4,386 matches
-
se naște, așadar totul moare, ar fi o nebunie să nu accepți eterna reîntoarcere a acestei legi a naturii și să nu te pregătești pentru sfîrșit. Oamenii trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bagheta primului șef de orchestră din lume de către formația cea mai calificată pentru aceasta: ce poate fi mai absolut? Dar supărarea esteților noștri vine dintr-o concepție foarte exigentă și deci exclusivă asupra artei; valsurile lui Strauss se cântau la baluri și la terasele berăriilor; sunt muzică de dans, deci ușoară, sunt ceva popular, ca, la vremea lor, versurile lui Béranger. Separația aceasta dintre muzica ușoară și cealaltă e un fenomen de corupere și degradare. Marii compozitori au scris și muzică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
carte de succes și a decis să fie co-autor fără să fi scris un rând. Ca să smulgă de la Dochin dreptul a-și pune numele pe carte, se hotărăște să-l facă praf. Pentru asta, seduce o tânără cu ocazia unui bal, o aduce după aceea În casa lui de la țară, Însoțit de Dochin pe care are grijă să-l Îmbete. O violează pe amica lor și o calcă apoi cu mașina, după care Îl filmează pe Dochin, căruia Îi strecoară discret
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
compătimire.) „Providenței Îi place să fie provocată. Acesta este secretul oamenilor care reușesc.” (G.B. Shaw) Azi aici, mâine-n Focșani, poimâne la Botoșani” ( Se spune despre cel pe care nimic nu-l poate fixa locului, fiind un „vântură-lume”.) Dacă-i bal, bal să fie. (Cel care a intrat În horă trebuie să joace, altfel riscă să audă spunându-se despre el fie că nu-i place, fie că nu se pricepe. Nu fi adeptul jumătăților de măsură!) Cine riscă câștigă. (Sub
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Providenței Îi place să fie provocată. Acesta este secretul oamenilor care reușesc.” (G.B. Shaw) Azi aici, mâine-n Focșani, poimâne la Botoșani” ( Se spune despre cel pe care nimic nu-l poate fixa locului, fiind un „vântură-lume”.) Dacă-i bal, bal să fie. (Cel care a intrat În horă trebuie să joace, altfel riscă să audă spunându-se despre el fie că nu-i place, fie că nu se pricepe. Nu fi adeptul jumătăților de măsură!) Cine riscă câștigă. (Sub o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
regimul de la București asupra transformărilor din celelalte țări. În sfîrșit, o pată de culoare sînt ultimele documente, indicînd rapida afiliere a ambasadelor la țelurile Revoluției din decembrie, cu modificarea de rigoare a limbajului. Polonia și Ungaria sînt cele care deschid balul: În urma unor negocieri complexe (purtate Între 6 februarie și 5 aprilie), Partidul Muncitoresc Unit Polonez (PMUP) organizează la 4 iunie alegeri libere, pe care le pierde. Opoziția, avînd În frunte sindicatul „Solidaritatea”, formează guvernul, care va fi condus de Tadeusz
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dorința de a-și păstra libertatea prin neimplicare. Alte câteva apariții mai șterse se află în fundalul acțiunii din intenția autorului de a realiza o frescă a unui târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu boieri minunați, cafenele, baluri, politică, dispute electorale, mișcări sociale etc. Unele secvențe atinse de superficialitate, unele clișee întrucâtva sămănătoriste, stilul tern, lipsit de personalitate fac din romanul lui M. o scriere depășită chiar la vremea apariției. Câteva modeste traduceri din Balzac, Daudet, Maupassant întregesc
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
mai diverse pseudonime) revista „Veselia” sau periodicele speciale „Biblioteca Marion”, „Marion la expoziție”, prolificul autor pătrunde într-o realitate pitorească, de bâlci, unde se râde fără răutate, iar dramele pasionale se consumă, într-un patetism ridicol, pe străzi și la baluri. După ce publică facila comedie Talmeș-balmeș (1885), el reunește un număr de proze mai întinse în Viața la mahala. D-avalma (1893). Concurând pentru Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române, volumul a fost respins și criticat pentru superficialitate, monotonie și „schimonosirea” cuvintelor. Totuși, povestirile
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
film la „Gazeta literară”, „Luceafărul” (între 1976 și 1986 asigură „Cronica de film”) și sporadic la ziarele „România liberă”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”. În 1970 debutează ca dramaturg cu Pâlnia și Stamate, dramatizare după Urmuz. Prima piesă originală jucată este Regina balului, în 1981 la Teatrul „Ion Vasilescu”, reprezentată ulterior și de alte teatre. În 1982, la Teatrul TV, i se montează Dragul meu anonim. Piesa Dacă dă Dumnezeu și plouă, scrisă în colaborare cu Denis Dinulescu, este pusă în scenă în
