3,051 matches
-
trimis Ministerului de Război telegrama nr. 5090 în care s-a comunicat rezultatul unor cercetări asupra mișcărilor subversive: descoperirea de către organele D.P.S.G. a unor „cuiburi bolșevice și comuniste”, dispunând de tipografii secrete și având ca membri „în special studenți evrei basarabeni”. În legătură cu birourile de spionaj, ancheta a dovedit și implicarea unui român basarabean, Timotei Marin, președintele Centrului Studențesc al basarabenilor. Colonelul Florescu, cel care a semnat telegrama, a mai anunțat că, prin descinderi în diverse imobile s-a constatat că „foarte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rezultatul unor cercetări asupra mișcărilor subversive: descoperirea de către organele D.P.S.G. a unor „cuiburi bolșevice și comuniste”, dispunând de tipografii secrete și având ca membri „în special studenți evrei basarabeni”. În legătură cu birourile de spionaj, ancheta a dovedit și implicarea unui român basarabean, Timotei Marin, președintele Centrului Studențesc al basarabenilor. Colonelul Florescu, cel care a semnat telegrama, a mai anunțat că, prin descinderi în diverse imobile s-a constatat că „foarte mulți studenți și studente evrei sunt înscriși la Universitatea locală, purtând asupra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
foarte mulți studenți și studente evrei sunt înscriși la Universitatea locală, purtând asupra lor cărți de student, dar neaudiind la cursuri”, motivând că nu pot proba cu acte că sunt studenți. Ancheta a mai dovedit că multe cămine ale studenților basarabeni și ale celor evrei nu erau decât centre de propagandă comunistă, iar faptul că toți arborau șapca rusească denota că „sunt departe” de a avea sentimente românești. Un student evreu a fost prins, în ziua de 28 martie 1921, în timp ce
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de aderenți. Din acest tabel rezultă că Blocul Muncitoresc se afla „în continuă creștere”, numărul de hitleriști a crescut „vertiginos” în perioada 1934-1936, la fel ca și sioniștii, în timp ce Sindicatul Roșu a dispărut în 1936, la fel ca Liga Creștină basarabeană și Liga Agrară. Aceeași soartă au avut-o Noiștii și Frontul Național Român (aliat Caragea) mișcări trecătoare și fără nici un fel de influență asupra populației. Jandarmii au fost atenționați că au obligația, în continuare, de a preveni și reprima actele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Prelungirea Măgurele nr. 31. Având în vedere sumele investite în deschiderea localului, Serviciul Secret a apreciat că „alte persoane” au investit în această afacere. Problema contrainformativă sesizată s-a referit la atragerea în acest local a funcționarilor și militarilor basarabeni „căutându-se a se exploata anumite imprudențe” în legătură cu serviciul lor, fapt pentru care Mihail Moruzov a recomandat să nu se autorizeze deschiderea localului iar cei trei să fie expulzați din țară. O lună mai târziu, D.P.S. a cerut Secției a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și dotare a agenților, cu sediul central în Brăila (din aprilie 1944) și apoi la Tușnad (din august 1944). Șefii structurii au fost maior Korsek (până în iulie 1944) și căpitan Doknal. Recrutarea agenților s-a efectuat din rândurile refugiaților transnistrieni, basarabeni și bucovineni, la care s-a adăugat personalul cooptat în U.R.S.S. Pe teritoriul românesc, germanii s-au confruntat cu dificultăți întrucât nu au găsit „elemente potrivite” care să accepte colaborarea cu ei. Alte centre de informații au activat pe lângă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Românească, cheia abandon 1940, bucla inclusă în capra 2007, dosul dealurilor cod PIN Podișul Central Moldovenesc, barza singură direcția est, Prepelița prepeliță-capră la trunchi retezat în ras cu solul din unica țară care n-are voie să greșească, partea ei basarabeană planșeul biroului, tăcere, mai ales stăruința să se abțină uitîndu-se toți în somn, nu te-am mai călcat! coatele prinse în mîini, televizorul în șalele posesorului, C LD 561 Toyota punctul șoselei, iaz izul de baltă, deal din Codru cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bestecăie la șosea, suratele pe bancă boabele de rouă gemene între pietre de moară, De la Tisa pîn' la Nistru / Am trăit un veac sinistru! Stănescu Eminescu în vreme, Gornoe "Rompetrol", Ratuș, Măgdăcești "Atelier balansare" pentru "Echilibrare roți", intersecția ocupantului rutier basarabean, de aici dezleagă el tot, cap-compas Brestul în Bielorusia, Poltava, Odesa de Ucraina, buclele pierdute prin vii, turtite de distanțe, Stăuceni de Chișinău, cuvîntul este și contrariul lui, iar dacă l-ai înțeles este în mai mică măsură, primul semafor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
