8,305 matches
-
Oligomeri de catechine Sâmburi de strugure, scoarță de pin, frunze de afin, de mesteacăn, de ginkgo biloba. Flavone Quercitină, kaempherol Măr, ceai verde, pielița strugurilor, ginkgo biloba, silimarină. Flavanone Hesperidina, Naringina Coaja citricelor (lămâie, portocală, grapefruit etc.). Izoflavone Genisteina, diadzeina Boabe de soia. * După Balch, J.-F. (1998), op.cit. O ultimă notă de complexitate biochimică După o revistă de literatură științifică, puterea antioxidantă a bioflavonoidelor este direct proporțională cu numărul de grupări hidroxil (OH) pe care acestea le conțin 9. Proantocianidinele
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
stomac. Împiedicând aflatoxina să se dezvolte și să se lege de ADN după oxidare, el reduce și riscurile de cancer la ficat, crescând nivelul de glutation 44 produs de mucegaiul Aspergillus. Alfatoxina se poate găsi pe nuci, pe orez, pe boabele de grâu etc. După doctorul B. Lan (medic, doctor în medicină, 1997), usturoiul este capabil să încetinească sau să împiedice o multitudine de maladii sau de probleme - îmbătrânire, arterioscleroză, alergii, SIDA, tensiune ridicată, colesterol, cancer, boli inflamatorii (artrita, bronșită, apendicită
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
silimarina Frunze de ginkgo biloba, de mesteacăn, de afine, extract din sâmburi de strugure, de scoarță de pin maritim, pielița strugurilor și a afinelor. Ceai verde, frunze de ginkgo biloba, usturoi, ceapă, brocoli, pielița strugurilor și a afinelor și citrice. Boabe de soia, tofu, tempeh, miso. Armurariul. Vitamina Q10 Pește gras (macrou, sardină), măruntaie (inimă, ficat, rinichi), carne de vită, soia, arahide. Seleniu Nuca de Brazilia, cereale integrale, ton, pește-spadă, fructe de mare, semințe de floarea-soarelui, măruntaie, carne, gălbenuș de ou
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
locul, purtând un coș special (sacrificial) și vase cu apă. Participanții se spălau, ritualic, pe mâini, iar animalul era și el stropit cu apă, până când dădea din cap, În semn că acceptă să fie sacrificat. Apoi participanții luau În pumn boabe de grâu din coșuri și, după o rugăciune spusă cu glas tare, le aruncau peste animal, altar și pământul din jur (W. Burkert, 1983, pp. 3-5). Dacă elementele descrise până În acest moment nu permit distingerea sacrificiului de o ofrandă, partea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
3-5). Dacă elementele descrise până În acest moment nu permit distingerea sacrificiului de o ofrandă, partea a doua a ritualului, aduce În prim-plan actul sângeros și odată cu acesta comunicarea cu sacrul, mediată de victima sacrificială: Pe fundul unui coș, sub boabele de grâu era ascuns cuțitul sacrificial. Oficiantul sacrificiului lua acel coș, astfel Încât animalul să nu poată vedea cuțitul, tăia câteva fire de păr din coamă și le arunca pe foc. Înaintea momentului suprem al sacrificiului trebuia să se audă strigătul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la casa mirelui, unde are loc petrecerea. Mai multe rituri de propițiere și purificare marchează integrarea miresei În noua familie: Întâmpinarea cu pâine și sare, spălatul ceremonial pe mâini, aruncatul asupra mirilor cu boabe de grâu, trecerea miresei În brațele mirelui peste pragul casei, jucatul bradului. Ospățul, horele și cântecele durează toată noaptea. Petrecerea este Întreruptă de momentul darurilor, când, prin formule protocolare tradiționale, fiecare familie invitată prezintă darurile aduse, Însoțindu-le de urări
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
L'or Le symbole de l'or, tout comme șes dérivés, entre dans la composition des images inédites ou des figures de style. Îl suggère la joie, l'élan, le vitalisme, la fécondité de la terre : " De prea mult aur crapă boabele de grâu. Débordant d'or leș grains de blé éclatent. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " În toamna pe-aici se stingea aurie povestea [...]. " " À l'automne s'y éteignait le conte doré [...]. " (Corbul/Le corbeau) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
veninul tău de înger / și aurora la măcelării // și dovedește-le cât sunt de sfinți / înțepeniți pe crucea socială / acuma când istoria își spală / cu neștiuți eroi frumoșii dinți.” Dacă Teroarea bunului simț (1980), Democrația naturii (1981), Exil pe o boabă de piper (1983) și Rimbaud negustorul (1985) surfilează la nesfârșit cele două fire esențiale ale acestei tulburătoare energii poetice (sarcasmul cu palori angelice și revolta metaforică), Moartea citește ziarul (1990, după ce apăruse în Olanda, în vara lui 1989) promovează decisiv
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