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
predă și în prezent. Își ia doctoratul cu teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea cărții Marthei Bibescu La bal cu Marcel Proust. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a. Autor de studii critice despre literatură și artă, conferențiar pe teme culturale la Geneva și Nantes, pictor, I. desfășoară concomitent și o consistentă activitate de traducător și prozator
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
1991; Practica traducerii literare (Domeniul francez) (în colaborare cu Sorin Barbul și Gheorghe Lascu), Cluj-Napoca, 1992; Sfârșit de vară pe râu, Cluj-Napoca, 1993; Avem examen la francă!, Cluj-Napoca, 2002; Știința și/sau arta traducerii, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Martha Bibescu, La bal cu Marcel Proust, pref. trad., Cluj- Napoca, 1976; San Antonio, Cu muzika înainte marș!, Cluj-Napoca, 1995; Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, Cluj-Napoca, 2001; Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
criza imaginarului, Cluj-Napoca, 2001; Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu Marcel Proust”, ST, 1976, 10; Miron Blaga, „Ținuta obligatorie!”, TR, 1981, 1; Vasile Igna, Confesiunile lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10606; Ilie Călian, Poezia picturii lui Tudor Ionescu, „Făclia
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu Marcel Proust”, ST, 1976, 10; Miron Blaga, „Ținuta obligatorie!”, TR, 1981, 1; Vasile Igna, Confesiunile lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10606; Ilie Călian, Poezia picturii lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10719; Valentin Tașcu, „Glose franceze”, TR, 1981, 38; Carmen
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
însemnări de cronică se găsesc invective și blesteme la adresa inovatorilor care strică tradițiile. Capitala dobândise trei clădiri „moderne“ pe care acest mahalagiu ursuz le condamna cu indignare: teatrul, „capiștea dumnezeilor elinești“, datorat inițiativei domniței Ralu Caragea, „un clup și un bal, unde își schimbă chipurile cu măscări și îmbrăcăminți drăcești și noaptea fac mascaralâcuri în tot chipul, mai rău decât limbile păgâne“66. Ceea ce nu s-a observat este că criticile cele mai înverșunate îi țintesc pe fanarioți și numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Brătianu și Gh. Vîrnav Liteanu, ministrul României la Berlin, Carol avea să fie îndrumat de împărat spre Viena pentru a discuta acolo o alianță defensiv-ofensivă, deși autoritățile de la București doreau un asemenea act încheiat mai degrabă cu Germania. Dincolo de serbări, baluri și diferite petreceri la care, alături de monarh, participă și I.C. Brătianu, sugestia germană dată șefului statului român era o primă dovadă a puținelor obligații pe care erau dispuși să și le asume Bismarck și monarhul său. Cu toate acestea, ținând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
realist-socialistă caracteristică epocii, subordonează cele câteva calități evidente de bun povestitor și portretist care reușește de multe ori să sugereze atmosfera locurilor evocate. Va scrie o mulțime de nuvele și romane, inegale, fără să depășească întotdeauna schematismul tipologic și conflictual. Balul intelectualilor (1961), roman de analiză caracterologică (sau „procesul spiritului mic-burghez”, cum l-a definit Eugen Luca), concentrează întreaga acțiune în doar câteva ore, înfățișând, tendențios, burghezia de provincie la un bal tradițional, ce are loc chiar înaintea alegerilor din 1946
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
inegale, fără să depășească întotdeauna schematismul tipologic și conflictual. Balul intelectualilor (1961), roman de analiză caracterologică (sau „procesul spiritului mic-burghez”, cum l-a definit Eugen Luca), concentrează întreaga acțiune în doar câteva ore, înfățișând, tendențios, burghezia de provincie la un bal tradițional, ce are loc chiar înaintea alegerilor din 1946. Romanul Penumbre (1969), ilustrând crâmpeie din lupta pentru eliberarea ultimelor brazde de pământ românesc, prezintă hiperbolic războiul, văzut ca o grozăvie insuportabilă de către tinerii dintr-o școală de ofițeri din Transilvania
