3,424 matches
-
Farfara, care cunoștea firea placidă a fiicei sale, își zicea că nu e politicos a întoarce spatele brusc unui om șarmant, căzut în dizgrație. Pomponescu apăru și el în salonul soției sale, îmbrăcat în nelipsitul lui smoching, ornamentat cu o batistă imaculată. G. Călinescu Sărută mâna doamnei Farfara cu multă gentileță, întrebînd-o de sănătatea ei și a Ioanei. În special insistă asupra acesteia din urmă. - Ce mai face artista noastră? Ce mai cîntă? Madam Farfara îl informă că Indolenta deținea rolul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
l-am pomenit vreodată îmbufnat. Și gîndește-te că se află într-o situație destul de neplăcută. A doua zi Pomponescu ieși ca de obicei din dormitor bine bărbierit și îmbrăcat cu îngrijire într-un costum de zi, căruia nu-i lipsea batista fantezi la piept. La cafeaua cu lapte întrebă cu o nuanță de glumă pe madam Pomponescu-mamă ce mai scrie în Universul și ce evenimente catastrofale se petreceau în lume. Aceasta îi răspunse că nu e nimic important, numai comunicate de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
referitoare la starea afectivă (dispoziție, tensiune, frică) sau la comportamentul manifestat în timpul convorbirii. Tabelul nr. 3.1. Exemplu de itemi din Scala lui Hamilton Comportament general Comportament fiziologic Tensionat, neliniștit; agitație nervoasă (mâinile, își freacă degetele, strânge pumnii, ticuri, strânge batista), instabilitate, mișcări du-te-vino, tremuratul mâinilor, frunte încruntată, facies tensionat, creșterea tonusului muscular, respirație sacadată, paloare facială. Își înghite saliva, eructații, tahicardie în repaos, ritm respirator mai mare de 20/min., reflexe tendioase vii, tremurături, dilatație pupilară, transpirație, clipit. b) Scala
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
într-un apartament de bloc din Militari, trăiseră, scăldați pe jumătate în must, o toridă scenă de amor pe patul de struguri din cadă. Două-trei doamne, care ascultau povestea cu paharul gol în mână, au părăsit biroul în grabă, cu batista la gură. Atunci am avut revelația că morala are ca premisă imaginea de sine reflectată în ochii celorlalți și că, dacă imaginea aceasta rămâne "la sine" ― omisă, latentă și ascunsă cu grijă ―, morala poate deveni la limită ticăloșie discretă. Colegul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comedie în 3 acte de Dumanoir și Bieville. Această lucrare dramatică e din genul acelor elegante comedii din vremea "renașterei romantice" de sub Ludovic-Filip în cari intriga - în genere foarte interesantă - stă în legătură cu un obiect real neînsemnat, de ex. c-o batistă, c-o scrisoare, {EminescuOpIX 274} c-o carte de joc, c-un pahar cu apă. S-ar putea numi comedia efectelor mari cu mijloace mici. Unul din maiestrii tecnici ai acestui gen a fost fără îndoiala Scribe. Astfel în "Paharul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vrei să preiei o îmbunătățire asupra ta, tu, scroafă în călduri? Vrei chiar să faci un om mai bun din omul din tine? (Herta face semne că e de acord și e lăsată liberă. Cade la podea și scoate o batistă, pe care o ține la nas) HASI: Domn' Karli, sunteți un om primitiv, dar nu sunteți un băiat rău. KARLI: Merci, madam Hasi, o să mă gândesc la asta. FOTZI: Absolviți-mă și pe mine, domn' Schweindi, doresc să primesc și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în viață Și o frizură de înger sub pălăria cea mare Ha Și toți l-ar linge leorpăind pe ăla pe picioarele lui înfipte Și-or să se cațăre în toți copacii mai înalți Și or să facă semne cu batistele lor murdare Și toate muierile or să-l caute pe ăla din ochi ca pe o fiară a orașului Puiul de copil se va preface că se sacrifică până când va fi aspirat într-o poezie (cu voce prefăcută) Lumea întunecată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Există temerea izbucnirii unor epidemii. EA: Ce lipsit de aciditate. Dar cu adevărat fără acid este conștiința că mii de morți putregăcioși putrezesc în aceeași zonă ca un Othelo la operă, care ar putea muri în realitate. Câteva lacrimi, o batistă cu vomă și niște pantaloni plini cu rahat. EL: Se construiește o ipoteză, ca să se poată susține totul și să fii auzit de un anume lucru. Ești aiurit de un ceva ce placi și săvârșești singur cea mai mare fărădelege
