4,262 matches
-
calitatea descrierii unor procese psihice. Romanul Sfântul Părere (1930), retipărit mai târziu (1942) cu titlul Cazul Magheru, are o versiune mult modificată și amplificată în 1971. Este o abordare sui-generis a devenirii personalității umane de excepție, prin relatarea unor momente biografice aparent disparate. Intenția principală e de a demonstra cum, paralel cu rațiunea, un rol la fel de important în desfășurarea unei vieți îl are subconștientul. Accentul epic cade pe relatarea unei experiențe senzaționale, care determină o activare extremă și o purificare a
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
a operei, adică a puterii ei de sugestie și a mijloacelor de realizare. Criticul nu este dator să se preocupe de toate aceste aspecte, însă D.-G. propune o perspectivă „totală” asupra literaturii, într-o încercare de a îmbina critica biografică și psihologică cu cea sociologică, deterministă și, abia în ultimul rând, cu cea estetică și stilistică. Accentul cade pe explicarea sociologică, având ca principale obiective relațiile dintre literatură și mediu, idealurile sociale și morale ale artistului. Este o critică de
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
în exterior și al realizării unor imagini cu suficiente virtuți plastice, semn al trăirilor pozitive, ca efect al receptării frumuseții luminoase, nealterată de intruziuni, inevitabil ochiul se întoarce spre interior, „peștera ființei mele”), în care „e negură nebiruită”. Un accident biografic (moartea soției, care a determinat și confesiunea în proză Pietate, 1930) acutizează și mai mult stările negre ale poetului, torturat de amintirea iubitei, generând în volumele Cenușă sfântă (1930; Premiul Societății Scriitorilor Români), Elegii (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români și
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Liniști de schituri de Radu Gyr. La rubrica „Reviste” sunt inserate scurte note de prezentare a unor numere din „Gândirea”, „Universul literar”, „Viața literară” sau din reviste franceze, italiene și maghiare. Rubrica „Note” cuprinde date biografice ale unor scriitori și informează despre apariția de cărți și periodice. Ca orice publicație magazin, F. are și o rubrică de anecdote, intitulată „De clacă”, la care ulterior se va renunța. Traducerile reprezintă o preocupare constantă a redactorilor. Apar tălmăciri
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
Mineiele de Râmnic au rezistat în timp, fiind reproduse și după două sute de ani de ortodoxie românească, și au marcat o dată importantă în istoria limbii literare. Repere bibliografice: Ghenadie Enăceanu, Mitropolia Ungro-Vlachiei. Filaret II, BOR, 1881, 5, 7; Melchisedec, Schițe biografice din viața mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret II-le. 1792, București, 1886; N. Iorga, Viața unui mitropolit de altădată: Filaret al II-lea, CL, 1901, 11, 12; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 433-434, II, 299-302; Niculae Șerbănescu, Episcopii Râmnicului, MO, 1964, 3-4
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
pretindeau autoritățile. Revista își propune, potrivit declarației redactorului, să contribuie la răspândirea unor cunoștințe generale, mai ales de artă și literatură; orice luare de poziție politică este exclusă; intenția lui Vulcan e de a tipări literatură originală și traduceri, articole biografice, contribuții de istorie, lingvistică sau estetică, scrise în „stil ușor”. O completare a acestui program sumar este făcută într-o scrisoare din 9 aprilie 1865, pe care Vulcan o adresa lui G. Barițiu, ale cărui inițiative sociale și publicistice îi
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
balada Miorița. El afirmă că data reală a venirii pe lume a poetului este 20 decembrie 1849, pe care poetul a declarat-o la Junimea și în foaia matricolă de la Berlin, 15 ianuarie 1850 fiind data botezului. Un alt aspect biografic investigat de F. este drumul de la Cernăuți la Blaj, părerea lui fiind aceea că poetul a urmat ruta Vatra Dornei-Bistrița- Reghin-Târnăveni-Blaj. Nu este, de asemenea, de acord cu exegeții potrivit cărora Eminescu ar fi fost „propriu-zis” membru al cercului literar
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
București, 1974 (în colaborare); J.W. Goethe, Afinitățile elective, București, 1975; Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Civilizația Islamului clasic, I-III, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Samoilă, Ziaristica, București, 1932, 261-265; E. Filotti sărbătorit de Sindicatul Ziariștilor, FCL, 1935, 1268; [Informații biografice] „Anuarul diplomatic și consular al Regatului României”, 1942, 73, 78-79, 126; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 77-78; Ornea, Tradiționalism, 177-180, 351-355; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984, 64; Constantin Darie, Eugen Filotti, ALA, 1991, 74
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
