2,387 matches
-
ei. Generozitatea sa nu este jucată: sinceritatea adeziunii sale la democrația populară îl face cu atât mai important în ecuația teatrală. Prietenia cu Mitică Ionescu este cărămida pe care se ridică edificiul fabricii comuniste. Omul de bună credința nu poate birui în absența sprijinului dezinteresat al PMR. Organizația de bază este adevărata familie a lui Biserică. Ea este Biserica în care se regăsește Spiridon cel bun. Impulsul ce va dărâma întreaga arhitectură contra-revoluționară este dat, natural, de presa democrat-populară. Textul din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
perfect trăirilor transmise de eul poetic, ci este ea însăși una dintre cauzele acestei degradări, invazia abisalului, a instinctualului pe care asemenea elemente ale spațiului exterior le simbolizează coincide cu moartea sufletească: "Prin sângele nostru vin câinii de ling -/ ne biruie iarba, ne mistuie somnul" (Partitură). Viața însăși este doar descompunere și atunci nici rememorarea trecutului nu mai poate fi cale de recuperare a forței vitale, ci alunecare spre neant, iar uitarea cuvântului, a logosului echivalează cu pierderea capacității de a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
v. Versuri, EPL, 1961, p. 144), însă geamătul bacovian, expresie a unei suferințe atroce, e mai profund decît cel din poemul autorului clasic. Acesta evocă încleștarea dintre vînt (barbar din nord) și „regele codru”: „Și codrul se-ndoaie;/ Și-l biruie vîntul,/ Rîzînd îl zugrumă/ Și-i rupe vestmîntul,/ Și părul i-l smulge/ Și-n văi îl aruncă”. (ib., p. 145) 9.Vieți paralele, Traducere de N.I. Barbu, Ed. Științifică, 1960, p. 82. 10. Ibidem, p. 83 ,,Am greșit colosal
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
copist în Direcțiunea învățămîntului Secundar și Superior. Strategia lui Bacovia a fost strategia așteptării. în aceasta i-a întrecut pe toți. Etica lui Bacovia este o construcție pe deasupra accidentelor sale. Analizînd-o, nu poți decît exclama, cu vorbele lui Miron Costin: „Biruit-a gîndul!”. Singurătatea accentuează suferința ontologică. Datorită tonului pe care li-l imprimă, „banalitățile” capătă un preț nou la Bacovia. De pildă, versul „Vai, și veni o vreme”, din „Să ne iubim”, fu considerat drept „filosofie”, iar „Va fi tîrziu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Gala Galaction: „Radu Rosetti a rămas o jumătate de veac filozof stoic, în fața chemătoarelor și mănoaselor fluctuații politice din țara noastră. Poate că au mai fost cîțiva care i-au semănat... Ștefan Petică, Bacovia, Dimitrie Nanu. A rezistat, a biruit și-l fericesc!” (Opere alese, vol. II, p. 323-324). Elogiul autorului Roxanei e cu atît mai îndreptățit, cu cît cei ce au cedat ispitei au fost sute. Azi mi se pare și mai greu de găsit o serie mică de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
analiza pe care o face bătăliei de la Războieni , folosind datele din Letopisețul moldovenesc, cu pana lui iscusită, analizează cu mult discernământ bătălia de la Vaslui: „Ștefan le-au ieșit înainte din sus de Vaslui, la Podul Înalt, pre care i-au biruit Ștefan Vodă nu așa cu vitejia cum cu meșteșugul, că întâi au fost învățat de au fost părjolit iarba peste tot locul ( probabil au dat foc la fân și la toate nutrețurile care n-au putut fi luate - n.a.) de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe văzute", „emoționat și asudând”, „se Îneacă mereu”, „se Încurcă, asudă și Înghite”, „asudă și se rătăcește din ce În ce”, „foarte asudat, se sterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu”, „În suprema luptă cu oboseala care-l biruie”. Compoziția. Comedia „O scrisoare pierdută” se definește printr-o artă excepțională a compoziției, ea Îl particularizează pe Caragiale În literatura națională. Pe lângă conflictul fundamental, pierderea scrisorii, care dă operei unitate de acțiune și compoziție, se manifestă si alte conflicte secundare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