Proprietarul de poduri, București, 1976; La dispoziția dumneavoastră, București, 1979; ed. (À Votre disposition), tr. Constantin Crișan și Marc Rombaut, pref. Romul Munteanu, București, 1982; Teroarea bunului simț, postfață Lucian Raicu, București, 1980; Democrația naturii, București, 1981; Exil pe o boabă de piper, București, 1983; Rimbaud negustorul, București, 1985; Moartea citește ziarul, Amsterdam, 1989; ed. pref. Sorin Alexandrescu, București, 1990; Poèmes. Mirage posthume, tr. Alain Paruit, Paris, 1989; Ein Maulkorb fürs Gras, Zürich, 1990; O beție cu Marx, București 1996; Pamflete
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
În prima fază a liberalizării, C. introduce în canon descrierea tematică amplă și onestă a operei, în funcție de câteva linii-forță. Arghezi este poetul „agatelor negre”, al „piscurilor mari de piatră”, al „credinței și tăgadei”, al „plugului”, al „florilor de mucigai”, al „boabei și al fărâmei”, al „horelor” și al „zmârcului”. După cum se vede, C. face abstracție de compromisurile argheziene, necercetate: Cântare omului și 1907. Tematismul critic, care astăzi, în epoca deconstructivismului, pare obosit, reprezenta atunci o atitudine critică înnoitoare: el conținea refuzul
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
limită a sfâșierii extreme, ce cheamă în minte ideea expresionistă de artă. Figurile fantasmatice, măștile alegorice, decorul straniu, metaforă a stărilor din afund, fac din poemele în proză un limbaj obsedant, cvasimagic ( Omul sunător, Zburătorul, Marginea, Dansatorul, Rugul înalt). Povestirile boabei și ale fărâmei (a doua parte a volumului Ce-ai cu mine, vântule?, reluată într-o formă mai cuprinzătoare în 1964, sub titlul Pe o palmă de țărână) construiesc un vis al armoniei. Între ierburi, vietăți, păsări, sufletul copilărit, fermecat
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
București, 1934; Cuvinte potrivite și... încrucișate, București, 1934; Cărticică de seară, București, 1935; Cimitirul Buna-Vestire, București, 1936; ed. București, 1968; ed. București, 1997; Versuri, București, 1936; ed. 2, București, 1940; ed. 3, București, 1943; Ce-ai cu mine, vântule? Povestirile boabei și ale fărâmei, București, 1937; ed. (Ce-ai cu mine, vântule? Pe o palmă de țărână), îngr. G. Pienescu, pref. Mircea Tomuș, București, 1970; Hore, București, 1939; Lina, București, 1942; ed. îngr. Gabriel Dimisianu, București, 1980; Eminescu, București, 1943; Bilete
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
1973; Călătorie în vis, București, 1973; Poemele țărânii, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, 1973; Pensula și dalta, îngr. G. Pienescu, București, 1973; Articole vorbite. Conferințe radiofonice, îngr. Victor Crăciun, București, 1974; Stihuri, îngr. și pref. Al. Piru, Craiova, 1974; Povestirile boabei și ale fărâmei, îngr. Mitzura și Baruțu T. Arghezi, Cluj-Napoca, 1974; Ars poetica, îngr. Ilie Guțan, Cluj-Napoca, 1974; Caligula, postfață Z. Sângeorzan, București, 1975; Poezia filosofică, îngr. și pref. Elena Zaharia-Filipaș, București, 1976; Zdreanță, Craiova, 1977; Cuvinte potrivite, postfață Gh.
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
banale: „Bătrâna hrănind porumbii orașului / dintr-un coșuleț de răchită / în urma ei o răcoare subțire de psalm.” Poetul stă de vorbă cu pietrele și păsările, „întinde capcane pentru rouă” în „pădurea de salcâmi a vieții” sau admiră strălucirea fascinantă a boabelor de rouă pe o cutie abandonată în soare, într-o lume guvernată de poezie, de actul estetic. Poeme în mărime naturală (1983), produs al unei sensibilități artistice mai mature, continuă viziunea lirică a primului volum, poeziei faptului cotidian adăugându-i
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]
-
al doilea război mondial, în calitate de consilier cultural la Legația Română, s-a aflat la Londra, și a continuat să publice lucrări despre istoria și cultura românilor. A colaborat la revistele „Românul de la Pind”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Analele Academiei Române”, „Luceafărul”, „Boabe de grâu”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Lumina”, „Lilicea Pindului”, „Revista aromânească”, „Universul”, „Notes and Queries” (Paris) ș.a. A publicat în periodice proză scurtă și poezii în dialectul aromân. Alături de alți cărturari români - N. Iorga, Gr. Nandriș, G. Cioran, T. Bodogae
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
BOABE DE GRÂU, revistă care a apărut la București, lunar, între martie 1930 și noiembrie 1935. Redactor responsabil: Emanoil Bucuța. Concepută și realizată în bună parte prin eforturile lui Emanoil Bucuța, B. de g. a fost una dintre cele mai bune