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Nucu, București, 1956; Din satul meu, București, 1956; Zile de iulie, București, 1956; An de școală, București, 1957; Lala, București, 1957; S-a-ntors Achim, București, 1957; Drumul trece prin pădure, pref. Cezar Drăgoi, București, 1960; Călător pe întinsul patriei, București, 1960; Balul intelectualilor, București, 1961; Itinerar neobișnuit, București, 1962; Însemnările unui învățător, București, 1963; Septembrie pe Crișuri, București, 1963; Moștenirea, București, 1964; Servieta Eleonorei, București, 1964; Salcia supărată, București, 1965; Sub cerul toamnei de atunci, București, 1965; Cuib cu viespi, București, 1966
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
atunci, București, 1965; Cuib cu viespi, București, 1966; Penumbre, București, 1969; Nu e senină dimineața, București, 1970; Cheia de fa, București, 1972. Traduceri: Fáy András, Fabule, București, 1955. Repere bibliografice: Dumitru Carabăț, „Cișmele și noroi”, VR, 1954, 9; Gh. Achiței, „Balul intelectualilor”, GL, 1961, 24; Ion Lungu, Un roman izbutit, TR, 1961, 25; Eugen Luca, „Balul intelectualilor” sau Procesul spiritului mic-burghez, VR, 1961, 7; Nicolae Manolescu, „Zile de iulie”, CNT, 1962, 14; Virgil Ardeleanu, „Zile de iulie”, ST, 1962, 3; Dumitru
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
București, 1970; Cheia de fa, București, 1972. Traduceri: Fáy András, Fabule, București, 1955. Repere bibliografice: Dumitru Carabăț, „Cișmele și noroi”, VR, 1954, 9; Gh. Achiței, „Balul intelectualilor”, GL, 1961, 24; Ion Lungu, Un roman izbutit, TR, 1961, 25; Eugen Luca, „Balul intelectualilor” sau Procesul spiritului mic-burghez, VR, 1961, 7; Nicolae Manolescu, „Zile de iulie”, CNT, 1962, 14; Virgil Ardeleanu, „Zile de iulie”, ST, 1962, 3; Dumitru Solomon, „Itinerar neobișnuit”, GL, 1962, 21; Camil Baltazar, „Însemnările unui învățător”, GL, 1963, 10; Valeriu
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Itinerar neobișnuit”, GL, 1962, 21; Camil Baltazar, „Însemnările unui învățător”, GL, 1963, 10; Valeriu Cristea, „Septembrie pe Crișuri”, GL, 1964, 14; Constantin Cubleșan, „Moștenirea”, TR, 1965, 10; Valeriu Cristea, „Moștenirea”, GL, 1965, 14; Ardeleanu, Însemnări, 220-224; Mircea Iorgulescu, Cronica reeditărilor. „Balul intelectualilor”, ARG, 1971, 11; Sorin Titel, „Cheia de fa”, RL, 1973, 30; Popa, Dicț. lit. (1977), 320; Dicț. scriit. rom., II, 781-782; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 76-77. C.Br.
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Împărtășească din experiența ei de femeie la 24 ani: „Rețineți acest lucru: Depinde doar de voi să nu rămîneți Însărcinate. Băieții nu se pot abține, așa că nu trebuie niciodată să vă dați În spectacol. Dacă veți rămîne Însărcinate, veți pierde balul de absolvire și veți fi trimise să nașteți copilul singure.” Menstruația era Încă denumită „blestem” de multe mame, care veneau cu același avertisment legat de pericolul de a face copii. Încă nu existau anticoncepționale. Mișcarea de Eliberare a Femeilor a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ac de Înghesuiți ce sîntem la Dorchester... Înfiorător de multă lume... La Dorchester? Privesc absentă telefonul. Apoi, cuprinsă brusc de frisoane, Îl lipesc cît pot de ureche. Nu aud nici o zarvă În fundal. Nu se află Într-o sală de bal plină de lume, așa-i? Minte. — Becky? Mai ești pe fir? — Păi... Îhm... da. SÎnt atît de șocată, că simt că mă ia cu amețeală. — Și lîngă cine stai? — Stau lîngă... Mel. Cred că trebuie să-nchid, scumpo. — Ok, zic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
O, Doamne! Nu mi-am dat seama. — Evident! Încep să rîd. Doar că asta n-o va ști nimeni, În afară de noi. Mult stimata doamnă Minnie Brandon QC OBE. Domnișoara Minnie Brandon dansa radioasă cu Prințul, Într-o rochie lungă de bal, semnată Valentino... Minnie Brandon a cucerit lumea Într-o fracțiune de secundă... — Da, aprob. Așa o va chema. Mă aplec deasupra pătuțului și-i privesc pieptișorul ridicîndu-se și coborînd, cu fiecare nouă răsuflare. Apoi Îi netezesc smocul de păr și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
intelectul, ca fiind un fel de „nebună a casei”, o sursă de erori și falsuri. E adevărat, au existat În istorie curente și filosofii - precum neoplatonismul, hermetismul Renașterii sau Romantismul - care au acordat fanteziei un rol important, de „regină a balului”, dar În general ea a fost desconsiderată ca o funcție inferioară și imprecisă a sufletului. Astăzi Însă, știm că gândirea prin imagini este mai genuină, mai largă, mai nuanțată calitativ decât gândirea prin idei și noțiuni. Ea folosește senzațiile și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]