am stat niciunde mai mult de 10 minute, uneori nici atât, așa că în doar 4 ore am rezolvat tot, dar absolut tot ce mă împovăra de atâta vreme, pentru că am amânat trambalarea din cauza spaimei de ghișee. Ei bine, iată că am biruit. Dar oare de ce mă bucură atâta ceva care ar trebui să fie normalitatea noastră cea de toate zilele? Nu știu, dar pot zice că 20 februarie a fost o zi bună, așa cum mi-a dorit să am indicativul 43. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Probabil că Ang Lee a făcut filmul cu stafia lui In the Mood for Love în spate, dar faptul că l-a ales tot pe Tony Leung Chiu Wai în rolul amantului dovedește mai degrabă că și-a propus să biruie această stafie. Răvășit din filmul lui Wong Kar-wai de cocktailul de rochii strâmte alunecând prin ploaie, pe sub umbrele umflate de muzici vechi, spectatorul occidental s-a văzut din nou în fața unei povești de dragoste asiatice. Dar cele două filme sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
invoc invocă, nu *invoacă; * scrierea și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent: anticipează / anticipă, reanimă / reanimează, biruiește / biruie, cheltuiește / cheltuie, mântuiește / mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
invocă, nu *invoacă; * scrierea și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent: anticipează / anticipă, reanimă / reanimează, biruiește / biruie, cheltuiește / cheltuie, mântuiește / mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
partea de propoziție necesară din punct de vedere gramatical, dar omisă din text. Elipsa nu este totuna cu subînțelegerea, unde elementul omis a fost enunțat mai înainte. Elipsa este opusul prezenței unui termen, pe când subînțelegerea se opune repetiției. Dunărea bătrână, biruită de părinții tăi, îți sărută poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare, și de unde soarele apune (A. Russo). În a doua propoziție, subiectul Dunărea nu mai este repetat, având de-a face cu un subiect subînțeles. În
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și șapte feluri de cereale sau de legume; să dormi noaptea șapte ceasuri; să râzi de măcar șapte ori (repet: într-o zi, nu într-o lunăă; și, obligatoriu, să-ți treacă prin minte și suflet șapte gânduri bune. Ați birui? Dacă nu v-am plictisit și dacă săptămâna viitoare n-o să mă doboare vreo viroză ca să-mi reteze din trufie, o să vă spun cum am înfrânt eu. Măcar un râset sper să vă smulg. rockin’ by myself Rush Dumitru UNGUREANU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
de bine să ne cunoaștem la durere și la necaz. Dacă am putea îndepărta și uita unul din termenii contrari, suferința ar dispărea tot atunci. Fidelitatea față de noi înșine și față de valorile pe care le-am cunoscut ne face să biruim purgatoriul vieții sau generează și o mare speranță că, în ciuda tuturor adversităților, nu vom încheie renunțînd la noi înșine. Corul însoțește, în tragedia greacă, suferința și necazul eroului, dar se întoarce mereu la dorința unei vieți ce nu e plasată
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
părere Kierkegaard Socrate era îndreptățit s-o facă, pentru că, în esență, vremea culturii grecești trecuse. Dimpotrivă socoate el în epoca modernă o asemenea ironie (așa cum apare, de exemplu, la Schlegel) este cu totul nejustificată: pentru că acum "subiectivitatea" (principiul personalității) a biruit. Ea și-a realizat pretențiile în stat și în biserică, în viața socială și religioasă și se manifestă permanent în aceste forme. În amintita scriere de tinerețe, Kierkegaard pleacă de la teologia speculativă a epocii sale, dezvoltată sub influența lui Hegel
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vom arăta ulterior. Kierkegaard l-a nedreptățit, în opera sa de tinerețe, nu numai pe Socrate, dar și pe Schlegel. Potrivit lui Kierkegaard (și Hegel), împrejurările ar fi fost cu totul altele la apariția lui Schlegel, față de epoca lui Socrate. "Subiectivitatea" biruise zice-se în stat și în biserică! Trebuie să obiectăm că, atunci cînd a apărut Schlegel, nu prea era de prisos totuși să ia cineva apărarea dreptului vieții spirituale libere împotriva tradițiilor cristalizate în institușii și dogme. Este ceva aici
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
obicei o stare pur pasivă, ci poate forma expresia unei forțe capabile să cuprindă altceva și mai mult decît ceea ce pretinde autoafirmarea. Își poate avea locul aici acea vorbă mare ce s-a spus despre dragoste: rabdă tot, îndură tot, biruie tot. Noblețea sufletească nu are voie să poarte pecetea dragostei, dar în dragoste așa cum poate fi ea se ascunde o noblețe sufletească. Dragostea de acest fel poate forma baza marelui humor. Ea s-a putut dezvolta în diferite moduri: prin