minorităților și avea să fie introdusă o reformă agrară. În noiembrie 1918, după ce armata română preluase controlul deplin asupra ținutului, Consiliul și-a retras condițiile. Generalul aflat la comanda trupelor de ocupație a dizolvat apoi acest organism, astfel încît administrația basarabeană autonomă a dispărut. Măsurile care au dus la unire au fost ulterior energic contestate de guvernul sovietic. În 1924 a fost înființată pe pămînt rusesc o Republică Populară Moldovenească, aceasta pretinzînd că reprezenta autoritatea legitimă din Basarabia. Argumentul ei era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
niște plute improvizate - așa mi-a povestit mai târziu -, au înaintat ca prin brânză spre Nistru, dar au dat lupte grele la Tighina și la Țiganca. Mărturie stau, și astăzi, cimitirele pline de cruci (cimitire lăsate acum în paragină de basarabenii pro-ruși). De la Odesa, în primăvara lui 1942, taică-meu a venit într-o permisie de câteva zile, împreună cu moș Ion. Ascultam cu sufletul la gură cum își povesteau unul altuia, la un pahar de vin, cum au scăpat cu zile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a factorului ce a generat inițiala fragmentare. E pericolul care ne paște de când alte capricii au transformat Prutul În hotar și au Început să deznaționalizeze Basarabia. Ecologia ne Învață Însă și cum să evităm acest pericol: să Înlesnim relațiile fragmentului basarabean cu restul biocenozei românești, cum demult transhumanța a făcut-o Între Moldova, Muntenia și Ardeal. „Radiosfera“, 24 ianuarie 1997, ora 12,27 6. Nu tăiați rădăcinile copacului! Nu sunt istoric și nici politician. Sunt Însă român. Și, pentru ca să exist, a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și Ardeal. „Radiosfera“, 24 ianuarie 1997, ora 12,27 6. Nu tăiați rădăcinile copacului! Nu sunt istoric și nici politician. Sunt Însă român. Și, pentru ca să exist, a trebuit ca părinții să se Întâlnească la Roman. Unul venea dintr’un sat basarabean, celălalt din Cernăuți... Iar asta s’a putut pentru că a existat o Românie Întreagă... Nu e primul caz, dar poate fi ultimul. Căci ni se oferă o prăjitură (oare à la Medici?) cu multă frișcă și cu moțul de rigoare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cultivat-o mai Înainte de a le-o da, poate Împreună cu prințesa care i-a creștinat: bizantinii. Rușii doar i-au exploatat o caracteristică: pretențiile reduse la sol și muncă, În schimbul unei producții nu atât mari cât calitative; vorba unui prieten basarabean: cu asta au câștigat rușii războiul. Deși Încadrată Între cereale, doar ca utilizare, și n’are nimic comun cu gramineele, fructele hrișcăi au o compoziție chimică asemănătoare, dar calitatea proteinelor este mai bună, apropiindu-se de cea a leguminoaselor; mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nimeni alta decât domnișoara Pop, se răsucește acum În groapă la auzul noului meu proiect: nici mai mult nici mai puțin decât un dicționar moldoviniesc-român. Ați zâmbit? Foarte bine. Eu fac aproape zilnic haz pe această temă cu prietenii mei basarabeni. Acum Însă râd mânzește. Căci primul articol, scris deja, e sortit coșului; și-or mai fi motive. De pildă, cuvântul pepene - tot e sezonul lui de vreo lună și va mai fi - definind, zice-se, doi frați: harbuzul și zămosul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei, căci implementarea unei invenții mai naște câteva. Deocamdată suntem doar „perspicaci și actuali“, așa cum afirmă o diplomă acordată de Agenția de stat pentru protecția proprietății industriale a Republicii Moldova. Drăguți moldovenii ăștia, mai ales că și eu sunt pe jumătate basarabean, lucru necunoscut Însă domnului Nicolae Țăran, semnatarul opiniei. Și tot deocamdată ne bizuim pe verificarea pe un model de laborator, dar care nu poate răspunde tuturor cerințelor aplicării, precum menținerea sterilității. Ne mai bizuim, Întru convingere, pe păcatele hemodializei, așa cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
roata românească va șchiopăta, hurducându-ne chiar și pe autostrăzile netede ca’n palmă ale Europei. V’am Întristat? Eu sunt mai dihai, căci Însăși existența mea datorează totul acelui 1 Decembrie 1918 care a condiționat adunarea și amestecarea sângelui basarabean, bucovinean și ardelean care-mi curge prin vene. 11. Supraviețuire Supraviețuirea e prima grijă a oricui, dar nu oricine e Înzestrat cu armele necesare ori barem poate impune respectul. Dar și bicisnicii trebuie să trăiască pentru ca mediul să fie exploatat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ruse pentru încheierea păcii de la București. Noul guvernator a fost ajutat în conducerea oblastiei (provinciei autonome) numai de boieri pământeni, reuniți într-un sfat obștesc, asemănător cu Divanul Domnesc de la Iași. El a numit ispravnici ai ținuturilor pe acei boieri basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ființă o comisie care trebuia să studieze amănunțit modul de reorganizare juridico-administrativă a Țării Moldovei, care avea să se aplice și în Basarabia. Numai după adoptarea acestor măsuri, menite a liniști populația s-a ajuns, în anul 1816, ca locuitorii basarabeni să depună jurământul de credință față de țar, amânat din an în an și aceasta numai în urma stăruitoarelor sfătuiri ale mitropolitului Gavriil Bănulescu. Regimul moderat de autonomie aplicat provinciei a suferit o serioasă diminuare o dată cu înlăturarea rezidentului Bahmetev de la putere, în 1820