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în pețit” pentru a cere consimțământul de la părinții fetei. În duminica următoare, dacă înțelegerea era făcută, părinții fetei veneau la viitorii cuscri pentru a stabili zestrea și data logodnei. Până la logodnă tinerii își făceau reciproc daruri care constau în mărgele, batiste ș.a. Logodna se făcea de obicei la casa fetei, iar nunta la casa băiatului. Cu ocazia logodnei, în farfuria cu boabe de grâu și bomboanesemn al bogăției - erau ascunse inelele. În timp ce logodnicii le căutau spre a și le pune pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o săptămână înaintea nunții, începeau pregătirile pentru această mare petrecere. Se făceau cumpărăturile de rigoare și se stabileau și se procurau și darurile de nuntă pentru nași, socrii mici și socrii mari. Tot în acest interval de timp, se brodau batistele cu monograma miresei, se croiau și se coseau hainele mirelui, se cumpărau beteala, florile de pus în piept, rochia și voalul miresei și se tocmeau lăutarii. La nunțile din aceste sate cântau fanfare ca cea de la Doagele sau cea a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu tacâmuri, o găină friptă, pâine, plăcintă, pentru ca să aibă ce mânca pe drum . Se leagă batiste la cai și la lăutari și alaiul pleacă la locuința mirelui. Când se ajunge acolo se strigă: „Bună ziua soacră mare, Îți aducem norișoară Și mândruță și frumoasă Și bună de casa voastră”. Dacă se întâlnesc două nunți, miresele nu trebuie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după slujba de înmormântare) ș.a. Bocetul în zona noastră nu este rimat. Fiecare își plânge necazul în manieră proprie. Cortegiul funerar de la înmormântare era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia cu colaci și colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite „capete”, aveau următoarele forme
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul bărbat. Fata, pe întuneric, lega un par dintr-un gard cu o batistă. Dimineața, fata mergea și constata înfățișarea parului: dacă acesta e frumos cioplit, așa va fi și iubitul așteptat. Cel mai răspândit ritual de „citire a viitorului” a fost obiceiul punților. Puntea era alcătuită din două crengi în formă de furcă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poalili udi,/Pânâ n-o veni la Doina,/ Pân’ n-o lua pi Doina,/ Pân’ nu s-o căsători cu Doina./ Dacă- i adevăratul ursitor al Doinei/ Să să înghisăză Doina/ La masă mare stând/ Cu ursitorul ei alături șezând /Batista albă schimbând,/ Pâini albă mâncând./ Dacă Doina n-a avea ursitori/ Să înghisăză o neagră călugăriță/ Prin pădure umblând,/ Lână neagră torcând,/ Caraoțchi să îl aduci/ Iute ca gândul,/ Tare ca vântul,/ Cu mânili întinsă/ Cu inima aprinsă,/ Cu gura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori de trandafiri și curpeni înfloriți, folosind tehnica „în cruce”. Minunat erau împodobite și batistele de mână, cele de mireasă, precum și ștergarele socrilor, care se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de pânză, fiind încheiate pe mijloc cu dantelă făcută cu acușorul. Pe timpul foametei care a năpăstuit și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai multe ape. Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul împletit în două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