, Samuel, tipograf și editor. În ciuda precarității unor date biografice, nu lipsesc informațiile privind identitatea și activitatea tipografului sas din Sibiu. F. este fiul mezin al preotului evanghelic Johann Filtsch. Își însușește de tânăr meșteșugul de tipograf la firma lui M. Hochmeister, desăvârșindu-și pregătirea profesională la Viena și Leipzig
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
lideri. După ce au fost identificate aceste relații patron-client, un analist poate, observând promovările și retrogradările clienților, să determine poziția adoptată de protectorii lor de nivel înalt. A face acest lucru necesită totuși întocmirea și menținerea unei vaste baze de date biografice. Ar presupune parcurgerea tuturor ziarelor importante și a tuturor emisiunilor de știri, înregistrarea fiecărei știri care indică promovarea, retrogradarea sau transferarea unui oficial ori care stabilește legătura între doi oficiali și introducerea în computer a bazei de date rezultate, astfel încât
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
analiștilor de informații. De exemplu, după cum am arătat deja, culegerea și analizarea unui număr mare de informații nesecrete pot contribui la o mai bună cunoaștere a unei societăți închise, cum sunt fosta Uniune Sovietică, China și Coreea de Nord. Documente conținând date biografice (referiri din ziare cu privire la partide și oficiali ai guvernului, pozițiile lor, promovări, călătorii și așa mai departe), de exemplu, pot fi analizate pentru a clarifica relațiile lor cu oficiali, luptele interne în cadrul partidelor și alte aspecte de acest gen. Elaborarea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
societăți închise, pot exista informații din surse deschise care, dacă sunt analizate cum trebuie, dezvăluie mult mai multe lucruri despre viața politică decât la primă lectură. De exemplu, după cum am menționat în cazul culegerii de informații din surse deschise, informațiile biografice (cum ar fi faptul că A pare să-i fie recunoscător lui B pentru promovările sale anterioare) despre liderii unei țări pot fi analizate pentru a avea o imagine despre luptele interne; chiar și într-un regim ce afișează public
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sisteme fixe de apărare, echipamente militare, aprovizionare. Flota militară: ordinea de luptă, flota, echipamente maritime de coastă, spațiul aerian maritim, aviația militară: ordinea de luptă, flota aeriană militară, echipamente de zbor mai ușoare decât aerul, aprovizionare; VIII. Anexe speciale. Date biografice referitoare la membri importanți ai guvernului. Terminologie geografică locală. Descrierea râurilor, lacurilor, canalelor. Listă și caracteristici ale centralelor electrice. Descrierea drumurilor. Listă cu aerodromurile și principalele piste de aterizare. Listă cu principalele linii telefonice și de telegraf. Bani, unități de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
final, care vrea să spună că aparențele înșală, nu le smulge din sălciu. Rar, schițele acestea se interferează cu literatura (Frunzele veștede, Gelozie). Un prinos de nemăsurată admirație, când smerit până la prosternare, când euforic peste poate, se revarsă din „notele biografice”, în ton encomiastic, închinate reginei Carmen Sylva (Regina noastră, 1914). Interes prezintă, ca aport documentar, amintirile din pribegie (Amintiri din Rusia, răsfirate în „Ararat”). Ele captează ceva din pulsul violent, haotic al încrâncenatelor evenimente ce au constituit începutul „aventurii bolșeviste
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
sunt constante ale meditațiilor. Interesante sunt ideile despre importanța elementului convențional și a inefabilului în creație, despre metaforă și simbol, despre rolul fanteziei și al inspirației. Forța de atracție a eseurilor rezidă în erudiție și în intuiția artistică, în amănuntul biografic conjugat cu impresiile personale, în însemnările de lectură dublate de reflecții asupra esenței actului de creație. Chiar și atunci când a încetat să mai scrie eseuri propriu-zise M. și-a trecut reflecțiile în poezie, proză, poem, în prefețe la mai tinerii
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
de gândire și de sentiment, pe care le-a determinat contactul imediat și perpetuu cu operele”. Interesat de documente de arhivă, monografistul român privea lucrurile în perspectivă dihotomică (viața și opera), punându-se „la curent cu cercetările noi”, valorificând fapte biografice și bibliografice, surse de tot felul, pentru ca în lumina lor să confrunte, să rectifice interpretări anterioare sau să revină asupra propriilor afirmații; studiile despre Alexandrescu și Negruzzi comportă, de altfel, câte trei versiuni, iar acela despre Asachi, două. Un sens
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
și o suavă Mili, soție a funestului Lică. Naratorul, un observator în contemporaneitate, e un moralist amar. Romane ale iubirilor lui Eminescu sunt Mite (1934) și Bălăuca (1935), contestate la vremea lor de N. Iorga și de G. Călinescu. Datelor biografice verificabile li se suprapun trăsături fictive, derivate din lirica poetului, de unde un serafism romantic patetic, alternând cu sentimentul incompletitudinii ca sursă de nefericire. Dacă orizontul erotic eminescian e unul de lungă așteptare neîmplinită, de perpetue neliniști și exaltări, dacă totul