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Ismailul, adică, Bugeacul sau Basarabia propriu-zisă. În anul 1871, nemairespectându-se tradițiile și obiceiurile locale, drepturile și privilegiile unor stări sociale, Basarabia a fost transformată din oblastie în gubernie și asimilată celorlalte provincii ale imperiului. Procesul de integrare a provinciei basarabene în structurile imperiale era aproape desăvârșit și limba română eliminată total din administrație, din școală și din biserică. În privința politicii de integrare a Basarabiei, a mai existat și un alt motiv care a grăbit procesul de integrare a provinciei, cel
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
să le confere un caracter rusesc. De asemenea, în Basarabia, reforma agrară a fost aplicată mult mai târziu decât în celelalte provincii ale Imperiului, iar decretul de emancipare a iobagilor, din anul 1861, nu a avut efect și asupra țăranilor basarabeni, ci numai a iobagilor aduși din Rusia și statorniciți pe pământul Basarabiei. Lipsită de drepturile elementare, izgonită de pe pământurile sale, obligată să părăsească obiceiurile și legile tradiționale, să adopte o altă limbă, în care trebuia să învețe și să asculte
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în jurul anului 1870-1871, însă rusificarea Basarabiei nu a încetat niciodată, ea a continuat și s-a intensificat și în deceniile următoare. Cu toate mutațiile de populații și colonizările masive, pe care Rusia țaristă le-a făcut în Basarabia, ponderea populației basarabene au continuat s-o dețină tot românii. Izbucnirea războiului ruso-româno turc în anul 1877, la care România a luat parte pentru consfințirea pe câmpurile de bătăliei a Independenței sale, proclamată în Parlamentul de la București la 9 mai 1877 și mai
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
agrară și altele. În scurtă vreme partidul a dobândit o popularitate deosebită în toată Basarabia și-n rândul tuturor categoriilor sociale. În luna aprilie, la Chișinău, dar și-n alte localități ale Basarabiei, s-au ținut întruniri în care românii basarabeni își spuneau cuvântul cu privire la organizarea patriei lor. Primul Congres al țăranilor din Basarabia, care a avut loc la Chișinău în zilele de 21 23 mai 1917, a subliniat necesitatea unei largi reforme agrare, iar Congresul corpului didactic din Basarabia, din
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-l ca Președinte pe Pantelimon Erhan. Declarația Sfatului Țării a fost primită cu mare bucurie și în România, reliefându-se renașterea puternică a mișcării de eliberare din Basarabia, după un secol de stăpânire străină, cu consecințe foarte grave pentru românismul basarabean, insistându-se, totodată, asupra importanței momentului în continuarea luptei pentru realizarea idealului național. Sfatul Țării și Consiliul Directorilor, cu toate măsurile luate, nu au putut ameliora situația care a devenit deosebit de gravă, în primele zile ale anului 1918. Anarhia bolșevică
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
practic. Pentru toată lumea era clar că Republica Moldovenească nu putea să rămână independentă. Populația era pregătită pentru acest act, se aștepta numai momentul împlinirii lui. Proclamarea republicii independente nu era decât un expedient vremelnic în calea dezlegării definitive a chestiunii basarabene. Problema Basarabiei s-a complicat foarte mult ca urmare a pretențiilor pe care Ucraina le ridica asupra Basarabiei, ceea ce reprezenta un real pericol pentru românii dintre Prut și Nistru. La începutul tratativelor de pace de la Buftea-București, guvernul ucrainean, care încheiase
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de vedere etnografic, economic și politic, forma o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei. În aceste condiții, guvernul Ucrainei cerea să i se admită participarea la tratativele de pace de la București. Autoritățile de la Kiev își arogau dreptul de a include delegații basarabeni în cadrul delegației ucrainene și nu acceptau posibilitatea unei delegații aparte a Basarabiei independente. Ministrul de Externe german, Kuhlmann, pe care primul ministru român îl asigurase, din motive tactice, că România dorea să vadă în Republica Moldovenească un stat independent, considera
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]