața, Lină! salută Neculai, neascunzându-și în nici un fel iritarea. Vorbisem ceva cu Radu, da' văz c-a uitat ... - Vorbește mai încet, Neculae, că să scoală ăștia micii! Îl îndemnă femeia cu
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
si-a băut amândoi ca-necații, toată noaptea ... Și a stat pă netu' ăla ... Ba, unde mai pui, că s-a luat și la bătaie, pă la vreo două noaptea ... de m-am băgat io între ei, să-i desparț ... Bătrâna vorbește cu patos, vizibil afectată. Neculai însă e convins că supărare ei nu e cauzată de faptul că fiică-sa și cu ginere-său nu vor merge azi la prașilă la el, ci de ciuda că respectivii n-or fi
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
zori Și, mereu rugăciune și... muncă până mori. Roagă-te lui Iisus, căci harul Lui curat, Îndată de păcate sau boală te-a scăpat. Dă la săraci o pâine și apă din fântână, Fii bun cu toată lumea și-ajută o bătrână. Și, să veghezi de-i cazul, la al ei căpătâi, Să îngrijești bolnavul și nimic să nu spui; Doar cu o vorbă bună să-i îndulcești amarul. - Iisuse, eu, de mult sunt frate cu sărmanul. Mântuitorule, ascultă a mea rugă
CINA CEA DE TAINĂ DE GEORGETA NEDELCU de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360752_a_362081]
-
grei o să-i arunc afară și iarna o închid în frigider. e primăvară, iarăși primăvară! încep să mă trezesc din insomnii. o să te-aștept, la primul tren, în gară, să-ți car bagajul plin cu simfonii. vezi să nu uiți bătrâna ta vioară; dac-ai să vii e singurul motiv, că fără tine nu e primăvară și adu-mi cheia de la portativ. în armonii de cântec și lumină, iar vei deschide porțile spre cer și numai tu să știi că ești
E PRIMĂVARĂ, IARĂŞI PRIMĂVARĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360039_a_361368]
-
auzât niciodată vorbind de așa ceva. A fost un mutălău și d’aia lumea l-a poriclit Muie, că nu putea să zâcă nici mumă când era copil. Numai eu știu ce-am pățit cu el o viață întreagă! Acu’ sânt bătrână! ...oftă ea din tot sufletul. Eu am dus-o cu el cum zâce vorba aia care mi să potrivește ca un jujău pe grumazul porcului că, „cine n-are noroc până în prânz nu-l mai prinde până sara!” ... Între degetele
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
în fața curcubeului care se cobora peste dealuri și păduri ca să-și ia din albia râului picături de apă vie. Ionică se înclina și își făcea cruce cu evlavie, căsca gura să i se rupă chiotorile... (că așa-i spusese o bătrână, Predușinca Bușe, care-i descântase de dor și-mpețit, să fie iubit de fete), iar el spunea la toți care aveau timp să-l asculte: „Ioane, maică, dacă miile de luminițe colorate ale curcubeului o să-ți pătrundă printre dinții tăi frumoși
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
poartă părul rătunzat (tăiat rotund de jur împrejurul capului), iar pe masura ce crește îl împletesc în 2 cozi lăsate pe spate (de care se agață o partă-panglică simplă sau colorată, care reflectă statutul social sau lâna colorată-pletence). Boresele (femeile mai în vârstă) și bătrânele poartă părul în cozi strânse la ceafa sau peste cap (cele două cozi de la spate sunt aduse în cerc către frunte, peste care se pune marama în zilele de sărbătoare sau basmaua care se prinde diferit: a) într-o parte
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
prinde diferit: a) într-o parte (dreapta, de obicei) sub colțul lăsat liber la fetițe; b) la spate, sub colțul mare lăsat liber la nevestele tinere; la spate, pește colțul mare (femeile mai în vârstă) d) în față, sub bărbie (bătrânele). Femeile mai ales cele din clasa privilegiată purtau capul acoperit cu o năframa legată peste părul strîns în coc, pe cînd cele din popor umblau cu capul descoperit. *** Costumele populare impresioneza prin originalitate, particularități stilistice, ce sunt reprezentative pentru costumul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
mult în fața ei și ajunsese în „Sala oglinzilor”. Se întinse să se sprijine de brațul colegei sale. Era atât de epuizată de toate acele emoții trăite în compania oglinzilor, că nici nu mai avu puterea să o întrebe cine era bătrâna aceea deformată pe care i-o zărise alături, privind trecător într-una din oglinzile ei preferate. Referință Bibliografică: OGLINZI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1362, Anul IV, 23 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
de apă. Legume și zarzavat aveam din belșug. Mai rămăseseră și câteva bucăți de hribe uscate. După ce au fiert “tăițeii” vreo 3 ore, a făcut o îngroșeală cu făină și smântână, plus niște găluște tari. Smântâna o primise de la o bătrână din sat, în locul contribuției la salar. Știa să asigure un gust bun. Ca la o ciorbă de perișoare. Cu felul doi nu era problemă : cartofi cu ouă, la cutor. Musafirii au venit aducând horincă și vin. După nelipsita rugăciune au
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
Marin Voican-Ghioroiu: Stimate domnule profesor dr. Gheorghe Zamfir, fiind cel mai îndrăgit artist, mesagerul poporului roman, care a străbătut ca-ntr-un zbor, asemănător CIOCÂRLIEI, toate continentele globului pământesc (de la îndepărtata Australie, la cele două Americi, apoi Africa, Asia și bătrâna noastră Europă, care v-a supranumit “Le Genie de la Flute de Pan” sau “Reincarnation du Dieu Pan”, ducând faima în întreaga lume, ca să fie cunoscut și recunoscut minunatul nostru folclor, vă rog să ne spuneți pentru Revista „CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI” , cum
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > RECUNOȘTINȚĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cât de bătrână-mi ești, până și timpul Prin fața ta când trece se înclină, De vreme aplecată, la trup tot mai puțină, Îmi spui că-i de plecare anotimpul. Dar ochii tăi sunt și-astăzi flăcări vii, La fel de dulce ți-este mamă vorba
RECUNOŞTINŢĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359603_a_360932]
-
talantul poeziei, scriind multe versuri remarcabile despre închisori, astfel că faima lui ajunge până la Sorbona, fiind ales membru de onoare al acestei prodigioase Academii. Apropo de Franța..., povestește nepotul lui Maniu, ex-deținutul politic Matei Boilă: „La Revoluția franceză era o bătrână care se ruga în fața unei icoane. A fost văzută și dusă la proces. Ea nu își dădea seama. <> <> Și s-a dus, au făcut proces și au condamnat-o la ghilotină. Ea s-a întors spre ei și a zis
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
-fragment- Constantin Geantă Premiul I, la Secțiunea Teatru - Concursul național “Pe aripi de dor domnesc” - ediția a V-a, Domnești, 2012 (Apar doi bătrâni, un bărbat cu o desagă în spate și o femeie care se sprijină într-o bâtă) BĂTRÂNA: Ascultă ce-ți spun, Niculaie ! L-am văzut pe călăreț dis-de-dimineață. Nici nu se uscase roua de pe iarbă când mă întorceam cu coșul doldora de ierburi. Mergeam îngândurată spre casă când mi-a apărut dintr-o dată un călăreț îmbrăcat în
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]