schimbau pieptănătura, purtând părul împletit într-o coadă, cu coc la spate și umblând descoperite. Din momentul în care treceau în rândul nevestelor își prindeau părul în două cozi, legate la ceafă, fixate cu ajutorul a două-trei spelci, peste care puneau batistă albă și bariș 2. Bătrânele mai purtau peste batista de cap și casânca 3 neagră, iar la lucru în câmp, batistă pentru cap de culoare albă, cu dantelă pe margine. Batista de cap, din pânză albă de casă și mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coc la spate și umblând descoperite. Din momentul în care treceau în rândul nevestelor își prindeau părul în două cozi, legate la ceafă, fixate cu ajutorul a două-trei spelci, peste care puneau batistă albă și bariș 2. Bătrânele mai purtau peste batista de cap și casânca 3 neagră, iar la lucru în câmp, batistă pentru cap de culoare albă, cu dantelă pe margine. Batista de cap, din pânză albă de casă și mai recent pânză de târg, era de formă pătrată, îndoită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rândul nevestelor își prindeau părul în două cozi, legate la ceafă, fixate cu ajutorul a două-trei spelci, peste care puneau batistă albă și bariș 2. Bătrânele mai purtau peste batista de cap și casânca 3 neagră, iar la lucru în câmp, batistă pentru cap de culoare albă, cu dantelă pe margine. Batista de cap, din pânză albă de casă și mai recent pânză de târg, era de formă pătrată, îndoită pe diagonală. Aceasta se lega la spate de către fetele necăsătorite și într-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceafă, fixate cu ajutorul a două-trei spelci, peste care puneau batistă albă și bariș 2. Bătrânele mai purtau peste batista de cap și casânca 3 neagră, iar la lucru în câmp, batistă pentru cap de culoare albă, cu dantelă pe margine. Batista de cap, din pânză albă de casă și mai recent pânză de târg, era de formă pătrată, îndoită pe diagonală. Aceasta se lega la spate de către fetele necăsătorite și într-o parte, cu „fleoanță”4 sau „fleontiță”5 de către neveste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
formă pătrată, îndoită pe diagonală. Aceasta se lega la spate de către fetele necăsătorite și într-o parte, cu „fleoanță”4 sau „fleontiță”5 de către neveste. Era ornamentată pe frunte precum și pe colțul care cădea pe spate cu horboțică și mărgele. Batista se aplica pe cap în așa fel încât un colț să cadă pe spate, iar porțiunea cu horboțică, mărgele și fluturi metalici pe frunte, pentru a proteja împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau foarte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau simple, pe când cele de sărbătoare aveau alesuri 4 și mărgele, fiind denumite după felul ornamentului: „cu puișori”, „cu iconiță”. Pentru perioada rece, peste articolele vestimentare purtate pe timp de vară, se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
determinarea paraziților- taenia echinococus, care produce chistul hidatic pulmonar; 5. examen citologic pentru determinarea celulelor maligne atipice în cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare. Materiale necesare: cutii Petri sterile; - recipiente din plastic cu capac, sterile de unică folosință 3 bucăți pentru BK; - batiste igienice; mască facială sterilă, mănuși sterile. Pregătirea pacientului: Psihică: se informează bolnavul, se explică necesitatea examenului și pe scurt tehnica, se ia consimțământul ; Fizică : se sfătuiește bolnavul să nu mănânce, să nu fumeze, să nu mestece gumă, să nu se
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
de o săptămână. Adăugați 2 linguri de lumânărică și o lingură de muguri de plop la un ibric cu apă clocotită. Inhalați aburii. Inhalații cu ulei de pin, mentă, lavandă și cimbru de grădină, câteva picături, pe un tampon sau batistă. Sinusurile mai pot fi decongestionate prin: Ceaiuri din cimbru de grădină, rozmarin, scorțișoară, nalbă de grădină, nalbă de pădure, 2-3 căni pe zi. Mestecare de fagure de miere, de mai multe ori pe zi. Inhalații cu vapori de ceai din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ceaiul de pelinariță, de sclipeți și de flori de soc calmează durerile de dinți la copii. Comprese cu hrean. Se rade un sfert de rădăcină și se amestecă cu 2-3 linguri de apă, iar terciul rezultat se Întinde pe o batistă sau pe un tifon și se așează pe obraz, În dreptul dintelui dureros. Comprese cu varză creață. Se bat câteva frunze până devin moi, se așează pe un pansament și se țin pe obraz În dreptul dintelui care provoacă durerea. Se freacă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]