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
femeia zburdă? Las' să-ți spun la ureche. [IUGA] Urechea mea e surdă, Răcnește numai [tare], ca lumea să audă, Preaînălțate Doamne, că sufletu-ți asudă. Asuzi, da! Te văd bine - ca mazărea de mare Pe fruntea [ta] tîșnește în boabe mari sudoare. Ți-e frică, Mihnea Sânger - de ce ți-e frică ție? [MIHNEA] (s-apropie de Domn) O, milostive Doamne, mă iartă - nebunie Muierea are-n capu-i - las' să-ți sărut eu poala... (el îngenunche) Și tu, vezi [toate-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fost de când lumea. Ce-i păsa lui că mă-sa, cu ochii îngropați în cap și cu fața ca unsă cu ceară, se bocea ca cucuveicile dasupra lui - capul nu mai simțea că-i moale poala mamei. Ochii, ca moi boabe de struguri bătute de brumă, căzuse-n creieri și, printre buze ca porumba, dinții părea că se laudă că-s albi. 2254 Storșii ochi ai mortului. Stoarce ochii mortului și miruie fruntea ta. 2258 Luna pe ceriuri - ca cranul îngălbenit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
măi badeo - ia așa se-nvață carte Lasă și Achil acela, numai gura e de el! De i-a fost dragă Brizeis ce o dă ca un mișel? Ține-ți gura! ia ascultă! Din... franceză n-ai știut măcar o boabă Iar din lecția de franceză mai că n-ai știut nici bechi Din franceză mai că n-ai știut nici bechi, Bine-ar fi să aibi un dascăl, să te tragă de urechi! Mi-era dragă? N-aș fi dat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
circulație. Carbonul formează, împreunîndu-se în plantă cu apa, între altele și amidon, pe care sucurile-l administrează părților acelora ce au trebuință de el. El se află în cantitate însemnată în sămânță. În grâu amidonul constituie o jumătate a greutății boabelor și constă numai din carbon și apă. Omul mănâncă grâu, dar în corpul lui nu găsim amidon. Introdus în corpul nostru, el sufere o modificare chemică. Carbonul amidonului se unește cu oxigenul și formează un gaz, acidul carbonic, care, unit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
În orice caz, o probă identică este rezolvată identic de eroul unui vechi basm tibetan. Lüdongzan a legat un capăt al firului de piciorul unei furnici, a împins apoi furnica pe gura labirintului, iar în partea cealaltă a picurat câteva boabe de miere. Când a mirosit mierea, furnica a alergat spre ieșire, ducând cu ea firul de ață, străbătând astfel întregul labirint (18, p. 158). Având în vedere cele de mai sus, aș putea fi tentat să o consider pe Ariadna
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cânepă, semințe sau măciulii de mac etc. (140, pp. 235, 265-268). Obiceiuri rituale similare sunt atestate și în alte regiuni est-central-europene. Într-un poem semnat de Czesßav Mißosz (Dedicație, 1945), poetul amintește de obiceiul țăranilor polonezi de a presăra boabe de mei (pentru funcția lor în riturile de pomenire a strămoșilor, vezi 223, p. 70) și semințe de mac pe morminte pentru ca păsările- - sufletelor să le ciugulească și morții să nu se mai întoarcă din lumea de dincolo : Ei presărau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încurcătura fără capăt, de mizeriile ce nasc din această singură împrejurare. Poporul neștiutor e dat cu totul pe mâna cavalerilor de industrie cari știu ungurește, căci există localități unde, dintre patru mii și mai bine de suflete, nici unul nu știe boabă ungurește. În asemenea localități persoane problematice își câștigă existența tălmăcind țăranilor în limba lor pe acea a autorităților. Acești paraziți de advocați de a treia mână și de scriitorași existau cu de prisos și înainte, dar acum sporesc ca buruiana
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
semn, scoaseră din rasele largi cuțite lungi și încovoiate. Lor li se alătura imediat și primul adversar al quintului. Kindjale. Urăsc armele astea. Unul dintre călugări scuipă în direcția lui Vassur și apoi își puse limba pe lama cuțitului. O boabă de sânge roșu înflori pe metalul lucitor. Pradă unei furii reci, quintul smulse fulgerător lama de accun, pe care o avea în teaca disimulată sub pielea mâinii stângi. Metalul lichid vibra subsonic, dîndu-i încredere. Vassur porni un gest larg, perfect
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
printre dinți. Nimeni nu e vinovat pentru norocul meu, iar eu cu atât mai puțin. Dacă vrei, ne putem lupta, te poți întrece cu mine la fugă sau la ridicat greutăți, putem să ne punem și mințile la încercare adunând boabele de grâu din banițele cele mari! Mereu te voi învinge! Nu știu de ce sunt mereu mai bun, dar nu e treaba mea să pun la îndoială căile Domnului! Jeremiah se prăbuși în praf, tușind și frecîndu-și gâtul. Fața i se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]