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
din deceniul anterior își leapădă bucuros armura donquijotismului lucid în favoarea unui nedisimulat epicureism al lecturii. Ce îl interesează nu este să facă o istorie a jurnalului intim (deși o astfel de schiță există în carte) și nici un tratat despre literatura biografică, ci să încerce o definire în etape a jurnalului și, în fine, a jurnalului intim al scriitorului sinucigaș. Un eseu, așadar, despre interferențele unei specii literare cu marea temă a morții, realizat plecând de la texte ale unor scriitori precum Seneca
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
Manolescu, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, Iași, 1999; Tony Judt, România la fundul grămezii, Iași, 2002. Repere bibliografice: Al. Călinescu, „De veghe în oglindă”, CRC, 1989, 16; Val Condurache, Literatura la mașina de scris, CL, 1989, 7; Ramona Fotiade, Arta ficțiunii biografice, VR, 1990, 1; Florin Manolescu, Aventura rescrierii, LCF, 1990, 22; Bucur Demetrian, Descrierea operei, R, 1990, 6; Ioan Holban, Să nu mai scrii? Ce e de făcut?, CRC, 1990, 38; Mircea Țicudean, Ieșind din garsoniera de fildeș, APF, 1991, 6
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
a lăsat o biografie scrisă de mâna lui, poate opera cea mai cunoscută a vechii literaturi creștine, iar prin intermediul epistolarului și al prefețelor la diversele sale scrieri ne permite să-l urmăm pas cu pas datorită neobișnuitei abundențe de date biografice. Dacă autobiografiile în general trebuie să fie examinate cu precauție în privința reconstrucției obiective a faptelor, nu trebuie să uităm nici o clipă că această precauție trebuie să fie folosită de noi într-o măsură și mai mare în cazul Confesiunilor lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de epopee hagiografică, intenția lui fiind aceea de a compune un text comparabil cu epopeea biblică, a inserat aici momente de reflecție și de elevație lirică. Primele trei cărți erau deja terminate atunci când poetul a găsit și un alt material biografic, adică cele două Dialoguri pe care Sulpicius le adăugase la biografia sfântului. De aceea, Paulin scrie o a patra și o a cincea carte, în timp ce în a șasea, având în vedere ceea ce ne spune într-un prolog în proză, el
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acum introducerea lui P. Évieux la Cyrille D’Alexandrie. Lettres festales I-VI. Introduction générale par P. Évieux; introduction critique, texte grec par W.H. Burns; traduction et annotation par L. Arragon (și alții), SChr 372, Cerf, Paris 1991 (partea biografică la pp. 11-72). Totodată: Kyrilliana. Spicilegia edita sancti Cyrilli Alexandrini XV recurrente saeculo, Le scribe égyptien, Le Caire 1947. Despre Chiril în general: J. Mahé, Cyrille (Saint), patriarche d’Alexandrie, DThC III, 1911, col. 2476-2527. b) Opere exegetice Vechiul Testament Activitatea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
succed întrebarea unui discipol, răspunsul unui maestru, și eventual o cerere de clarificare urmată de un nou răspuns; (2) o sentență care nu e un răspuns la o întrebare, ci e extrasă dintr-o conversație colectivă; (3) o scurtă anecdotă biografică ce echivalează cu o maximă în virtutea învățăturii pe care o conține; (4) o poveste mai lungă care a existat în mod autonom înainte de a fi inclusă într-o culegere; (5) extrasul dintr-o operă literară (de ex. din Ioan Cassian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Patimile Sfântului Artemie care a fost martirizat în vremea lui Iulian Apostatul, scriere întocmită de un monah necunoscut, Ioan din Rodos, sau din diverse pasaje din lexicul bizantin de la Suda (sau Suida), ori dintr-o compilație târzie cu caracter biografic intitulată Viața lui Constantin. În afară de această Istorie bisericească, Filostorgios ar mai fi scris și alte opere: o apărare a creștinismului contra faimoasei scrieri polemice a lui Porfir, și o scriere encomiastică dedicată lui Eunomius, scrisă cu multă căldură și plină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
irlandez și continental. Predilecția pentru dramaturgie este evidentă și în Orientări în literatura străină (1958), deși aici sfera de interes depășește substanțial problemele teatrului, care continuă să ocupe totuși primul loc. Expunerea densă, cu incursiuni istorico-literare, probează, pe baza argumentelor biografice și artistice, încadrarea scriitorilor în epoca modernă. Dintre aceștia, Shakespeare se va instala definitiv în preocupările exegetului. Capodoperele „divinului brit” sunt considerate din perspectiva gândirii de tip renascentist; orizontul lor vast și polimorf este sondat prin tipologie, intrigă, varietatea de
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]