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
le-am creat cu multă greutate ca s-o apere, ca un fel de albie prin care să curgă, au devenit doar niște piedici în libera ei desfășurare. Pe scurt, lumea este învinsă prin seriozitate și de aceea poate fi biruită acumprin glumă. Humorul tinde să unească tragicul vieții cu comedia ei. Cele două elemente se reunesc într-însul devenind uneori unul singur, alteori alcătuind o totalitate ordonată. Cînd a format expresia "tragicomic", limba a indicat printr-asta în special preponderența
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valoros dispare atît de frecvent. În ultima mare operă a lui Shakespeare în Furtuna, sentimentele de pace și de melancolie devin covîrșitoare. Tragicul se potolește și comicul dispare. Dar chiar și la urmă de tot, cînd Prospero crede că a biruit tot răul, lăsîndu-se liniștit în seama unor viziuni festive și dînd cu totul uitării bestia umană Caliban și conspirația acestuia, el este cutremurat, gîndindu-se pe neașteptate la discordanțele ce continuă să persiste. Nu a putut să preschimbe bestia umană în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Bradley, Shakespearian Tragedy, p. 324. 69 cf. Aristoteles'theoriy of tragic emotion (Mind, 1914), p. 89. 70 Benn îl intrepreteză pe Aristotel în sensul că mila se transformăîn teamă și că aceasta este potolită apoi, cînd starea sufletească artistică (plot-interest") biruie prin faptul că ne știm noi înșine în siguranță. Nu am putut găsi, în text, nimic în acest sens. Atît teama cît și mila sînt "purificate". 71 Foarte de curînd, "psihanaliza" întemeiată de Freud a susținut că anumite forme de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dar raiul ni s-a dezvăluit în întregime pe drumul de întoarcere, la Giverny. În uriașa grădină a lui Monet, mi s-a rupt pur și simplu filmul. Ce să spun? Căci nici dac-aș fi Dimitrie Anghel n-aș birui să descriu sutele de culori și miresme care țâșneau din mii de zambile, narcise, lalele, camelii, trandafiri, azalee, cireși japonezi, pansele, sălcii, leandri. Cum să dau glas extazului? M-am așezat ca năucă pe-o bancă lângă lacul cu nuferi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
era copleșită de stilul profesionist în care cei doi țăcăneau la mașinile lor ore în șir, șnur, pagină după pagină. Îi auzea din camerele unde ei lucrau și îi venea să moară de rușine și invidie. Dar până la urmă a biruit. Roman optzecist, documentar și, în același timp, postmodern, Femeia în roșu are în centrul său un „drum al fantomelor“. Reprezintă acest Iter spectrorum o condiție obligatorie pentru orice romancier? Dacă n-ar fi și o infracțiune (căci toate titlurile capitolelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
40 de ani și acum văd că mă chinui să scriu un text nici patetic, da’ nici bășcălitor despre cum am mărturisit cu nodul de plâns în gât un mic/mare secret în fața foștilor colegi de clasă. Și fiindcă nu birui să descriu trăiri, soluția de avarie e să încropesc un fel de epic, ba subiectiv, ba obiectiv. Când la strigarea catalogului s-a ajuns la mine, m-am ridicat în picioare ca să fac bilanțul a ce mi s-a mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
întru noi, plin de Har și de Adevăr’. Iată de ce Hristos încredințează ucenicilor săi singura armă naturală și eficientă, cuvântul, prin care să restabilească pacea în lume spunândule în același timp „În lume necaz veți avea dar îndrăzniți! Eu am biruit lumea’’. Opune astfel dictonului latin „Si vis pacem, para bellum’’ (dacă vrei să ai pace pregătește-te de război) un instrument concret, făcător de pace, oferind calea comunicării și înțelegerii. Înarmează prin cuvânt și învățătură pe ucenicii săi și-i
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
forța turcului, fie în amintirea duioasă a copilăriei, fie pur și simplu din capriciu și răutate, ea refuză să-și ajute soțul, sub ingeniosul pretext că lupta trebuia să fie dreaptă. "Ia mai dați De vă luptați. Că oricare-o birui Tot un bărbățel mi-o fi!" Această mică scenă este o fermecătoare găselniță a lăutarului, care dă dovadă de o cunoaștere pătrunzătoare a sufletului femeiesc, atât de înșelător. Ghiță nu spune nimic, dar supărarea îi înzecește puterile și se repede
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]